1909; acum 115 ani (1909) (oficial) 1921; acum 103 ani (1921) (național) 1932; acum 92 de ani (1932) (ca Divizia A) 2006; acum 18 ani (2006) (ca Liga I) 2022; acum 2 ani (2022) (ca SuperLiga)
SuperLiga României este o competiție profesionistă pentru cluburi de fotbal, localizată în primul eșalon al sistemului de ligi ale fotbalului românesc. Alcătuită din 16 cluburi, funcționează pe un sistem de promovare și retrogradare cu Liga a II-a. Sezoanele se desfășoară din iulie până în mai, echipele disputând câte 30 de meciuri de fiecare în sezonul regular, înainte de a intra în play-off-ul pentru titlu sau în play-out-ul pentru retrogradare în funcție de pozițiile lor în clasamentul sezonului regular. Etapele se desfășoară de vineri până luni, în general cu două partide pe zi, însă, ocazional, unele etape au loc și în timpul săptămânii, de marți până joi.
Competiția a fost fondată în anul 1909, meciurile disputându-se într-un sistem de tip cupă. Echipele participante erau doar cele din regiunea Munteniei, în principal din București și Ploiești, astfel încât, înaintea sezonului 1921-1922, Federația Română de Fotbal decide schimbarea modului de desfășurare a competiției, câștigătoarea fiecărei regiuni a României calificându-se în faza națională pentru a se decide campioana națională. În 1932, are loc o altă modificare a modului de desfășurare a competiției, fiind adoptat sistemul divizionar din celelalte competiții europene majore. Sistemul divizionar este utilizat și în prezent.
În primăvara anului 1909 a fost inițiată prima întrecere cu mai multe echipe din țară. În lipsa unui for de coordonare, competiția a fost amânată pentru toamna acelui an. Federația Română de Fotbal a fost fondată în octombrie 1909, Asociațiunea Cluburilor de Fotbal, devenită, apoi, Asociațiunea Societăților Atletice din România (ASAR).[1]
În data de 6 decembrie 1909 a avut loc primul joc de campionat din Regatul României, în cadrul Cupei ASAR. Atunci, pe un frig tăios, Olympia și Colentina s-au întrecut în primul meci din campionatul românesc, pe Stadionul Bolta Rece, de lângă Arcul de Triumf, provizoriu, ridicat pentru a celebra 40 de ani de domnie ai regelui Carol I, meci terminat cu scorul de 2 la 1 pentru Olympia. Al doilea meci se juca pe Stadionul La Șosea din Ploiești, pe data de 11 decembrie, între United Ploiești și Olympia București, cu scorul final de 3-3. Ultima partidă a Cupei ASAR, jucată la București, pe stadionul Olimpia, în data de 15 decembrie între Colentina - United Ploiești, s-a terminat cu scorul de 2-0, astfel, Olympia câștigă primul campionat românesc, iar la fel s-ar fi întâmplat și anul următor.[1]
Ulterior organul de conducere al activității fotbalistice devine Comisiunea de Football-Asociație din cadrul UFSR (Uniunea Federațiilor Sportive din România), care a luat ființă la 1 decembrie1912.[2]
Campionatul Național (1921-1932)
Chinezul Timișoara a cucerit titlul de 6 ori consecutiv (record) în această perioadă
Sezonul 1921–22 a marcat prima dată când s-a format o ligă alcătuită din șapte echipe. Campionatul, care fusese limitat la mai multe ligi regionale, a devenit competiție națională în 1921. Sezonul inaugural al Campionatului Național a fost câștigat de Chinezul Timișoara.[3] Înainte de sezonul 1931-32, competiția era dominată de Chinezul și Venus București, Chinezul câștigând șase campionate și Venus două campionate în timpul celor unsprezece sezoane.
Divizia A (1932-2006)
Echipa Ripensia, prima campioană in sistem divizionar.
În sezonul 1932–33 apare o altă schimbare în alcătuirea și desfășurarea competiției. Se decide folosirea unui sistem divizionar (tip campionat), cel care este folosit și astăzi. În sezonul inaugural al acestui sistem, participă 14 echipe care sunt împărțite în două serii. Câștigătoarele acestor serii se confruntă apoi într-o finală tur-retur pentru a decide campioana României. Ripensia Timișoara este prima echipă care câștigă în noul format și care, alături de rivala Venus, a urmat apoi să câștige încă opt campionate din nouă posibile, înainte ca această competiție să fie suspendată în 1940 din cauza celui de-al doilea război mondial. În 1933 s-a disputat primul meci de fotbal în nocturnă din România pe stadionul Romcomit din București.[4] În 1934 se înființează și Divizia B, creându-se astfel un sistem de promovare/retrogradare între Divizia A și B, care este menținut și în prezent.
