Localizarea în cadrul județuluiLocalizarea în cadrul județului
Sibiul în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)Sibiul în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Sibiu[a] este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din localitățile componente Păltiniș și Sibiu (reședința). Sibiul este un important centru urban cultural, istoric, economic și ecleziastic din sudul Transilvaniei și din România, cu o populație de 134.308 locuitori conform recensământului din 2021.
Stațiunea de iarnă Păltiniș se află la 32 km distanță de centrul municipiului, iar lacul glaciarBâlea se află la aproximativ 75 km distanță de oraș.
Municipiul Sibiu a reprezentat și reprezintă încă unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din Transilvania (precum și din România, în general), fiind unul dintre principalele centre ale coloniștilor sași stabiliți în zonă din Evul Mediu Clasic (germanăHochmittelalter). Orașul a fost capitală a Principatului Transilvaniei între anii 1692–1791 și 1849–1865. A cunoscut în ultimii ani o renaștere economică și culturală semnificativă. Sibiul este în prezent unul din orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România. În anul 2007, Sibiu a devenit Capitala Culturală Europeană, împreună cu orașul Luxemburg (atunci a doua oară cu acest statut), capitala Marelui Ducat de Luxemburg (zonă din care au provenit, parțial, primele valuri de coloniști sași din Transilvania începând cu jumătatea secolului al XII-lea în timpul domniei regelui maghiar Géza al II-lea).
Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil potențial de dezvoltare economică, avantajat și de poziționarea sa pe Coridorul IV Paneuropean și beneficiind de un modern Aeroport Internațional.
Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică și 24°05' longitudine estică. Altitudinea fața de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus.
Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest.
Climă
Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm).[necesită citare] Temperatura medie anuală este de 8,9 °C.[necesită citare]
Panoramic al reliefului din zona Sibiului
Precipitații
Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Sibiul este amplasat într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de relief, cât și de zona construită. Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere climatic zona municipiului sunt următoarele:
• Temperatura medie multianuală: 8,8 °C
• Temperatura maximă absolută: 37,4 °C
• Temperatura minimă absolută: -31 °C
• Nebulozitatea – media anuală: 6,2
• Cantitatea medie anuală a precipitațiilor: 662 mm cu valori minime în februarie și maxime în iunie, iar numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an
• Umiditatea relativă a aerului atmosferic – valoarea medie multianuală este de 75%.
Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase, verile răcoroase și toamnele târzii. Recordurile de temperatură înregistrate sunt de 37,6 °C (la Boița în 1949) și -34,4 °C (la Sibiu în 1888).
Curenți de aer
Piața Mare, latura nordică
Zona Transilvaniei, din care face parte și Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda și Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă și ger.
Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureș se numește local „Mureșan”. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților. Fiind un vânt föhnic, este cald, topește zăpezile, având importanță pentru activitățile agricole.
Caracteristici geografice specifice
Ca o consecință a corelațiilor dintre componentele climatice și caracteristicile geomorfologice ale spațiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci și calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porțiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Stația Meteo Sibiu, în ultimii zece ani [când?] s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică și frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvența cea mai mare revenind celor de natură termică (cca. 70,2 zile/an).[necesită citare] În momentul producerii fenomenelor climatice menționate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă și nefavorabilă deplasărilor.
Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate în acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munți chiar lapoviță și ninsoare. Uneori mai bate vara și Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mișcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.
Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Prin poziția sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului până pe dealurile și versanții munților din apropiere.
În cartierul Gușterița în situl arheologic numit Fântâna Rece s-a descoperit o așezare geto-dacică din secolul 2 a. Chr. aparținând culturii La Tène[4]. În același loc s-au descoperit ateliere meșteșugărești din epoca romană aparținând secolelor 2-3 și o locuire din Neolitic.
În situl arheologic numit Gușterița s-a descoperit o așezare din epoca romană aparținând secolelor 2-3 și vestigii din epoca migrațiilor. În același loc s-a descoperit și un depozit din epoca bronzului aparținând secolului 9 a. Chr[5].
În situl arheologic Piața Huet s-a descoperit o locuire din epoca bronzului timpuriu aparținând culturii Coțofeni[6].
