Alexandru Cartojan

Alexandru Cartojan
Date personale
Născut1/14 ianuarie 1901
com. Vida - Cartojani, Giurgiu
Decedat8 septembrie 1965
PărințiGheorghe și Cleopatra Cartojan
Cetățenieromână
Partid politicPartidul Național Țărănesc
StudiiUniversitatea din București, Facultatea de Litere și Filosofie
Activitatea literară
Limbiromână
Specie literarăistoric literar, prozator
Opere semnificativePetru Cercel - viața, domnia și aventurile sale, 1938
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Alexandru Cartojan (n. 1/14 ianuarie 1901, Vida-Cartojani[1], jud. Vlașca - d. 8 septembrie 1965) a fost un istoric, publicist și prozator român.[2]

A fost fiul lui Gheorghe și al Cleopatrei Cartojan și văr de gradul al doilea cu Nicolae Cartojan.[3]

Educație

A urmat liceul la Turnu Măgurele și Vaslui,[4] apoi a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie la Universitatea din București.[1] A fost elevul lui Nicolae Iorga.[2]

La 15 ani a publicat o poezie intitulată „Pe lună” în revista Școlarii din București, dar nu a mai publicat alte versuri.[3]

Carieră

A efectuat serviciul militar la Regimentul 5 Dorobanți „Vlașca”, devenind ofițer de rezervă. În anii 1941-1942 a luat parte la campania din răsărit și a fost avansat în gradul de căpitan.[4]

A fost profesor de istorie între anii 1922-1928 și 1934-1948.[5] A predat la Liceul „Ion Maiorescu” din Giurgiu.[6]

S-a numărat printre organizatorii societății culturale „Mihail Kogălniceanu”. În 1926 a sprijinit înființarea Școlii superioare de comerț din Giurgiu, devenită ulterior Liceul Comercial, iar în 1929, împreună cu profesorul Mauriciu Kandel, a scris broșura Centenarul liberării Giurgiului. A contribuit la construirea Ateneului „Nicolae Bălănescu” din Giurgiu, al cărui președinte a devenit după retragerea lui Nicolae Bălănescu.[4]

În 1925, s-a înscris în Partidul Țărănesc, iar după fuziunea cu Partidul Național Român condus de Iuliu Maniu, a devenit membru al Partidului Național Țărănesc și a activat în organizația de Vlașca, în 1935 fiind ales președinte al organizației.[7] După 23 august 1944 a fost cooptat membru al Delegației permanente a P.N.Ț., iar la 26 februarie 1945, Congresul județean l-a reales președinte. După 1947 a fost delegat secretar general al P.N.Ț.,[4] pentru numai 15 zile, când partidul s-a dizolvat.[8]

A fost prefect de Vlașca între noiembrie 1928 și aprilie 1931, iunie 1932 și octombrie 1933, apoi deputat de Vlașca în Parlamentul României, între anii 1933-1937 și 1946-1947.[9]

Opere

  • La legea administrației, discurs din 14 martie 1934 în ședința Adunării Deputaților, București
  • Probleme de politică socială, discurs din 15 decembrie 1934 în ședința Adunării Deputaților[10]
  • Petru Cercel - viața, domnia și aventurile sale, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1938

În 2016 a fost reeditată în cadrul Colecției Biblioteca Giurgiuveană cartea Petru Cercel - viața, domnia și aventurile sale, ediția din 1941.[11]

Note

  1. ^ a b Predescu, Lucian (). Enciclopedia României - Cugetarea. București, Editura Saeculum. p. 176. 
  2. ^ a b Nicolae Scurtu, „Noi completări la bibliografia lui Alexandru Cartojan”, în revista Sud, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2015, p. 9
  3. ^ a b Alexandru Cartojan, articol de Neagu Udroiu, în cartea Petru Cecel. Viața, domniile și aventurile sale, de Alexandru Cartojan, Editura Semne, 2016, p. 121-123
  4. ^ a b c d Enache, Constantin (). Municipiul Giurgiu - compendiu monografic. bucurești, Editura Universul Familiei. p. 565-566. 
  5. ^ Scurtu, Nicolae (). Cercetări literare. Scriitori și publiciști giurgiuveni. Editura Sud. p. 57. 
  6. ^ Dincă, Ion M. (). Mărturisirile unui senior. Editura Rotipo. p. 45. 
  7. ^ „Unul dintre studenții favoriți ai lui Nicolae Iorga își povestește viața” (în Romanian). jurnalul.ro. Accesat în . 
  8. ^ „Dizolvarea Partidului Național Țărănesc”. historia.ro. Accesat în . 
  9. ^ Ștefan, Elena (). Asalt spre crestele destinului. Dicționarul personalităților giurgiuvene. Editura Cronos. p. 35. 
  10. ^ Genealogii: Familia Nicolae Cartojan, articol de Mihai Sorin Rădulescu, în România literară, nr. 16/2006
  11. ^ Jurnal de literatură, nr. 25 - februarie 2017, Giurgiu, p. 20-21