PROFILPELAJAR.COM

Acest articol se referă la județul Giurgiu. Pentru alte sensuri, vedeți Giurgiu (dezambiguizare).

Giurgiu

— Județ —

Stemă

Giurgiu (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 44°10′N 25°54′E / 44.16°N 25.9°E

Atestare

1981

Reședință

Giurgiu

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Giurgiu[*]

Dumitru Beianu[*]

(PNL, 2020)

- Prefect

Florentina Stănculescu

Suprafață

- Total

3.526 km²

Populație (2011)

- Total

265,494 locuitori

- Densitate

75,3 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

46

Indicativ autovehicule

GR

Locul după populație

37

Prezență online

http://www.cjgiurgiu.ro/
GeoNames

OpenStreetMap relation

Harta României cu județul Giurgiu indicat

Giurgiu este un județ în regiunea istorică Muntenia, în sudul României. Reședința județului este municipiul Giurgiu. Se învecinează cu județele Teleorman, Dâmbovița, Ilfov și Călărași.

Giurgiu se află la granița cu Bulgaria, fiind situat la nord de Dunăre. Județul este aflat în întregime în Muntenia.

Etimologie

Se spune că demult, când turcii încă umblau pe meleagurile de pe malul stâng al Dunării și strângeau slugi pentru Imperiul Otoman, se afla un cioban, pe nume San Giorgio ce își adusese oile la păscut în lunca Dunării, în zona de azi a județului Giurgiu. Acesta a eliberat un mare grup de ostatici ce trebuiau duși în Imperiul Otoman. Ostaticii, ca recunoștință față de San Giorgio, au înființat un târg într-un loc de trecere. Acest târg a fost numit Giurgiu, după eliberatorul lor.^{[necesită citare]}

Stema

Stema județului Giurgiu se compune^[1] dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

În primul cartier, în partea dreaptă, în câmp albastru, se află 3 stejari de argint dezrădăcinați, așezați doi la unu, reprezentând vechea stemă heraldică a județului Vlașca, simbolizând pădurile de stejar care alcătuiau odinioară Codrii Vlăsiei.

În al doilea cartier, în partea stângă, în câmp roșu, se află o secure de luptă cu tăișul dublu, având la bază o semilună răsturnată, ambele de argint. Ele amintesc de lupta antiotomană și victoria de prestigiu obținută de marele voievod Mihai Viteazul în bătălia de la Călugăreni.

În vârful scutului, în câmp roșu, se aflã un coif roman de argint, simbolizând descendența latină a locuitorilor

În vârful scutului, în câmp albastru, se află o timonă deasupra unui brâu undat, de argint, simbolizând navigația pe fluviul Dunărea

Stema județului Giurgiu

Variante vechi ale stemei

în perioada interbelică
în perioada comunistă

Geografie

Așezare

Județul Giurgiu se află în sud estul României, la granița cu Bulgaria. La o distanță de 65 km la sud de capitala București. Este situat în Lunca Dunării, pe malul stâng al fluviului Dunărea.

Județul este situat în partea de sud a țării, în cadrul marii Câmpii Române, și este străbătut de paralela 43°53` latitudine nordică și meridianul 25°59` longitudine estică.

Reședința județului este municipiul Giurgiu, vechi centru comercial la Dunăre al Țării Românești, situat la 60 km de capitala țării pe drumul european E70 ce leagă vestul Europei de zona balcanică și de Orientul Mijlociu.

Climă

Clima județului este temperat continentală. Vara este un anotimp cu temperaturi ridicate ce poate duce chiar la secetă, iarna cu geruri și crivăț. Vitezele cele mai mari le au vânturile dinspre nord-est, care pot atinge iarna 125 km/h. Precipitațiile medii sunt de 500mm.

Vecini

Giurgiu se învecinează în nord cu Județul Dâmbovița și Județul Ilfov, în vest cu Județul Teleorman, și în est cu Județul Călărași. În sud Dunărea formează granița cu Bulgaria, mai exact cu Regiunea Ruse.

Apele

Cel mai important curs de apă este fluviul Dunărea. Alte râuri ale județului Giurgiu sunt: Argeș, Dâmbovița, Neajlov, Câlnău, Cocioc, Sabar, Pasărea, Parapanca.