Primele așezări în zona Sibiului ar fi fost castrul roman din zona Gusterița și o așezare de origine slavă. Orașul a fost înființat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății a fost făcută în data de 20 decembrie1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic emis de papa Celestin al III-lea, care a recunoscut la rugămintea regelui Béla al III-lea existența Prepoziturii Sibiului (praepositura Cibiniensis), scoasă de sub jurisdicția Episcopiei Transilvaniei.[7] Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1366, dar există și o mențiune mai veche a numelui Villa Hermanni (1223), denumire care făcea referire fie la arhiepiscopul Hermann al II-lea de Köln, fie la un locator cu numele Hermann.[8] În anul 1241 așezarea a fost atacată, cucerită și parțial distrusă în marea invazie mongolă.
În secolul al XIV-lea Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle.
Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.
Din 1692, odată cu creșterea influenței austriece, Sibiul devine sediul guvernului Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a orașului, cele mai reprezentative construcții din această perioadă fiind Palatul Brukenthal și Biserica romano-catolică „Sfânta Treime”.
În anul 1717 a fost înființată prima fabrică de bere de pe actualul teritoriu al României.[9]
În 1872 se construiește prima linie de cale ferată din Transilvania, calea ferată Sibiu–Copșa Mică, iar în 1897calea ferată Sibiu–Vințu de Jos. În același an Sibiul a fost electrificat, prin racordarea la centrala hidroelectrică de la Sadu, pe baza documentațiilor întocmite de Oskar von Miller. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociației ASTRA și un oraș important al comunității românești. În anul 1905 a fost dat în folosință tramvaiul sibian, care a funcționat până la desființarea sa în anul 1970.
Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial și a perioadei comuniste populația săsească s-a diminuat considerabil prin deportări în Siberia și mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.
Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate.
Poarta Cisnădiei (Heltauertor), ridicată la mijlocul sec. XIV, demolată între 1836-1839. Se afla la capătul actualei străzi Nicolae Bălcescu (Heltauergasse).Capela Sf. Ladislau și Turnul Preoților, demolate în 1898. În dreapta imaginii este Liceul Brukenthal.Piața Mare, Târg anual la Sibiu, 1789, de Franz Neuhauser cel Tânăr
1671 - Valentin Frank, fiul primarului din Sibiu, publică un poem în care descrie descoperirea gazului metan la Bazna.
1692 - Sibiul (Hermannstadt) a devenit capitala Transilvaniei (până în 1791).
1703, 5 decembrie - Primarul Johann Sachs von Harteneck este decapitat, după ce a criticat faptul că sașii, care reprezentau 10% din populație, plăteau 60% din taxele încasate în Transilvania.
1717 - Este înființată prima fabrică de bere de pe actualul teritoriu al României, după ce în 1712 împăratul Carol al VI-lea acordase orașului un privilegiu în acest sens.[necesită citare]
1769 - Prima sală pentru spectacole de teatru se deschide în casa baronului von Möringer din Piața Mare (Casa Albastră). Aceasta a funcționat între anii 1769-1783.[necesită citare]
1777 - Samuel Hahnemann activează la Sibiu ca bibliotecar și medic al baronului Samuel von Brukenthal. În cei doi ani petrecuți la Sibiu cataloghează inclusiv colecția numismatică a lui Brukenthal.
1863 - Dieta de la Sibiu, alcătuită din 58 de deputați români, 56 de deputați maghiari și secui și 44 de deputați sași. Deputații români și sași au votat legea egalei îndreptățiri a națiunii române și a confesiunilor sale, precum și legea pentru folosirea limbii române în administrație și justiție, pe principiul egalității cu limbile maghiară și germană. Legea a fost promulgată la 6 ianuarie 1865.
2010 - La 1 decembrie, cu ocazia Zilei Naționale, se dă în folosință autostrada de centură a municipiului, parte a autostrăzii A1.
2019 - La Sibiu are loc, cu ocazia Uniunea Europeană (U.E.), 9 mai, un Summit la care participă șefii de stat sau de guvern ale țărilor membre UE, cu excepția Regatului Unit.[12][13]
Stema SibiuluiStema Sibiului situată la intrarea în municipiu pe o placă bilingvă româno-germană.