Anii postbelici au fost dominați de CCA București, UTA Arad și Petrolul Ploiești. Anii 1960 au văzut apariția treptată a lui Dinamo București, cu ajutorul atacanților Gheorghe Ene și Florea Dumitrache - ambii devenind unii dintre cei mai buni marcatori din toate timpurile ai Diviziei A. În anii 1970 a apărut ascensiunea lui Dudu Georgescu, de la Dinamo, care a fost cel mai bun marcator al Diviziei A timp de patru sezoane la rând între 1974 și 1978. A marcat un impresionant număr de 156 de goluri și a câștigat premiul Gheata de aur pentru cel mai bun marcator din Europa de două ori, în 1975 și 1977.[5][6] Dinamo a mai avut încă doi câștigători ai ghetei de aur în sezonul 1986–87, în numele lui Rodion Cămătaru, și în sezonul 1988–89, în numele lui Dorin Mateuț, acesta din urmă fiind ultimul câștigător român al trofeului. Din sezonul 1959–60 până în sezonul 1999–2000 toate campionatele ligii au fost câștigate de doar șapte echipe: Steaua (16 titluri), Dinamo (14 titluri), Universitatea Craiova (4 titluri), Rapid București, FC Argeș și UTA Arad (câte 2 titluri fiecare), și Petrolul Ploiești (un titlu).
Dinamo București a fost prima echipă românească care s-a calificat în Cupa Campionilor Europeni în sezonul 1956–57 al competiției și Universitatea Craiova a fost ultima echipă din România care s-a calificat în sezonul 1991–92, înainte ca competiția să-și schimbe numele în Liga Campionilor. Echipele românești s-au calificat în 35 din cele 37 de sezoane ale Cupei Campionilor Europeni, Dinamo București având treisprezece apariții, Steaua București având zece apariții, Universitatea Craiova având patru apariții, Petrolul având trei apariții, UTA Arad și FC Argeș având două apariții și Rapid București având o singură apariție. Cele mai importante rezultate pentru o echipă românească în această competiție au fost obținute de Steaua București care a câștigat trofeul în sezonul 1985–86 și a ajuns în semifinale în sezonul 1987–88 și o altă finală în sezonul 1988–89. Alte realizări importante includ Universitatea Craiova care a ajuns în sferturile de finală în sezonul 1981–82 și Dinamo București care a ajuns în semifinale în sezonul 1983–84.[7][8] Cu toate acestea, după schimbarea formatului în 1992–93 în sistemul actual al Ligii Campionilor, campionii României au obținut succese limitate, Steaua ajungând doar în faza grupelor de trei ori înainte de secolul XXI.
Începutul anilor 2000 a fost dominat de echipele din capitală, Steaua, Dinamo și Rapid câștigând toate titlurile ligii între 2000 și 2007. Sezonul 2005-06 al Cupei UEFA a adus, până în prezent, ultima performanță majoră a echipelor românești în cupele europene cu Rapid atingând sferturile de finală ale acestei competiții, ea fiind eliminată chiar de Steaua care a fost însă eliminată în semifinale după ce a fost învinsă cu scorul general de 3-4 de formația englezească Middlesbrough FC.
Liga I (2006-2022)
CFR Cluj a câștigat opt titluri în formatul Ligii I.
La începutul sezonului 2006–07, competiția a fost forțată să-și schimbe numele din Divizia A în Liga I din cauza unei dispute privind mărcile comerciale asupra numelui. Schimbarea a fost făcută la 15 mai 2006, iar Federația Română de Fotbal a decis să redenumească și ligile inferioare; astfel Divizia B a devenit Liga a II-a, Divizia C a devenit Liga a III-a și așa mai departe. Sezonul 2006–07 a marcat a 16-a oară consecutiv când o echipă din București a câștigat campionatul, Dinamo reușind cel de-al 18 ei titlu din istorie. Atât sezoanele 2007–08, cât și 2008–09 au văzut noi câștigători ai titlului, CFR Cluj și Unirea Urziceni fiind încoronați campioni pentru prima dată. CFR Cluj a câștigat al doilea campionat în 2009–10, în timp ce în 2010–11 s-a înregistrat un nou câștigător, Oțelul Galați. Oțelul este primul și singurul club din regiunea Moldovei care a câștigat un titlu național.