De asemenea, în Giurgiu mai este localizat și Parcul Natural Comana, care include lacul Comana.

Fauna

În Giurgiu se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somnul, caras, crap, biban, caracuda, roșioara.

Demografia

Cele mai vechi mărturii ale unei așezări omenești în arealul Giurgiului datează din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr). După cum atestă cercetările arheologice, zona Giurgiului a fost dens populată în perioada dacă (secolul I î.Hr). Se ipotizează că în apropiere era localizată capitala lui Burebista, la Popești, pe râul Argeș. Împăratul roman Iustinian (483-565) a construit aici orașul Theodorapolis. Conform rezultatelor recensământului populației și al locuințelor din 18 martie 2002, populația stabilă a județului Giurgiu, este de 297.859 persoane.

Din totalul populației, 88.537 persoane locuiesc în mediul urban (29,72%) și 209.322 persoane locuiesc în mediul rural (70,27%).

Densitatea populației județului este de 84,5 locuitori/km².

Potrivit liberei declarații a persoanelor recenzate, 96,03% din populația județului sunt români, 3,89% sunt rromi, iar 0,08% sunt alte etnii.

După religie populația este preponderent ortodoxă (98,5%).

Județul Giurgiu - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Istorie

După o legendă neconfirmată din punct de vedere istoric, Giurgiu ar fi fost întemeiat ca avanpost de către comercianți genovezi pe insula Sfântul Gheorghe numit după protectorul Genovei, Sfântul Gheorghe (în italiană San Giorgio).

Un document în care apare toponimul pare a fi așa-zisul „Itinerar din Bruges”, din penultimul deceniu al secolului al XIV-lea, cu o listă de localități pe care pelerinii occidentali le aveau ca popasuri în drumul lor către Țara Sfântă.

Giurgiu apare pe o hartă la documentul Codex Latinus Parisinus cu o datare controversată între 1395 și 1438, poate din timpul lui Mircea cel Bătrân (decedat 1414). În 1420 Imperiul Otoman l-a redenumit "Yergöğü". Vlad Țepeș a recucerit cetatea în 1462, au urmat războaie frecvente sub Mihai Viteazul, apoi în războaiele ruso-turce. Giurgiu a ars în 1659 și în 1829 s-au distrus fortificațiile, rămânând numai un castel pe insula Slobozia, legată de un pod de restul ținutului.

Prima cale ferată din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești a fost între București și stația de la Giurgiu inaugurată la 1 noiembrie 1869.

Teritoriile județului au fost parte din raiaua Giurgiu a Imperiului Otoman.

Giurgiu a fost reședința județului interbelic Vlașca, iar în perioada postbelică, teritoriul județul a fost divizat între regiunea Teleorman și regiunea București.

Între 1952-1954, regimul comunist, sprijinit de URSS, a construit Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse.

Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, teritoriul județului fiind înglobat în județul Ilfov, cu reședința la București.

Cu reorganizarea administrativă din 1981, din partea vestică și central-sudică a județului Ilfov înființat și delimitat prin legea din februarie 1968 s-a format județul Giurgiu, care are o configurație și o întindere asemănătoare - dar nu identice - cu cele ale vechiului județ Vlașca.

Economie

Industriile predominante în Giurgiu sunt:

Industria alimentară;
Industria textilă;
Industria chimică;
Industria construcțiilor;
Industria componentelor mecanice.

Agricultura este una dintre ocupațiile de bază ale localnicilor. În Giurgiu se practică creșterea ovinelor, bovinelor, porcinelor, avicultura, piscicultura, creșterea struților (în Giurgiu aflându-se cea mai mare fermă de struți din Europa și singura deținătoare de abator propriu) și cultivarea terenurilor agricole.

Diviziuni administrative

Articol principal: Listă de localități din județul Giurgiu.

