Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mârșa se ridică la 2.646 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.869 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,08%), iar pentru 6,84% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,86%), iar pentru 6,95% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație
Comuna Mârșa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Virginia Drăgan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca și era formată doar din satul de reședință, cu 1100 de locuitori. Existau în comună o biserică și o școală mixtă cu 50 de elevi (dintre care 10 fete).[9] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2241 de locuitori în satele Mârșa și Ciupagea (ultimul preluat de la comuna Uești-Goleasca.[10]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București. În 1968, comuna a trecut la județul Ilfov, tot atunci satul Ciupagea fiind desființat și comasat cu satul Mârșa.[11][12] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu.[13]
Monumente istorice
Cinci obiective din comuna Mârșa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din Epoca Bronzului (cultura Tei, faza III) aflată pe dreapta drumului spre Roata de Jos; și așezarea din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu) aflată pe dreapta drumului spre Obedeni și Goleasca. Celelalte trei sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1890); conacul N. Cioflec (1850), ulterior Oscar Han; și conacul Dr. Lazarovici (secolul al XIX-lea).
Personalități
Criticul literar Radu G. Țeposu a lucrat ca profesor de limba și literatura română la școala din Mârșa în perioada 1978-1983.[14]
.svg){kind=small}
