Autostrăzile din România sunt drumuri de mare viteză, având cele două sensuri de circulație separate între ele. Conform legislației din 2012, drumurile de mare viteză sunt de două tipuri diferite: Autostrăzi (A) și Drumuri expres (DEx), urmate de un număr.
Autostrăzile din România sunt drumuri cu două sensuri de circulație, separați pe verticală și cu acces controlat, concepute pentru viteze mari. Există două tipuri: autostrăzi și drumuri expres, diferența principală fiind că autostrăzile au benzi de urgență și drumuri mai largi. Limita legală de viteză pe autostrăzi este de 130 km/h, în timp ce pe drumurile expres limita este de 120 km/h.[1] Nu există drumuri cu taxă de trecere, dar este necesar o rovinietă pentru drum.
Primele lucrări de construcție au început în 1967, iar primul segment de autostradă a fost deschis în 1972. Totuși, extinderea rețelei de drumuri rapide a întârziat până după aderarea la UE în 2007, când utilizarea îmbunătățită a fondurilor alocate de UE a permis României să accelereze extinderea rețelei sale de autostrăzi.
Doar A2 și A10 sunt finalizate, în timp ce A1 este aproape completă, toate secțiunile rămase fiind în prezent în construcție. A3 are cinci segmente care sunt deja în uz, iar majoritatea celorlalte sunt în diferite etape de construcție sau licitație. A4, A6, A7 și A11 au în prezent doar segmente mici în utilizare. DEx12 a fost primul drum expres deschis în 2022. Contractele de construcție pentru întreaga A0 și o parte din A7, A8 și A13 sunt în diverse etape de execuție sau licitație.
În 2012, modificările legislative au definit două tipuri de autostrăzi: autostrăzi (română: Autostrăzi) și drumuri expres (română: Drumuri expres). Autostrăzile sunt identificate prin litera A urmată de un număr, în timp ce drumurile expres sunt identificate prin DEx urmat de un număr.
Principalele diferențe sunt că autostrăzile au benzi de urgență largi (3 m) și benzi de circulație ușor mai largi (3,75 m față de 3,5 m). Drumurile expres au doar o zonă îngustă de pietriș de 1,5 m pe partea dreaptă, adăugată la marginea asfaltată de 0,5 m, și pot să nu aibă benzi de accelerare și decelerare în zonele montane. Limita maximă de viteză permisă este de 130 km/h (80 km/h în condiții meteo nefavorabile), în timp ce drumurile expres au o limită maximă de viteză de 120 km/h). În general, studiile de fezabilitate pentru autostrăzi prevăd o viteză minimă proiectată de 100 km/h, în timp ce pentru drumurile expres, aceasta este redusă la 80 km/h.
Indicatoare de circulație
Indicatoarele pentru denumirea unei autostrăzi sunt formate din litera A urmat de un număr distinctiv al acesteia. Unele autostrăzi care se suprapun cu drumuri europene, au suplimentar și indicatoare de drum European (E60, E58 etc.). Toate indicatoarele de autostradă în România sunt conform Convenției de la Viena, pe fond verde.
Autostradă
Sfârșit de autostradă
Autostrada A1
Autostrada A3
Drum European
Drum expres
Autostrăzi date integral în folosință
Următoarele autostrăzi au fost date în folosință pe întreaga lungime a lor:
Turda - Aiud, însumând 29 km, a fost finalizat în 2018. Alba Iulia Nord – Sebeș a fost deschis parțial circulației în 2020, finalizat în noiembrie 2021. Ultimul segment din Aiud – Alba Iulia Nord a fost complet dat in circulatie in 2022.[3]
Lot 1 - DJ601 - Corbeanca/DN1 (17,5 km). Constructor: Asocierea Impresa Pizzarotti & C SpA Italia S.p.A. – Retter Projectmanagement SRL
Lot 2 - DN1/Corbeanca - DN2/Afumați (19 km). Finalizat, dat in trafic complet in decembrie 2024. Constructor: ASOCIEREA S.C. SA&PE CONSTRUCT S.R.L. - S.C. SPEDITION UMB S.R.L. - S.C. TEHNOSTRADE S.R.L.
Lot 3 - DN2/Afumați - DN3/Pantelimon (8,6 km). În execuție. Primii 2 km dati in trafic in decembrie 2024. Constructor: China Civil Engineering Construction Corporation.