CFR Cluj, câștigătoarea din 2007–08 a devenit prima echipă a României care s-a calificat direct în faza grupelor Ligii Campionilor în sezonul 2008–09 și prima echipă, alta decât Steaua, care s-a calificat în această etapă de la începutul noului format al Ligii Campionilor în 1992–93. Atât campioanei din 2009–10, precum și celei din 2010–11 i s-a garantat locul de calificare direct în faza grupelor. Cele mai bune rezultate din faza grupelor au fost obținute de CFR Cluj în Liga Campionilor 2012–13 cu zece puncte și locul trei într-o grupă cu Manchester United, SC Braga și Galatasaray, CFR terminând la egalitate de puncte cu formația de pe locul 2 (loc ce garanta trecerea în faza eliminatorie a competiției), Galatasaray, însă formația turcă a avut avantajul rezultatelor directe.
Între 2013 și 2015, Steaua a câștigat campionatul de trei ori la rând, acumulând în palmares 26 de titluri naționale. Sezoanele din 2015-16 și 2016-17 au adus iar alți noi câștigători ai ligii, Astra Giurgiu și Viitorul Constanța obținând primele lor titluri din istorie. Anii 2010 s-au terminat cu CFR Cluj care a dominat competiția, reușind să câștige titlul de cinci ori la rând între 2018 și 2022.
SuperLiga (2022-prezent)
În 2022 a avut loc o nouă modificare a numelui competiției, ea fiind cunoscută începând cu sezonul 2022-2023 sub numele de SuperLiga. Această modificare are loc datorită parteneriatului dintre Liga Profesionistă de Fotbal, eAd (deținătorul drepturilor de transmisie și retransmisie a Superligii) și Superbet, care se întinde pe următorii doi ani.[9] Tot sezonul 2022-23 a fost primul sezon în care a avut loc implementarea sistemului VAR.
Formatul competiției
Cronologia numelui
Nume
Perioada
Cupa Anuală de Football-Asociație
1909–1910
Cupa Anuală de Football-Asociație (returul s-a numit și Cupa Herzog)
1910–1911
Cupa Herzog
1911–1914
Cupa Jean Luca P. Niculescu
1914–1916
Cupa Harwester
1919–1920
Cupa Jean Luca P. Niculescu și Maior Aviator Zorileanu
1920–1921
Campionatul Național
1921–1932
Divizia Națională
1932–1934
Divizia Națională A
1934–1953
Categoria A
1954-1967
Divizia Națională A
1967–1992
Divizia Națională
1992–1997
Divizia A
1997-2006
Liga I
2006-2022
SuperLiga
2022–prezent
Istoric
Campionatul Național de Fotbal s-a născut în anii 1921-22, chiar dacă în anii precedenți, din 1909-10, au fost desfășurate competiții regionale. Abia în 1921 s-a putut vorbi de Campionatul Național, ce se juca între echipele care câștigau campionatul regional.
În 1932-33 echipele ce participau au fost împărțite în două grupe, prima dată de câte 7 echipe, apoi anul următor, cu 8 echipe. Finala se desfășura într-o întâlnire cu tur și retur.
Primul campionat cu o singură grupă s-a disputat în anii 1934-35 cu 12 echipe, formulă ce nu a fost schimbată până în 1940 când s-a mai introdus o echipă. În sezonul 1937-38 s-a revenit la campionatul cu două grupe, apoi imediat abandonat.
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, campionatul român a reînceput în sezonul 1946-47 cu 14 echipe, ce aveau să devină apoi 16 după care se va întoarce la 14.
În 1950 s-a trecut la sistemul de desfășurare primăvară-toamnă, comun țărilor din Uniunea Sovietică, cu 12 echipe, 14 din 1954 și 13 din anul următor.
S-a întors la formula tradițională (din toamnă în primăvară) în 1957-58, cu 12 echipe. Numărul lor se mărește la 14 în 1960-61 până în 1967-68 (cu o ediție cu 15 echipe în 1962-63).