În scut, pe fond roșu, un trichet de aur, răsturnat, având colțurile terminate în formă de inimă de același metal și străpuns de două spade încrucișate (de către Anselm de Braz, unul dintre primii coloniști sași în Transilvania și în zona Sibiului mai precis, conform unei legende fondatoare a orașului) cu vârful în jos, cu mânerul și garda de aur și cu lamele de argint. Cele două săbii susțin o coroană de aur și simbolizează lupta pentru apărare a orașului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu șapte turnuri, simbolizând statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al orașului. A fost utilizat și pentru stema Transilvaniei într-un sigiliu din 1550. De asemena, trichetul conține trei flori de nufăr, acestea simbolizând terenul de odinioară (mlăștinos mai precis) pe care sașii transilvani l-au găsit în zona Sibiului/Hermannstadt înainte să o colonizeze și fortifice.
Demografie
Cu cei 147.245 de locuitori permanenți (2011) și 30.000 de locuitori temporari, în special studenți, Sibiul este cel mai mare oraș din județ. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de români (94%) care conviețuiesc cu germanii, descendenți ai coloniștilor care au emigrat în secolul al XII-lea din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alătură maghiari, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului. Aceeași diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocși, la Sibiu își practică liber credința reformați, romano-catolici, greco-catolici și evanghelici-luterani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținând diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială.
De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:
Ca limbă maternă, în Sibiu domina până în anii '30 limba germană, declarată drept limbă maternă de 16.832 de persoane în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8.824) și maghiară (7.252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Limba idiș era vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.
În prezent
La recensământul din 2011 au fost înregistrați 147.245 locuitori.[15] Dintre aceștia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% absolviseră o instituție de învățământ superior.
Piața Mare, văzută din colțul de vest.
Din punct de vedere etnic a fost înregistrată următoarea structură a populației:
Sibiul este unul din cele mai prospere orașe din România și primește una din cele mai mari rate de investiții străine.[necesită citare]
Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini (Bilstein Compa), industria confecțiilor (Mondex, Mondostar, Andu), industria produselor alimentare (Scandia) și industria de rechizite școlare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenți (SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie, echipamente electrotehnice și electronice (investiție a companiei germane Siemens).
În Sibiu își are sediul central Banca Comercială Carpatica. Tot în Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție emblematică pentru mediul economic și de afaceri românesc. Toate companiile bancare și de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraș.
Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există cinci stații în raza sa: Gara Mare, Gara Mică (Halta Sibiu), Sibiu Triaj, Turnișor, Halta Ateliere Zonă, precum și un important depou pentru locomotive diesel.
Centura rutieră a orașului la standard de autostradă a fost inaugurată în data de 1 decembrie 2010, iar prelungirea autostrăzii A1, care trece pe lângă Sibiu, este deschisă până la Holdea (județul Hunedoara). Aceasta a preluat mare parte din traficul auto desfășurat în centrul României. În preajma municipiului, autostrada urmărește traseul Tălmaciu - Șelimbăr - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Sud de Șura Mică - Apoldu de Jos - Miercurea Sibiului.
Municipiul Sibiu are șase autogări (Transmixt, Atlassib, Vest, Q7, Amad, Kessler) cu autocare și microbuze care fac legătura cu aproape toată țara și cu spațiul Uniunii Europene.
Principala companie care operează din Sibiu este Atlassib, care deține și una din autogările orașului (Autogara Turnișor).
Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri crește mărimea suprafeței orașului în fiecare an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiții, în special asfaltări și construirea de sensuri giratorii. În municipiul Sibiu există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz sau taxi. În ciuda directivelor europene, transmise în România prin Ministerul Mediului, și în contrazicere cu politica și evoluția majorității orașelor din Europa, troleibuzele au fost scoase total din transportul public local începând cu 15 noiembrie 2009, în favoarea transportului consumator de carburanți, iar rețeaua de alimentare a acestora a fost demontată și vândută ca fier vechi[necesită citare].
Există 20 de linii de autobuz în Sibiu. Tursib este compania de transport local ce administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului.