Lot 1: Glina/A2 - Vidra (17 km). Finalizat de la Vidra la Popești Leordeni (nod cu DN4); Finalizat până la A2 pe 31 iulie 2024. Constructor: Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret AS
Lot 2: Vidra - Bragadiru (16,3 km). Finalizat. Constructor: Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret AS
Lot 3: Bragadiru - Joița (18 km). În execuție. Constructor: Aktor Technical Societe Anonyme (Aktor SA) - Euro Construct Trading 98 SRL
Secțiunile: București – Pitești (110 km), Boița – Holdea (187 km), Margina – Nădlac (159 km) sunt operabile.
între Lugoj și Deva (lotul II, între Margina și Holdea)[5] Constructor: Asocierea S.C. SPEDITION UMB S.R.L. – S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. – S.C. SA & PE CONSTRUCT S.R.L. – EURO-ASFALT d.o.o. În execuție.
Pe tronsonul Sibiu–Pitești:
Lot 1 - Constructor: Porr Construct SRL. Dat in folosinta pe 15 decembrie 2022.
Lot 2 - A fost semnat contractul de proiectare și execuție cu asocierea de firme turcești MAPA INSAAT VE TICARET A.S. - CENGIZ INSAAT SANAYI VE TICARET A.S. în februarie 2022
Lot 3 - Au fost desemnați câștigători asocierea Webuild (Astaldi) - Trancard în mai 2022
Lot 4 - A fost semnat contractul de proiectare și execuție cu PORR Construct SRL în noiembrie 2021. Stadiu fizic ~ 54% (octombrie 2024)
Lot 5 - Stadiu fizic ~ 88% ( octombrie 2024). Dati in trafic primii 16 km din acest lot pe data de 13 decembrie 2024. Constructor: ASTALDI SpA (WeBuild).
Denumită și Centura Constanța. În viitor, în master planul general de transport figurează ideea de prelungire a ei de la Ovidiu spre Tulcea cu drumul expres Dobrogea;[6] spre sud, studiul de fezabilitate pentru o extensie la nivel de drum expres este în curs de evaluare a ofertelor; ea urmează a ocoli orașul Techirghiol și a se termina în DN39 în comuna 23 August.[7]
Centura Lugoj; face legătura dintre Lugoj și A1 (2013); face parte din Coridorul Pan-European 4. În master planul general de transport este plănuită continuarea ei cu un drum expres care să ducă la Craiova.[6]
Centura Bacăului (16,3 km) a fost deschisă pe .[8] Zona din jurul orașului Focșani, Mândrești-Munteni - Focșani Nord (10,94 km) a fost dată în funcțiune pe 7 noiembrie 2024.[9]
Lot 1 Dumbrava (A3) - Mizil (21,00 km) - Constructor: Asocierea Impressa Pizzarotti & C SPA - Pizzarotti SA - Retter Project Management SRL. Dat in trafic pe data de 23 decembrie 2024.
Lot 2 Mizil - Pietroasele (28,35 km) - Constructor: Asocierea SC Coni SRL - Trace Group Hold PLC. În execuție. Stadiu fizic ~97% (octombrie 2024)
Lot 3 Pietroasele - Buzău (13,90 km) - Constructor: Asocierea Nurol Inșaat Ve Ticaret A.S. - Makyol Insaat Sanayi Turizm Ve Ticaret A.S. În execuție. Stadiu fizic ~21% (octombrie 2024)
Lot 1 Buzău - Vadu Pașii (4,60 km) - Constructor: Asocierea SA & PE CONSTRUCT SRL – SPEDITION UMB SRL – TEHNOSTRADE SRL. În execuție. Stadiu fizic ~90% (octombrie 2024)
Lot 2 Vadu Pașii - Râmnicu Sărat (30,80 km) - Constructor: Asocierea SC SA & PE CONSTRUCT SRL – S.C. SPEDITION UMB S.R.L. – S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. – S.C. INTERTRANSCOM IMPEX S.R.L. Finalizat pe 20 noiembrie 2024.
Lot 3 Râmnicu Sărat - Mândrești-Munteni (36,10 km) - Constructor: Asocierea SC SA & PE CONSTRUCT SRL – S.C. SPEDITION UMB S.R.L. – S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. – S.C. INTERTRANSCOM IMPEX S.R.L. Dat in trafic pe data de 20 decembrie 2024.