Din 1968-69 s-a trecut la 16 echipe, care au devenit apoi 18 în 1973-74. Acesta a rămas constant până în 1999-2000, sezon în care numărul echipelor au fost redus din nou la 16. Dintre acestea ultimele 2 erau retrogradate în Liga a II-a (Divizia B).
Din 2006 până în 2014, campionatul era compus din 18 echipe dintre care ultimele 4 retrogradau.
Din 2015 până în 2019, SuperLiga era alcătuită din 14 echipe, fiind introdus și sistemul play-off și play-out.[10]
Competiția
Începând cu sezonul 2020, sunt 16 cluburi în SuperLigă. Pe parcursul unui sezon (din iulie până în mai) fiecare club joacă cu celelalte de două ori, o dată pe stadionul de acasă și o dată pe cel al adversarilor, pentru 30 de meciuri. La sfârșitul celor 30 de meciuri (sezonul regular), pe baza clasamentului, primele șase echipe se califică în play-off iar ultimele 10 în play-out. În play-off și play-out, echipele încep cu numărul înjumătățit de puncte din sezonul regular. În play-off, cluburile joacă fiecare cu fiecare ca în sezonul regular, pentru 10 de meciuri, la finalul căruia echipa de pe primul loc primește trofeul de campioană. În play-out, echipele joacă o singură dată cu fiecare adversară. Echipele primesc trei puncte pentru o victorie și un punct pentru o remiză. Nu se acordă puncte pentru o înfrângere. Echipele sunt clasificate după numărul de puncte, apoi rezultatele din meciurile directe. Dacă, după aplicarea tuturor criteriilor de departajare, încă există o egalitate pentru titlul de campioană, pentru retrogradare sau pentru calificări în alte competiții, un meci de baraj într-un loc neutru va decide clasarea.[11]
Promovarea și retrogradarea
Există un sistem de promovare și retrogradare între SuperLigă și Liga a II-a. Cele două echipe de pe ultimele poziții din play-out sunt retrogradate în Liga a II-a, iar primele două echipe din Liga a II-a sunt promovate în SuperLiga României. De asemenea, echipele de pe locurile 7 și 8 din play-out joacă un baraj de promovare/menținere în dublă manșă cu echipele de pe următoarele două poziții din Liga a II-a, locurile 3 și 4.[12]
Sistemul de arbitraj video
Deși a fost anunțată introducerea sistemului de arbitraj video (VAR) în Campionatul național de fotbal al României începând cu sezonului 2020-21,[13] implementarea acestuia a fost amânată pentru sezonul 2022-23.[14] Acesta utilizează tehnologia și oficialii pentru a asista arbitrul în luarea deciziilor pe teren.[15] Arbitrul de pe teren ia în continuare decizia finală, însă VAR îl poate asista pe arbitru în procesul decizional. VAR poate fi utilizat doar pentru patru tipuri de decizii: goluri, decizii de penalty, incidente cu cartonaș roșu direct și cazuri de identificare greșită. Oficialii VAR examinează imaginile video și comunică cu arbitrul de pe teren prin intermediul unei căști. Oficialii VAR se află într-o cameră de control centrală, care este echipată cu mai multe unghiuri de filmare și cu posibilitatea de a reda imaginile la diferite viteze.
Cu toate acestea, utilizarea sa a fost întâmpinată cu reacții mixte din partea fanilor și a experților, unii lăudându-i acuratețea, în timp ce alții îi critică impactul asupra desfășurării jocului și coerenței procesului decizional. La finalul sezonului 2022-2023, primul sezon ce a beneficiat de sistemul VAR, Comisia Centrală a Arbitrilor a publicat un raport prin care arăta că VAR a verificat 1.368 de faze, având 126 de intervenții (9,2% din totalul verificărilor) pentru a corecta deciziile inițiale.[16]
Șaisprezece cluburi participă în sezonul 2024-2025 al SuperLigii, top 14 din sezonul precedent și două promovate din Liga a II-a: Notă: Datele statistice sunt bazate pe ceea indică forurile competente de conducere, LPF și UEFA.