Din 2023 au fost puse în exploatare mai multe autobuze electrice Solaris Urbino 12 Electric ale producătorului polonez Solaris Bus.[necesită citare]
În Sibiu există și companii de taximetrie:
Taxi Comis - (0269)964
Taxi Negoiu - (0269)966
Taxi Pronto - 0269.222222
Taxi 942 - (0269)942
Autostrada A1 (centura ocolitoare a Sibiului)Taxi 953 - (0269)953
Taxi 948 - (0269)948
Taxi 924 - (0269)924
Taxi 963 - 0740-000-963
Centura de ocolire
Centura de ocolire a Sibiului are 20 de kilometri, dintre care 17,2 sunt construiți în regim de autostradă.[18] Centura a fost inaugurată la data de 1 decembrie2010.[19]
Turism
Centrul istoric, panoramă din Turnul Sfatului spre Piața Mică și Orașul de Jos (''Unterstadt'')Strada Nicolae Bălcescu, fostă Cisnădiei, în germană Heltauergasse, principala zonă pietonală din centrul Sibiului
Sibiul și împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locații istorice din țară. Multe din zidurile și sistemele de fortificații sunt menținute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a fi înscris în lista patrimoniului UNESCO.[20].În Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecții de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei și științe naturale.
Orașul se află aproape de Munții Făgărașului – o destinație importantă pentru drumeții – și de stațiunea Păltiniș – o destinație pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate construite de coloniștii sași.
Hoteluri
Hoteluri în Piața Unirii, zona Centrală
Sunt peste 35 de hoteluri și pensiuni în Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada și Împăratul Romanilor, aflate în centrul orașului. Lanțul Continental deține 2 hoteluri în municipiu, unul dintre ele având brand-ul Continental Forum.
Sibiu - Capitală Culturală 2007Filarmonica de Stat din Sibiu - Sala Thalia
În Sibiu își au sediul: Teatrul Național „Radu Stanca”, Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul pentru copii și tineret „Gong” și Teatrul de Balet Sibiu.
În fiecare primăvară, în localitate are loc Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (F.I.T.S.), considerat cel mai mare festival de teatru din sud-estul Europei. De asemenea, anual sunt organizate Festivalul Astra Film, Festivalul de Artă Medievală, Festivalul de Artă Neconvențională „La Strada”, Festivalul Internațional de Muzică Electronică și Artă Contemporană Transylvania Calling și Festivalul Internațional de Jazz Sibiu, Târgul de Paști din Sibiu, festivalul de bere CibinFEST, Târgul de Crăciun din Sibiu.
În afară de aceste festivaluri, au loc și alte evenimente culturale, precum diferite concerte de jazz, folk sau rock. Formația de (hard) rock Riff, înființată în anul 1970 de muzicianul Florin Grigoraș, este originară din Sibiu și, prin urmare, o parte dintre spectacolele trupei se desfășoară pe scenele din acest oraș. Cu o activitate de peste 40 de ani, Riff este a doua formație rock ca longevitate din România, după Phoenix din Timișoara.
În Sibiu există opt centre culturale: Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Județean, Centrul Cultural Studențesc, Centrul Cultural „Friederich Teutsch”, Centrul Cultural al Academiei Trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille-et-Vilaine, Centrul European de Poezie și Dialog Est-Vest), Asociația Scriitorilor și Asociația Artiștilor.
Educație
În Sibiu se găsesc o serie de universități, instituții de nivel superior, având un număr de 28.000 studenți, cele mai importante fiind:
Parte esențială a democrației, presa este reprezentată în toate componentele sale.
Cel mai important cotidian local și unul din cele mai venerabile la nivel național este Tribuna Sibiului, cotidian înființat și condus de Ioan Slavici. Telegraful Român este ziarul cu cea mai îndelungată apariție (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene și săptămânale. Printre ele se pot menționa Sibiu Standard[21], Rondul de Sibiu[22], Monitorul de Sibiu, Ora de Sibiu[23], Ziarul de Sibiu, dar și Hermannstädter Zeitung și Allgemeine Deutsche Zeitung în limba germană sau săptămânalul Szebeni Ujsag în limba maghiară. Publicații de cultură sunt Euphorion și Revista Transilvania a cărei prim număr a fost tipărit la 1868. Viața economică a județului este reflectată în prima revistă bilingvă (română-engleză) dedicată afaceriștilor, Sibiu Business. Primăria Sibiu își face cunoscute știrile, dar și hotărârile Consiliului Local prin ziarul cu acelasi nume... Primăria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta săptămânalul De toate pentru toți și Oferta de la A la Z.
