Calitatea informațiilor sau a exprimării trebuie îmbunătățită. Marcat din iulie 2010.
Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din iulie 2010.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.
Acest articol se referă la un municipiu vestic al României. Pentru un oraș din Israel, vedeți Arad, Israel. Pentru alte sensuri, vedeți Arad (dezambiguizare).
La recensământul din anul 2011 Aradul avea o populație de 159.074 locuitori, fiind al doisprezecelea cel mai mare centru urban al României din punct de vedere demografic. Municipiul Arad constituie pentru vestul României un punct important în ceea ce privește industria și este un nod important în transporturile feroviare și rutiere.
Numele de Arad pentru actualul oraș, reședință de județ are o origine contestată astfel e posibilă proveniența ca o formă adaptată a numelui Orod/Urod, un presupus cavaler maghiar al regelui Ștefan I al Ungariei, posibil primul ișpan al zonei [4].
Sub administrația regatului maghiar, încă din secolul al XI-lea când s-a format Comitatul Aradului (în maghiarăArad vármegye), s-a folosit scrierea cu A, fără întrerupere, continuând și de la trecerea sub administrație românească după 1919.
Istorie
Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate.
Prima atestare documentară a zonei Aradului era făcută în secolul al XI - lea în contextul luptelor localnicilor cu armatele regatului feudal maghiar. În Gesta Hungarorum este descrisă activitatea regelui maghiar Ștefan I, de supunere a unui conducător local, recunoscut ca și Ajtony/Ahtum, care este înfrânt, astfel permițând formarea comitatului Aradului, care administra un teritoriu aflat la nord de râul Mureș. Administrarea se făcea de la un „castel” aflat pe actualul teritoriu al comunei Vladimirescu (cunoscută mai ales sub denumirea veche de Glogovăț, sau în maghiară Öthalom), menționat la 1132 și ulterior înaintea invaziei tătare și distrugerea repetată a orașului la 1241 și 1258.
Regele Béla al II-lea înființează în 1135 capitlul de Arad după ce decapitase 68 de nobili adversari la Arad din ordinul reginei Elena de Rascia. Regela a înzestrat capitlul cu bunurile confiscate ale celor executați. În perioada de apogeu a capitlului arădean acesta era loc de autentificare pentru trei comitate - Arad, Zărand și Cenad - iar mănăstirea deținea proprietăți în șapte comitate.
1817 - Jakob Hirschl construiește primul teatru de piatră din Arad
1822 - Înființarea Institutului Teologic Ortodox Român
1868 - Mihai Eminescu participă în calitate de sufleur într-un spectacol susținut de trupa lui Mihai Pascaly
1833 - Ia ființă al șaselea conservator muzical european - Arader Musik Conservatorium/Aradi Zenede
1834 - Orașul primește statutul de oraș liber regesc. La festivități participă împăratul Francisc I
1840 - S-a deschis prima bancă de economii și credite de pe teritoriul actual al României[6][7]
6 octombrie1849 - Înfrângerea revoluției maghiare și executarea de către armatele imperiale habsburgice și ruse a celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare [8]
1869 - Ia ființă societatea de transport public cu tramvaie trase de cai
1923 - Are loc la Arad primul campionat național de canotaj din România, în organizarea Asociației Vâslașilor Murăș din Arad (actualul Club Sportiv "Voința" Arad)
1989 - Aradul este primul oraș, reședință de județ din țară care s-a alăturat revoltei începute în Timișoara[1]
Perioada postdecembristă
După Revoluția Română din 1989 au fost înființate în oraș două instituții de învățământ superior: Universitatea „Aurel Vlaicu”, continuatoarea Institutului de Subingineri fondat în 1972, și Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, ca universitate privată. La sfârșitul anilor 1990 se înființează în zona de nord-vest a orașului, Zona Industrială Arad, ce reunește pe platforma sa cei mai mari angajatori din oraș
Geografie
Municipiul Arad este așezat în extremitatea vestică a României, în sudul Crișanei și în nordul Banatului,[11] în șesul întins al Tisei, la 46°11' lat. N și 21°19' long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este primul oraș important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureș, în apropierea ieșirii acestuia din culoarul Deva-Lipova. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 kmp.
Orașul se află la o altitudine de 107 m, fiind amplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere, respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul șoselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia. Situarea la intersecția drumurilor europene E 68/60 la 594 km de București (E) și 275 km de Budapesta (V), precum și E 671 la 50 km de Timișoara (S) și 117 km de Oradea (N), constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană.