Lot 4 Mândrești-Munteni - Focșani Nord (10,94 km) - Constructor: Asocierea SA & PE CONSTRUCT SRL – SPEDITION UMB SRL – TEHNOSTRADE SRL. Finalizat pe 7 noiembrie 2024.
Târgu Neamț – Iași – Ungheni → Moldova secțiune de 93 km. Studiul de Fezabilitate finalizat, iar Indicatorii Tehnico-Economici au fost aprobați. Proiectul a fost predat noii companii de autostrăzi, CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere) care urmează să lanseze licitația de proiectare și execuție.
În master planul general de transport este plănuită continuarea autostrăzii până la Oradea cu un drum transregio care va face legătura între A1 și A3.[6]
Prima parte a tronsonului 2 (18,5 km) a fost dată în folosință pe .[11] iar restul (21,35 km) a fost dat in folosinta pe 28 iulie 2022. Tronsonul 3 (31,75 km) a fost dată în folosință pe . Tronsonul 1 (17,7 km) a fost dat în folosință pe 29 noiembrie 2024.
În execuție:
Tronson 4 - Colonești - Oarja - Pitești (31,82 km, executat de UMB) Inaugurat partial 20 km la 28.11.2024[12]
Centura Constanța A4 (22,20 km) este în folosință. Brăila - Constanța (187,7 km) și Agigea - Vama Veche (60,0 km) sunt drumuri expres în curs de proiectare.
In curs licitare pentru realizarea studiului de fezabilitate.[19]
Tarife de utilizare
Pentru autostrăzile și drumurile naționale din România, dreptul de circulație se plătește în orice subunitate CNAIR sau în mai multe benzinării și firme distribuitoare, inclusiv la unele care practică comerțul online.[20]
Tarifele în euro de utilizare a drumurilor naționale din România[21]
Tip autovehicul
1 zi
7 zile
30 zile
90 zile
1 an
Autoturisme
−
3
7
13
28
Transport persoane între 9 – 23 locuri pe scaune (inclusiv șoferul)
4
20
52
120
320
Transport persoane peste 23 locuri pe scaune (inclusiv șoferul)
7
35
91
210
560
Transport marfă cu MTMA între 0 – 3,5 tone
−
6
16
36
96
Transport marfă cu MTMA între 3,51 – 7,5 tone
4
20
52
120
320
Transport marfă cu MTMA între 7,51 – 12 tone
7
35
91
210
560
Transport marfă cu MTMA de 12 tone – până la 3 axe inclusiv
9
45
117
270
720
Transport marfă cu MTMA de 12 tone – minim 4 axe
11
55
143
374
1210
Sumele provenite din despăgubiri se fac venituri extrabugetare ale Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) și reprezintă o sumă egală cu tariful pe un an, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă.
Amenzile vor fi între 250 lei și 500 de lei pentru autoturisme, între 750 lei și 1.200 lei pentru vehiculele cu masa maximă de 3,5 tone și poate merge până la 4.500 de lei pentru camioanele cu masa de minim 12 tone și patru axe.
Kilometri deschiși pe an
An
1972
1987
2004
2007
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
Kilometri deschiși
96
18
97
51
42
27
68
101
108
71
32*
22**
18
56
43
60
29
53
80
201
Kilometri total
96
113
210
261
303
330
398
499
607
678
710
732
750
806
849
912
941
994
1074
1275
* 32 de kilometri inaugurați în 2015, fără lotul 3 al A1 din tronsonul Sibiu - Orăștie
**22 de kilometri inaugurați în 2016, prin redeschiderea lotului 3 al A1 din Sibiu - Orăștie.
Următoarele deschideri de autostrăzi
Atât membri ai CNAIR, cât și politicieni anunță frecvent termene de deschidere a diferitelor tronsoane de autostrăzi. Adesea, acestea sunt eronate și nebazate pe realitate sau pe informații pertinente de pe șantier. Următoarele sunt niște estimări ale Asociației Pro Infrastructura, care se ocupă cu monitorizarea proiectelor de infrastructură din România, deține informații la zi și ale cărei estimări au fost în mod repetat confirmate.[22]