Posturi TV
Posturile TV cu sediul central în Sibiu sunt Radio TV Sibiu și TV Eveniment. Alături de acestea mai sunt reprezentate posturi centrale Pro TV, Alpha TV. Acestea difuzează atât programe de știri și divertisment local, cât și preluări ale posturilor centrale.
Posturi de radio
Diversitatea și numărul posturilor locale de radio reflectă atât multiculturalitatea locală cât și faptul că Sibiul trăiește prin tinerii săi. Unele posturi de radio au sediu central în Sibiu cum ar fi Radio Eveniment 103,2 FM, iar altele sunt reprezentante locale ale posturilor centrale.
În benzile de frecventă recepționate în Sibiu se regăsesc:
La Sibiu a fost fondat primul radio online din acest județ care emite un program de 24/24 cu informații locale și naționale. GoFm este un radio realizat de oamenii de presă din județul Sibiu, iar programele radioului fiind retransmise și în țară.
Sănătate
Pe strada Azilului nr. 4 din Sibiu se găsește Spitalul Vechi, primul spital din România de azi, atestat documentar din anul 1292.[24]
Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al județului și un important centru regional, aici găsindu-se:
Spitalul Clinic Județean de Urgență;
Spitalul Clinic de Pediatrie;
Spitalul Militar de Urgență;
Spitalul General CF;
Spitalul European "Polisano".
Clinica "Polisano"
Spitalul General C.F.
Clinica de Neurologie
Spitalul Clinic Județean de Urgență
Sport
Stadionul Municipal
Sibiul s-a remarcat mai ales prin calitatea echipei de baschet municipale, CSU Atlassib Sibiu, una dintre echipele de top ale Campionatului de baschet al României.
Fotbalul a avut de suferit în ultimii ani din cauza lipsei fondurilor și a interesului.
Partidele de acasă se desfășoară din 21 august 2009 pe Stadionul Municipal, unde juca pe vremuri (1986-1996) Inter Sibiu în divizia A.
Orientarea sportivă are vechi tradiții în Sibiu. Sibianul care a promovat în România acest sport, Heintz Dezideriu, a adus orașului faima de a deține, chiar și în prezent, recordul mondial de participare la un concurs de orientare: 38.000 de participanți, în anul 1980.[necesită citare]
^Fragmente din acest orologiu sunt păstrate la Muzeul Brukenthal. (Bălan, Șt., Mihăilescu, N. Șt. - Istoria științei și tehnicii în România, Editura Academiei RSR, București, 1985).
Stancu, Marcel. Omnibuz, Tramvai, Troleibuz, transportul public electric in Sibiu si Romania [Omnibus, Tram, Trolleybus, Electric Public Transport in Sibiu and Romania]. Sibiu, Editura Honterus 2019.
Stancu, Marcel. Sibiul și electrificarea României. Cronică Ilustrată 1891-2014 [Sibiu and the electrification of Romania: Ilustrated Book 1891-2014]. Sibiu: Honterus, 2014.
Ittu, Gudrun-Liane, Constantin Ittu, and Liliana Oprescu. Mijloace tradiționale de comunicație și transport – de la prezervarea patrimoniului la promovarea acestuia: digitalizarea între necesitate și provocare [Traditional Means of Communication and Transport – From Heritage Preservation to Promotion: Digitization Between Need and Challenge]. Sibiu: Universitatea Lucian Blaga, 2016. http://digital-library.ulbsibiu.ro/jspui/handle/123456789/1690
Wollmann, Volker. Patrimoniu preindustrial și industrial în România [Pre-industrial and Industrial Heritage in Romania], vol. IV. Sibiu: Honterus, 2014.
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sibiului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte Scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”
Sursa 1 împarte Scaunul în localități principale, scaune filiale și alte domenii, iar Sursa 2 nu face precizări. Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează localitățile principale, exceptând filialele și alte domenii, listă aparținând lui G.E.Müller. Sursa 3 — diploma regelui Ladislau al V-lea din 1453 care menționeză satul Plopi (vezi aici) ca aparținător Scaunului filial al Tălmaciului.
.png)
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
_-_Sibiu_1911.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.JPG)
_(8127894543).jpg)
.JPG)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.JPG)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