Echipa care termină pe primul loc în SuperLigă, campioana României, se califică în primul tur de calificare al Ligii Campionilor din sezonul următor. Echipa clasată pe locul doi în SuperLigă se califică în al doilea tur de calificare al UEFA Conference League din sezonul următor. Al doilea loc pentru cel de-al doilea tur de calificare al UEFA Conference League se dispută într-un mini-turneu: echipele clasate pe locurile 7 și 8 din SuperLigă se înfruntă într-un meci ce se va desfășura pe terenul echipei de pe locul 7, iar câștigătoarea va juca cu echipa de pe locul 3 din SuperLigă pe terenul acesteia, urmând ca doar învingătoarea acestei dispute să se califice în UEFA Conference League. Dacă echipa ce a câștigat Cupa României se clasifică între primele trei echipe din SuperLigă, atunci echipa de pe locul patru se va califica în barajul pentru UEFA Conference League. De asemenea, în caz că echipa care a câștigat Cupa României se clasifică pe locul 7 sau 8 din SuperLigă, cealaltă echipă ce trebuia să dispute primul meci se va califica direct în finală și va înfrunta echipa de pe locul trei/patru pentru un loc în UEFA Conference League. Câștigătoarea Cupei României se califică în primul tur de calificare al Europa League din sezonul următor.
Numărul de locuri alocate cluburilor românești în competițiile UEFA depinde de poziția pe care o deține țara în clasamentul coeficienților de țară UEFA, care este calculat pe baza performanțelor echipelor în competițiile UEFA în ultimii cinci ani. În prezent, poziția României (și de facto SuperLiga) este locul 26, în spatele Suediei și în fața Bulgariei.
Extras din clasamentul națiunilor din 2024 după coeficientul lor UEFA[17]
Cupa Campionilor Europei a început în sezonul 1955–56, dar nu a existat niciun reprezentant din România în acel sezon inaugural. Prima echipă românească care a participat la ediția următoare a fost Dinamo București, fiind eliminată în prima rundă de CDNA Sofia din Bulgaria cu scorul de 4-10 la general. Prima și singura echipă din România până în prezent care a reușit să câștige această competiție a fost Steaua București în 1986, după ce a câștigat finala împotriva echipei FC Barcelona la loviturile de departajare. Ulterior, Steaua a mai participat într-o finală, în 1989, pierzând-o însă în fața formației AC Milan cu scorul de 0-4.
La 19 decembrie 1998, SABMiller a cumpărat drepturile de denumire pentru patru sezoane și jumătate, devenind primul sponsor din istoria competiției. SABMiller a schimbat numele competiției denumind-o Divizia A Ursus, cu scopul de a promova berea Ursus.[19]
Începând cu sezonul 2004-2005, Grupul European Drinks a devenit sponsor principal iar competiția și-a schimbat numele în Divizia A Bürger, pentru a promova berea Bürger. Din 2008, Liga I a preluat numele unui alt produs al European Drinks, Frutty Fresh. În sezonul 2009-2010, Liga I a fost sponsorizată de casa de pariuri Gamebookers.[20]. Începând cu sezonul 2010-2011, producătorul de bere Bergenbier a sponsorizat Liga I, iar competiția a purtat numele de Liga I Bergenbier.[21]
Din noiembrie 2015, primul eșalon al țării a purtat numele de Liga 1 Orange, deoarece compania franceză de telecomunicații a achiziționat drepturile de publicitate ale Ligii I, pentru 2 sezoane.[22] În iulie 2017, Betano a încheiat un parteneriat cu LPF și, până în sezonul 2018-2019, primul eșalon s-a numit Liga I Betano.
În iulie 2019, Casa Pariurilor și Liga Profesionistă de Fotbal au anunțat parteneriatul în urma căruia Liga I va deveni Casa Liga 1 pentru următorii 5 ani.[23] La sfârșitul sezonului 2021-2022, cele două părți au reziliat contractul.[24]
În iulie 2022, Superbet și Liga Profesionistă de Fotbal au anunțat parteneriatul în urma căruia Liga I va deveni SuperLiga pentru următorii 2 ani.[9]
Televizare
Între anii 1998 și 2003, meciurile din SuperLigă au fost transmise de cele mai importante posturi din țară, cum ar fi: TVR 1 (care a avut audiențe între 1,2 milioane și 2,1 milioane de oameni), Pro TV, Antena 1 și Prima TV, care au avut audiențe record de până la 4,2 milioane de telespectatori.