Municipiul Arad este principala poartă de intrare în România, fiind cel mai important nod rutier și feroviar din vestul țării. Astfel, Aradul se află situat la 17 km de Curtici - cel mai mare punct vamal pe căi ferate din vestul țării. De asemenea, Aradul beneficiază de un acces extrem de facil în ceea ce privește punctele de frontieră pe cale rutieră și aeriană. Cele mai apropiate puncte de frontieră sunt pe cale rutieră, respectiv: localitatea Turnu la o distanță de 20,3 km, orașul Nădlac la o distanță de 54 km, precum și Vărșand la o distanță de 68 km. Un important punct de frontieră este cel pe cale aeriană este Aeroportul Internațional Arad, acesta având o pistă de 2.000 metri.
Câmpia Aradului este situată între Munții Zarandului și albiile Ierului și Mureșului Mort, în continuarea Câmpiei Crișurilor la sud de linia localităților Pâncota, Caporal Alexa, Olari, Șimand și Sânmartin până în valea Mureșului între Păuliș și Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puțin peste 100 m. La poalele munților Zarandului se distinge o fâșie de câmpie piemontană care nu ajunge pană la Mureș și care trece treptat într-o fâșie ceva mai joasă (puțin peste 100 m) cu caractere de câmpie de divagare vizibilă la Curtici. Ca urmare a extinderii conului de dejecție al Mureșului, Câmpia Aradului este formată din pietrișuri, nisipuri și argile. La est de Arad apar loessuri și depozite loessoide, iar în împrejurimile localității Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii și meandre părăsite, grinduri, lăcoviști și sărături.[12]
Repere geografice în țară:
Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie de -1 °C.
Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 582 mm. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea totală ca o consecință directă a dominației vânturilor din vest. Se mai înregistrează un maxim secundar în lunile de toamnă (24% din cantitatea medie anuală). Între cele două maxime se intercalează un minim principal: februarie, martie, cu cea mai scăzută valoare de 30 mm și un alt minim în septembrie de 36,5 mm.
Datorită poziției în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului advecției aerului umed din vest și ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a Apusenilor, de aici și explicația frecvenței ridicate a zilelor cu precipitații de 120.
Frecvența medie a circulației maselor de aer este cea sud-estică, frecvența maximă fiind atinsă în luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în noiembrie (18,9%), de cea nord-estică în mai (17,8%) și cea nord-vestică în iulie (15,0%).
Floră și faună
În oraș și împrejurimi se întâlnește vegetația de silvostepă a Câmpiei Aradului, reprezentată de pâlcuri de arbori și păduri de cer, gârniță, gorun, ulm etc, exemplele cele mai concludente putând fi găsite în pădurea Ceala, situată în extremitatea nord-vestică a municipiului și în Pădurice. În luncile din lungul Mureșului se dezvoltă zăvoaie, sălcii, plopi, anini.
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Arad se ridică la 145.078 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 159.074 de locuitori.[13] Majoritatea locuitorilor sunt români (77,37%), cu o minoritate de maghiari (6,94%), iar pentru 13,15% nu se cunoaște apartenența etnică.[14] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,17%), cu minorități de romano-catolici (7,74%), penticostali (4,98%), baptiști (3,63%) și reformați (1,88%), iar pentru 14,46% nu se cunoaște apartenența confesională.[15]
Arad - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Pe parcursul secolelor XIX și XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În acest sens semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937, potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4001 societăți comerciale, orașul a fost considerat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania și al patrulea din România.
În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum poziția geografică a orașului, la intersecția unor drumuri comerciale de maximă importanță, și diversitatea etnică și religioasă a locuitorilor săi. Aceiași factori fac din Arad astăzi, unul dintre cele mai prospere orașe din România postrevoluționară.
Principalele ramuri industriale sunt construcția și reparația materialului rulant (Astra Vagoane Arad, Astra Vagoane Călători), industria constructoare de mașini (Yazaki Component Technology, Alcoa Fujikura, Leoni Wiring Systems, Maschio-Gaspardo, Takata Petri), producția de aparatură și instrumente de măsură verificare și control (Contor Group), industria confecțiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului.
Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie1874. Inițial clădirea avea o funcționalitate complexă, în incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spații comerciale și locuințe. Pe latura estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraș regesc.
Palatul Bohuș construit în anul 1910 în stil secesiune, este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planșee beton armat. Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad
Teatrul Vechi (Hirschl), construit de către Jacob Hirschl în anul 1817, primul teatru de piatră din țară
Cazinoul Arădean, construit în 1872, clădire eclectică în formă pătrată, cuprinde elemente de neoclasic și neobaroc. Are o frumoasă grădină de vară, spațiul din fața clădirii fiind folosit în trecut ca patinoar
Turnul de apă, construit în anul 1896 în stil donjon medieval, a servit pompării apei potabile în rețeaua de distribuție a orașului. Construcția de cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decorațiile ferestrelor și a balcoanelor. La ora actuală în interiorul turnului funcționează o galerie de artă și un restaurant.