Județul este format din 54 unități administrativ-teritoriale: 1 municipiu, 2 orașe și 51 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Giurgiu.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație
Municipii și orașe
	Giurgiu	municipiu reședință de județ	61.353
	Bolintin-Vale	oraș	12.929
	Mihăilești	oraș	7.923
Comune
	Adunații-Copăceni	comună	6.621
	Bolintin-Deal	comună	5.921
	Bucșani	comună	3.906
	Bulbucata	comună	1.591
	Buturugeni	comună	4.079
	Băneasa	comună	5.227
	Clejani	comună	3.809
	Colibași	comună	3.529
	Comana	comună	7.222
	Cosoba	comună	2.611
	Crevedia Mare	comună	5.221
	Călugăreni	comună	6.148
	Daia	comună	2.851
	Florești-Stoenești	comună	9.173
	Frătești	comună	5.361
	Ghimpați	comună	6.064
	Gogoșari	comună	1.975
	Gostinari	comună	2.634
	Gostinu	comună	2.032
	Greaca	comună	2.543
	Grădinari	comună	3.578
	Găiseni	comună	5.514
	Găujani	comună	2.513
	Herăști	comună	2.369
	Hotarele	comună	3.939
	Iepurești	comună	2.225
	Isvoarele	comună	1.751
	Izvoarele	comună	3.930
	Joița	comună	3.864
	Letca Nouă	comună	3.817
	Malu	comună	2.500
	Mihai Bravu	comună	2.586
	Mârșa	comună	4.869
	Ogrezeni	comună	4.906
	Oinacu	comună	3.357
	Prundu	comună	4.386
	Putineiu	comună	2.486
	Roata de Jos	comună	8.296
	Răsuceni	comună	2.652
	Schitu	comună	1.985
	Singureni	comună	3.191
	Slobozia	comună	2.377
	Stoenești	comună	2.249
	Stănești	comună	3.000
	Săbăreni	comună	2.864
	Toporu	comună	2.340
	Ulmi	comună	7.818
	Valea Dragului	comună	3.230
	Vedea	comună	3.108
	Vânătorii Mici	comună	4.933
	Vărăști	comună	6.317

Turism

Deși o regiune tipic de câmpie, care s-ar părea că nu este înzestrată din punct de vedere turistic, județul Giurgiu dispune totuși de un potențial turistic important și variat.

Atracții din municipiul Giurgiu

Turnul cu ceas Construcție realizată din piatră în timpul ocupației turcești. Structura inalta de 22 m avea scopul de a servi ca post de observatie in cazul atacului forțelor românești. După retragerea turcilor construcția este modificată, fiind adăugat un ceasornic.
Podul Prieteniei Acesta este cel mai lung pod de peste Dunăre. Este construit pe doua nivele, ferovial și rutier (cu două benzi și trotuar pentru pietoni). Este singurul pod mobil, avand posibilitatea de a se ridica in cazul în care pe sub acesta este nevoie să treacă o ambarcațiune mai înaltă. Este construit din oțel, iar proiectul a fost realizat de V Andreev. Construcția a durat 2 ani, inaugurarea realizându-se la 20 iunie 1954.Are o lungime de 2,8 km.
Insula Mocanu, având o suprafață totală de 850 ha, este cea mai mare din cele 4 insule din vecinătatea Giurgiului, un loc cu vegetație seculară și faună asemănătoare Deltei Dunării, cu plaje și lacuri interioare, unde se pot organiza partide de pescuit și vânătoare.
Situl arheologic „Malul Roșu”,
Strada Tabiei - ruinele fortificației Tabiei,
Teatrul Valah (denumirea lui după revoluție este Teatrul ”Tudor Vianu”)
Muzeul de istorie
Biserica Smârda,
Catedrala Adormirea Maicii Domnului,
Gara Giurgiu
Biserica Greco-Catolică (pictată de Gheorghe Tattarescu),
Biserica Catolică,
Centrul cultural Ion Vinea,
Ateneul,
Mănăstirea Sf. Nicolae,
Grădina Alei (printre primele grădini publice realizate în România),
Ruinele cetății medievale,
Podul Bizetz - primul pod în curbă din Europa,
Portul Ramadan,
Canalul Cama (Florilor sau Sf. Gheorghe),
Gara Giurgiu Nord,
Gara fluvială și faleza

Atracții din județ

Mănăstirea Comana, Parcul Natural Comana (inclusiv Balta Comana și rezervația de bujori), Biserica din satul Bila, Conacul de la Herăști, Muzeul de la Călugăreni.