În 2004, Telesport a cumpărat drepturile de difuzare pentru 28 milioane dolari, încheind un contract cu LPF pentru patru sezoane. Telesport a vândut o parte din meciuri altor rețele române: TVR1, Antena 1, Național TV și Kanal D.[25]
Pe 31 martie 2008, Antena 1, împreună cu RCS & RDS, au câștigat licitația cu o ofertă de 102 de milioane de euro pentru o perioadă de trei sezoane de contract.[26]
În 2011, drepturile de difuzare au fost cumpărate de RCS & RDS pentru canalele lor Digi Sport 1, Digi Sport 2 și Digi Sport 3. Aceste canale au difuzat șapte din cele nouă meciuri din fiecare etapă a campionatului. Celelalte două meciuri au fost transmise de Antena 1 și Dolce Sport.
În martie 2014, LPF a anunțat că drepturile au fost vândute pentru o perioadă de cinci ani unei companii din Uniunea Europeană, fără a preciza însă numele companiei.[27] O lună mai târziu, Look TV și Look Plus au fost dezvăluite ca posturile de televiziune care vor difuza meciurile din Liga I și Cupa Ligii între 2014 și 2019.[28] Pe lângă aceste posturi, meciurile au fost difuzate și de Digi Sport și Dolce Sport.
În aprilie 2019, firma EAD.RO Interactive SRL a cumpărat drepturile TV pentru competiție până în 2024. Ea a plătit echipelor din SuperLigă 28 de milioane de euro pe an în această perioadă.[29] Contractul a fost ulterior prelungit până în 2027, suma mărindu-se la 30 de milioane de euro pe an.[30]
După ce Orange Sport (fostul Dolce Sport) s-a închis în vara anului 2024,[31] rețelele de televiziuni Prima Sport (fostul Look Sport) și Digi Sport au rămas cele care difuzează concomitent toate meciurile campionatului.
Clasamentul all-time în sistem divizionar
Clasamentul e făcut cu trei puncte pentru victorie și unul pentru egal. Include meciurile jucate între sezoanele 1932–33 și 2023–24 inclusiv. Echipele cu litere îngroșate evoluează în sezonul 2024–25 al SuperLigii. Echipele în italice nu mai există. Acest tabel arată doar titlurile câștigate începând din 1932-33, de când a fost introdus sistemul divizionar. Un campionat național oficial a existat și înainte, însă el se desfășura într-un sistem de tip eliminatoriu, astfel încât datele statistice nu ar putea fi corelate cu cele extrase din campionatele desfășurate în sistem divizionar. Acesta este motivul pentru care unele echipe sunt listate cu mai puține campionate. De exemplu, Venus București a câștigat trei titluri inainte de 1932 și patru după, însă este listată cu doar patru in tabel.
^UEFA și LPF atribuie clubului FCSB campionatele câștigate până în 2003 de istorica Steaua București. Clubul sportiv CSA Steaua, care și-a fondat departamentul de fotbal în 2017, afirmă și el proprietatea celor 21 de trofee câștigate în acea perioadă - Acest lucru ar face ca cel din urmă să fie cel mai de succes club din România, iar FCSB să rămână cu doar cinci titluri.
Kasturba Gāndhi કસ્તુરબા ગાંધીLahir(1869-04-11)11 April 1869Porbandar, Presidensi Bombay, India BritaniaMeninggal22 Februari 1944(1944-02-22) (umur 74)Istana Aga Khan, Poona, Provinsi Bombay, India BritaniaNama lainBaDikenal atasIstri Mohandas Karamchand Gandhi Gandhi dan istrinya Kasturba Gandhi (1902) Kastürbā Gāndhi (bahasa Gujarat: કસ્તુરબા ગાંધી, Hindi: कस्तूरबा गाँधी) (11 April 1869 ...
Pesawat, tank dan pasukan infanteri bekerja sama dalam Perang Vietnam. Kekuatan gabungan adalah pendekatan perang yang berupaya mengintegrasikan berbagai senjata tempur militer untuk mencapai efek yang saling melengkapi (misalnya menggunakan pasukan infanteri dan kendaraan lapis baja di lingkungan perkotaan, yang saling mendukung satu sama lain).[1] Sebagian besar unit militer modern juga dapat memanggil lebih banyak cabang militer lainnya jika memang situasinya mengharuskan demikian,...
Perangkat catur Staunton, dari kiri ke kanan: bidak (pion), benteng, kuda, gajah, menteri, dan raja Buah catur adalah piranti penting dalam permainan catur, berupa benda-benda berbentuk beragam yang dimainkan di atas papan catur. Buah catur memiliki variasi dalam hal nilai dan kemampuan, sesuai dengan bentuknya. Dalam permainan catur yang umum, seperangkat buah catur terdiri dari raja, menteri, gajah, kuda, benteng, dan pion. Catur dimainkan oleh dua orang. Seperangkat buah catur yang berwarn...