Castelul Nopcea, construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea
Vama Veche, construită în anul 1907, a folosit ca punct vamal de intrare a mărfurilor în piețele Aradului
Palatul Copiilor, monument istoric, datează din secolul al XX-lea
Galeria Delta. Principalele evenimente cu o componentă de tradiție sunt: Salonul Bienal Internațional de Desen, Salonul Bienal de Sculptură Mică, Salonul Anual de Artă
Galeria Alfa
Galeria Clio
Galeria Turnul de Apă
Galeria Takács
Galeria Carola's
Expo Arad International [2]Arhivat în , la Wayback Machine., Centrul Expozițional din cadrul Camerei de Comerț Industrie și Agricultură a județului Arad, al doilea cel mai mare pavilion expozițional din România după Romexpo.
Municipiul Arad este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, Laurențiu Bibarț[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[17]
Prima școală elementară din Arad, s-a înființat în 1707 de călugărul de origine bavareză, Fr. Camil Nöffrich. În 1745 școala începătoare devine școală latină, apoi în 1762 gimnaziu. În 1844-1845 se aplică o nouă reformă școlară în Austria, introdusă un an mai târziu și în Ungaria, în urma căreia gimnaziul din Arad se completează inițial cu 7 clase, apoi cu 8 clase, devenind în 1851-1852 gimnaziu superior complet, iar în 1868 ia denumirea de gimnaziu superior regal. Școala latină și gimnaziul din Arad, patronate de călugării minoriți au funcționat pe rând în două localuri, proprietăți ale ordinului (1745-1821/1821-1873)[23].
Documentele ce alcătuiesc istoria învățământului în Transilvania și la Arad vădesc un admirabil militantism, cu accente dramatice uneori, al intelectualității arădene pentru înființarea unei Universități în aceste locuri. Preparandia (1812, prima școală pedagogică românească din întreg arealul românesc și între primele din Europa), Institutul Clerical Teologic (1822), Conservatorul de muzică (1833) anticipau ideea de învățământ superior, iar proiectele academice ale unor cărturari precum episcopul Ghenadie Raț (în anul 1850), Ioan Popovici-Desseanu (în anul 1871), Vasile Goldiș (în anul 1906), Onisifor Ghibu (în anul 1915), Ion Montani (în anul 1924), Memoriile din 18 septembrie 1940, din 11, 20 și 30 ianuarie 1945, din 19 august 1947 ale unor mari personalități arădene înfățișează credința nestrămutată a intelectualității și nu numai a acesteia, că Aradul este îndreptățit, prin strălucita sa istorie, să devină centru universitar.[24]
Inspectoratul Școlar Județean Arad s-a înființat in 1 martie1968. Rețeaua școlară din municipiul Arad totalizează 88 de unități, din care 34 de grădinițe, 14 școli cu clasele I-IV și I-VIII, o școală privată cu clasele I-IV, 22 de licee și grupuri școlare (3 colegii naționale, un colegiu economic, 2 colegii tehnice, un colegiu particular, un liceu de limbă germană, un colegiu de limbă maghiară, un liceu cu program sportiv, un liceu de artă, 6 licee tehnologice, un liceu particular, 2 licee teologice, un seminar teologic ortodox, un liceu UCECOM), cât și 2 școli ajutătoare, o școală normală, un liceu pentru nevăzători și 2 școli postliceale.
Universități
Ulterior anului 1989, învățământul superior a fost reînființat în Arad prin 2 universități:
În oraș funcționează Spitalul Clinic Județean de Urgență, Spitalul Clinic Municipal(acesta s-a unit cu Spitalul Clinic Județean de Urgență) și o serie de spitale și centre medicale de specialitate, publice(Policlinica, Clinica dentară, Spitalul Matern, etc.) și private (MedLife Genesys, Laser System, Mediqua etc.).
Cultură
Festivaluri
Festivalul Internațional de Teatru Clasic (Ediția XXI în 2015)
Festivalul Internațional Euromarionete (Ediția XVI în 2015)
Festivalul Internațional de Teatru în limba franceză „Amifran” (Ediția XXIII în 2015)
Festivalul Internațional de Teatru Nou (Ediția III în 2015)
Primul ziar tipărit la Arad a fost săptămânalul de limbă germană Arader Kundschaftsblatt în anul 1837, sub redacția lui Franz Schwester, care în 1840 începe tipărirea și variantei în limba maghiară, Aradi Hirdeto. La 1 iulie 1848 apare săptămânalul Der Patriot, publicat de Joseph Schmidt.[25]
Primul periodic arădean tipărit în limba română, a fost gazeta Speranța, apărută între 1 februarie - 15 decembrie 1869[26] și ulterior între 10 ianuarie - 13 iunie 1872, periodic considerat „unica și prima foaie bisericească a românilor ortodocși din Ungaria și Ardeal”[27]. Mai târziu, în anul 1877, apare revista, Biserica și școala, cu existență neîntreruptă până în 1948.