La Frătești se află Muzeul sătesc – numit simbolic „Muzeul școlar Dacia”- deoarece o parte importantă din vestigiile materiale aparțin geto-dacilor, dovedindu-se astfel continuitatea de milenii a poporului român în această zonă. Înființat în anul 1967 este structurat pe mai multe secții predominantă fiind secția de arheologie-istorie.

Locuri de cazare

Pe teritoriul județului sunt în prezent 13 unități de cazare turistică, din care: hoteluri 3, moteluri 5, pensiuni urbane 1, pensiuni rurale 1, spații de cazare pe nave 3: Hotel Steaua Dunării, Vlașca, Miorița, Ovidiu, Prieteniei, pe motonavele Steaua Deltei și Steaua Dunării.

Capacitatea de cazare a județului se ridică la 939 locuri, din care 328 locuri în hoteluri, 172 locuri în moteluri, 13 locuri în pensiuni urbane și rurale, 426 locuri în spațiile de cazare pe nave.

Politică

Județul Giurgiu este administrat de un consiliu județean format din 30 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Toma-Florin Petcu de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[2]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	17
	Partidul Social Democrat	9
	Alianța pentru Unirea Românilor	2
	Uniunea Salvați România	2

Personalități

Nicolae Bălănescu (11 februarie 1866-30 august 1945), poet și publicist, om politic
Mihail Manicatide (1867-1954), medic pediatru, profesor
Constantin Artachino (1870-1954), pictor
Ioan A. Bassarabescu (1870-1952), scriitor
Nicolae Cartojan (1883-1944), academician, autor, biograf, cercetător literar, istoric literar, pedagog și publicist
Nicolae Dărăscu (1883-1959), pictor
Maria Teohari (1885-1975), astronom
Nichifor Crainic (Ion Dobre) (1889-1972), teolog, profesor, ministru, scriitor naționalist
Ion Vinea (1895-1964), poet simbolist și suprarealist
Tudor Vianu (1898-1964), estetician, critic și istoric literar, poet, eseist, filosof și traducător
Alexandru Cartojan (1/14 ianuarie 1901-8 septembrie 1965), istoric, publicist și prozator
Nicolae Crevedia (24 noiembrie 1902-5 noiembrie 1978), poet și scriitor
Miron Nicolescu (1903-1975), matematician
Victoria Mierlescu (1905-1992), actriță
Corneliu Adameșteanu (10 mai 1905-22 noiembrie 1960), medic chirurg
Emil Gulian (1907-1942), poet și traducător
Ion Adameșteanu (15 februarie 1911-15 noiembrie 1976), medic veterinar
Dinu Adameșteanu (25 martie 1913-2 ianuarie 2004), arheolog
Ivanca Olivotto (2 august 1914-19 martie 1996), matematiciană
Mircea Ștefan Zăgănescu (9 februarie 1923-14 aprilie 1998), profesor universitar doctor
Constantin Manolache (14 august 1924 - iulie 2004), ofițer de aviație
Theodor Anton Neagu (1932-2017), paleontolog
Petre Ghelmez (2 martie 1932-9 martie 2001), poet, jurnalist, editor, scriitor pentru copii
Carmen Dobrescu (10 iulie 1933-22 decembrie 2022), regizoare
Done Stan (2 decembrie 1937), ilustrator
Rodica Popescu Bitănescu (5 august 1938), actriță
Neagu Udroiu (3 aprilie 1940-10 septembrie 2022), diplomat, jurnalist, scriitor
Marian Mitea (20 noiembrie 1943), compozitor, dirijor
Ileana Popovici (13 mai 1946), actriță și ilustratoare muzicală
Petre Crăciun (29 august 1962), scriitor de literatură pentru copii, jurnalist, autor de filme documentare și realizator al mai multor emisiuni de televiziune
Mirel Bîrlan (1963), astronom

Note

^ HG nr. 669 din 3 iunie 2009 privind aprobarea stemei judetului Giurgiu, publicat în Monitorul Oficial nr. 408 din 16 iunie 2009
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 26 octombrie 2024.

Lectură suplimentară

Boldescu Ion, Monografia orașului Giurgiu, 1912
Stănescu A. Scarlat, Din trecutul orașului Giurgiu, București, 1935
Enache Constantin, Municipiul Giurgiu – Compendiu monografic, Ed. Universul Familiei, 2005
Condica Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – Giurgiu, 1935