العلاقات الباهاماسية الجامايكية باهاماس جامايكا باهاماس جامايكا تعديل مصدري - تعديل العلاقات الباهاماسية الجامايكية هي العلاقات الثنائية التي تجمع بين باهاماس وجامايكا.[1][2][3][4][5] مقارنة بين البلدين هذه مقارنة عامة ومرجعية للدولتين:...
MulanSutradaraNiki CaroProduser Chris Bender Tendo Nagenda Jason Reed Jake Weiner Ditulis oleh Elizabeth Martin Lauren Hynek Rick JaffaAmanda Silver Berdasarkan Mulan dari Disney Hua Mulan Pemeran Liu Yifei Donnie Yen Jason Scott Lee Yoson An Gong Li Jet Li Yuki Kato (Indonesia) Luna Maya (Indonesia) Dion Wiyoko (Indonesia) Penata musikHarry Gregson-Williams[1]SinematograferMandy WalkerPenyuntingDavid CoulsonPerusahaanproduksiWalt Disney PicturesDistributorWalt Disney StudiosMot...
Cet article est une ébauche concernant un coureur cycliste espagnol. Vous pouvez partager vos connaissances en l’améliorant (comment ?). Pour plus d’informations, voyez le projet cyclisme. Pour les articles homonymes, voir Vicente García, García et Mateos. Vicente García de MateosVicente García de Mateos (2017)InformationsNom de naissance Vicente García de Mateos RubioNaissance 19 septembre 1988 (35 ans)ManzanaresNationalité espagnoleÉquipes amateurs 2008ECP-Aluminis S...
This template was considered for deletion on 2017 March 6. The result of the discussion was no consensus. Television Template‑class Television portalThis template is within the scope of WikiProject Television, a collaborative effort to develop and improve Wikipedia articles about television programs. If you would like to participate, please visit the project page where you can join the discussion. For how to use this banner template, see its documentation.TelevisionWikipedia:WikiProject Tel...
Bupati PaserPetahanadr. Fahmi Fadlisejak 26 Februari 2021Masa jabatan5 tahunDibentuk1961Pejabat pertamaMuhammad FadlanSitus webpaserkab.go.id Berikut ini adalah daftar Bupati Paser yang menjabat sejak pembentukannya pada tahun 1961. No Bupati Mulai Jabatan Akhir Jabatan Prd. Ket. Wakil Bupati - Muhammad Fadlan 1961 1961 - [Ket. 1] – Soebrata Yoeda Soebrata 1961 1961 [Ket. 2] 1 Muhammad Djamdjam 1961 1962 1 [Ket. 3] 2 Drs.Yahmo Hadisoekrisno 1962 1965 2 - ...
Yadegar-e-Imam StadiumYadegar-e-Imam Stadium at nightFull nameYadegar-e-Imam StadiumLocationTabriz, IranOwnerMinistry of Sport and Youth (Iran)Capacity70,000Field size105 m × 68 m (344 ft × 223 ft)SurfaceDesso GrassMasterConstructionOpened5 May 1996 (1996-05-05)Renovated2010Construction cost6 Billion Tomans (€2,401,249)TenantsTractor (1996–present) Yadegar-e-Imam Stadium, also popularly known as Sahand Stadium is a multi-purpose stadium in Ta...
South African anthropologist and activist (1936–2007) Archie MafejeFAASArchie Mafeje in 1968BornArchibald Boyce Monwabisi Mafeje(1936-03-30)30 March 1936Gubenxa, Ngcobo (Thembuland), Cape Province, Union of South AfricaDied28 March 2007(2007-03-28) (aged 70)Pretoria, Gauteng, South AfricaResting placeNcambele, Tsolo, South AfricaCitizenshipSouth AfricanDutchEducationNqabara Secondary SchoolHealdtown Comprehensive SchoolUniversity of Cape Town (BA, MA)King's College, University of Cambr...
American politician This article is about the Governor of Hawaii. For the Governor of Rhode Island, see Samuel Ward King. For other people named Samuel King, see Samuel King (disambiguation). Samuel King11th Territorial Governor of HawaiiIn officeFebruary 28, 1953 – July 26, 1957Appointed byDwight D. EisenhowerPreceded byOren E. LongSucceeded byWilliam F. QuinnDelegate to the U.S. House of Representatives from Hawaii's at-large districtIn officeJanuary 3, 1935 – January ...