În perioada 1916 - 1940, în Arad mai apar următoarele publicații literare: Pagini literare (1916), Genius (1924-1925), Salonul literar (1925-1926), Laboremus (1926), România literară (1930), Hotarul (1933-1940), Înnoirea (1937-1940) și Litera (1938-1939)[28].
După revoluție, apar noi surse de informare, “Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" și "Libertatea Aradului" (1991-1997). În prezent, presa scrisă cuprinde o varietate de publicații: Jurnal Arădean, cel mai vechi cotidian local, apărut în anul 1944, care a purtat succesiv denumirea de Patriotul, Flacăra roșie și Adevărul (denumire schimbată la începutul anului 2008, prin decizie judecătorească în defavoarea ziarului Adevărul de București). După anul 1990 mai apar și Arad Expres, Observator Arădean, Glasul Aradului, Oglinda de Vest, Realitatea, Buletinul de Arad, Ziarele Munca, Piața Aradului și Informația Aradului acestora adăugându-se cotidianul de limba maghiară, Nyugati Jelen. De-asemenea, a fost înființată Agenția de Presă a Județului Arad NewsAr.
Reviste de cultură:
ARCA - editată de Uniunea Scriitorilor (filiala Arad)
Avancronica - lunar arădean de cultură și civilizație - editat de Casa de Cultură a Municipiului Arad
Presa online: în ordine cronologică - Aradon, NewsAr, Actualități Arad, Vestic, Arq, Live Arad, Special Arad, Arad24
Presa radiofonică
Presa radiofonică națională retransmite pe frecvențe locale programele naționale și locale de știri, divertisment și publicitate. Posturile de radio care emit la Arad, pe frecvențe locale sunt:
În Arad se recepționează toate radiourile SRR România, posturilor care emiț pe frecvențe naționale, cât și unele posturi de radio din Ungaria (Județele Bekes și Csongrad) și Serbia (Voivodina).
Televiziunea
Prima televiziune privată din Arad s-a înființat în 1990, numită TV Arad (TVA). Info TV, televiziune cu conținut propriu a fost cunoscută inițial sub denumirea "Intersat" (1994) și ulterior RCS până la adoptarea prezentului nume. Ulterior acesteia a apărut și West TV Regional, cu acoperire în 11 județe[29]. Totodată au apărut și televiziunile on-line Newsarad TV, Baricada TV și Goldiș TV, aceasta din urmă fiind prima televiziune universitară online din Vestul României. Studioul local Pro TV Arad transmite doar știri locale, reluând în rest programul național.
Edituri
După Revoluția din decembrie 1989 s-au remarcat edituri precum:
Editura Fundației Culturale Ioan Slavici
Editura Mirador
Editura Gutenberg Univers
Sport
Fotbal
FC UTA Arad - Bătrâna Doamnă a fotbalului românesc, cea mai titrată echipă din provincie după numărul de campionate naționale câștigate (6).
CS Gloria CTP Arad - fondat în 1913, este unul dintre cele mai vechi cluburi de fotbal din România. În prezent evoluează în liga a IV-a.
Școala în limba română pentru fete, mai târziu Internatul diecezan de fete, de la inceputul sec. XX - Spital TBC, in prezent una din cladirile Episcopiei Arad
Horia Medeleanu - Aradul între mit și adevăr istoric, Editura Concordia, Editura Flacăra Roșie, 2010, ISBN 978-973-1745-70-1
Gheorghe Lanevschi, Aradul vremurilor de mult apuse 1843-1914, Editura Polis, Cluj, 2005, ISBN 973 834156 6
Ujj Janos, Lanevschi Gheorghe, „ARAD - patrimoniul cultural construit”, Editura Brumar Timișoara
Lanevschi Gheorghe, Újj János, Arad - patrimoniul cultural construit - the heritage, Editura Brumar, ediția I, 2007, ISBN 978-973-602-261-6; ediția a II-a, 2008, ISBN 978-973-602. Foto: Bodo Gavril, Bodo Iudita
ARAD, monografia orașului de la începuturi până la 1989, Editura NIGREDO, 1999, ISBN 973-99246-4-6
Lectură suplimentară
Arad, mic îndreptar turistic, I. Voledi, Editura Meridiane, 1966