Musical first produced in 2013 For the live film recording of the musical, see Come from Away (film). Come from AwayMusicIrene SankoffDavid HeinLyricsIrene SankoffDavid HeinBookIrene SankoffDavid HeinProductions2017 Broadway2018 North American tour2019 West End2023 US non-equity tour2024 UK tourAwardsDrama Desk Award for Outstanding MusicalDrama Desk Award for Outstanding Book of a MusicalLaurence Olivier Award for Best New MusicalLaurence Olivier Award for Outstanding Achievement in Music Co...
Online catalogue for books Consortium of Online Public Access Catalogues (COPAC)Copac was funded by Jisc, to deliver a service to the UK community on the basis of an agreement with Research Libraries UK (RLUK)Type of siteUnion catalogueBibliographic databaseAvailable inEnglishOwnerJiscResearch Libraries UKURLcopac.jisc.ac.ukCurrent statusSuperseded by Library Hub Discover Copac (originally an acronym of Consortium of Online Public Access Catalogues) was a union catalogue which provi...
HackersPoster karya Dawn Patrol[1]SutradaraIain SoftleyProduser Michael Peyser Ralph Winter Ditulis olehRafael MoreuPemeran Jonny Lee Miller Angelina Jolie Fisher Stevens Lorraine Bracco Penata musikSimon BoswellSinematograferAndrzej SekułaPenyunting Chris Blunden Martin Walsh DistributorUnited ArtistsTanggal rilis 15 September 1995 (1995-09-15) (Amerika Serikat) Durasi107 menitNegaraAmerika SerikatBahasaInggrisAnggaran$20 jutaPendapatankotor$7.5 juta (domestik)[2&...
Family of fishes For the species Tandanus tandanus, see Eel-tailed catfish. Eeltail catfish Euristhmus microceps Scientific classification Domain: Eukaryota Kingdom: Animalia Phylum: Chordata Class: Actinopterygii Order: Siluriformes Superfamily: Siluroidea Family: PlotosidaeBleeker, 1858 Genera Anodontiglanis Cnidoglanis Euristhmus Neosiluroides Neosilurus Oloplotosus Paraplotosus Plotosus Porochilus Tandanus Striped eel catfish, Plotosus lineatus The eeltail catfish are a family (Plotosidae...
يفتقر محتوى هذه المقالة إلى الاستشهاد بمصادر. فضلاً، ساهم في تطوير هذه المقالة من خلال إضافة مصادر موثوق بها. أي معلومات غير موثقة يمكن التشكيك بها وإزالتها. (ديسمبر 2018) ألعاب مكابيه 1965 المدينة المضيفة تل أبيب التاريخ 1965 المكان تل أبيب ألعاب مكابيه 1961 ألعاب مكا...
Association football club in Greater Manchester, England Stockport Town redirects here. For the large town in Greater Manchester, England, see Stockport. Football clubStockport TownFull nameStockport Town Football ClubNickname(s)The Lions, TownFounded2014GroundStockport Sports Village, Woodley, StockportCapacity2,384 (192 Seats)OwnerMark StottChairmanCarlos RocaManagerPaul TurnbullLeagueNorth West Counties League Premier Division2023–24North West Counties League Division One South, 2nd of 1...
Ne doit pas être confondu avec Nombre décimal. Le système décimal est un système de numération utilisant la base dix. Dans ce système, les puissances de dix et leurs multiples bénéficient d'une représentation privilégiée. Numérations décimales Le système décimal est largement le plus répandu. Ainsi sont constituées, par exemple, les numérations : indo-arabe (dont nos chiffres arabes), arménienne, chinoise, égyptienne, gotique, grecque, hébraïque, indienne, japonai...
.jpg)
.svg){kind=small}
.png){kind=small}
4.png){kind=small}
.png){kind=small}
.svg){kind=small}
.png){kind=small}
.png){kind=small}
2.png){kind=small}
.png){kind=small}
2.png){kind=small}
.png){kind=small}
_3.svg){kind=small}
.png){kind=small}
.png){kind=small}
.png){kind=small}
2.svg){kind=small}
2.png){kind=small}
.png){kind=small}
.png){kind=small}
.png){kind=small}
2.svg){kind=small}
