Competiția este deschisă participării tuturor cluburilor eligibile din cele șase nivele ale sistemului de ligi ale fotbalului românesc. Turneul constă în patru faze: faza județeană, calificările, faza grupelor și faza eliminatorie. Echipele intră în fazele specifice ale competiției în funcție de nivelul în care au evoluat în sezonul anterior. Echipele din nivelurile superioare intră mai târziu în competiție față de cele din nivelurile inferioare.
Câștigătoarea trofeului dispută ulterior Supercupa României cu campioana SuperLigii, sau cu vicecampioana SuperLigii dacă aceeași echipă a câștigat ambele competiții. În plus, câștigătoarea Cupei României se califică în sezonul următor al UEFA Europa League. FCSB are cele mai multe cupe în palmares, cucerind trofeul de 24 de ori, cel mai recent în 2020. Ioan Andone este cel mai de succes antrenor, având patru cupe în palmares. Corvinul Hunedoara este deținătoarea actuală a trofeului după ce a învins-o pe Oțelul Galați în finala din 2024.
Istoric
Au existat cupe și înaintea debutului celei mai prestigioase cupe de pe teritoriul țării noastre, așa-zise precursoare ale acesteia. Unele au fost luate în considerare ca fiind campionatele de prima ligă ale României. Iată mai jos care au fost acestea și câștigătoarele lor:
Cupa Asociațiunii Române de foot-ball
1909 CA Colentina București
1910/11 SC Olimpia București
Cupa Alexander Bellio
1911/12 United AC Ploiești
1913 Bukarester FC
Cupa Hans Herzog
1912 United AC Ploiești
1913 CA Colentina București
1914 CA Colentina București
Harwester Cup
1913 Bukarester FC
1915 Bukarester IHC FC (primăvara)
1915 Româno-Americana FC București (toamna)
1919 Venus ASC București
1920 Tricolor FC București
Cupa Jean Luca P. Niculescu
1915 Româno-Americana FC București
1916 Prahova FC Ploiești
1919 Venus ASC București
1920 Venus ASC București
1921 Tricolor FC București
Cupa României pe ligi
Pe lângă acestea au existat două editii 1930-1931, 1932-1933 ale Cupei României desfășurate între selecționatele celor 5 ligi regionale, ambele câștigate de selecționata Ligii de Nord. Ambele ediții sunt considerate neoficiale de FRF.
42 de echipe: cele 42 de câștigătoare ale fazelor județene.
Turul întâi
76 de echipe: cele 7 câștigătoare ale fazei regionale și 69 de echipe care au concurat sezonul trecut în Liga a III-a.
Turul doi
58 de echipe: 38 de câștigătoare din turul întâi, celelalte 19 reprezentante care au concurat sezonul trecut în Liga a III-a și o echipă din Liga a II-a.
Turul trei
48 de echipe: 29 de câștigătoare din turul doi și celelalte 19 echipe care au concurat sezonul trecut în Liga a II-a.
Play-off
32 de echipe: 24 de câștigătoare din turul trei și 8 echipe care au concurat sezonul trecut în SuperLiga României.
Faza grupelor
24 de echipe: 16 câștigătoare din play-off și celelalte 8 echipe din SuperLiga României. Se organizează 4 grupe cu câte 6 echipe.
Sferturi de finală
8 echipe: se califică în această fază primele două echipe din fiecare grupă.
Semifinale
4 echipe.
Finala
2 echipe.
Vechiul format (până în 2022)
Faza
Echipe
Turul întâi
60 de echipe: cele 24 de câștigătoare ale fazei regionale și 36 de echipe care au concurat sezonul trecut în Liga a III-a.
Turul doi
54 de echipe: 30 de învingătoare din prima rundă și celelalte 24 de reprezentante care au concurat sezonul trecut în Liga a III-a.
Turul trei
40 de echipe: 27 de câștigătoare din runda a doua, 8 echipe care au concurat sezonul trecut în Liga a III-a și 5 echipe din Liga a II-a.
Turul patru
32 de echipe: 20 de învingătoare din runda a treia și celelalte 12 echipe din Liga a II-a.
Șaisprezecimi de finală
32 de echipe: 16 învingătoare din runda a patra și cele 16 echipe din SuperLiga României. Începând cu această fază, echipele sunt repartizate în două urne în funcție de rezultatul din sezonul trecut de Cupa României, indiferent de liga națională din care face parte echipa. Echipele din urna a II-a vor juca meciurile pe teren propriu începând cu această fază.
Pe timpul celui de-al doilea război mondial, în paralel cu Cupa României, în sezonul 1941-1942 au existat încă două cupe: pentru Divizia A - Cupa Basarabiei, iar pentru Divizia B - Cupa Eroilor. În anul 1944, spre sfârșitul lunii septembrie, se organizează trofeul Ardealul întregit, câștigat de Rapid.
Din 1943 până în 1947 nu s-a mai jucat Cupa României din cauza celui de-al doilea război mondial.
Universitatea Cluj a jucat primele patru finale sub patru nume diferite.
După schimbarea numelui din C.F.R. la Rapid București, clubul a jucat 12 finale, în care a întâlnit 12 adversari diferiți, până când a întâlnit pentru a doua oară Universitatea Craiova în a 13-a finală de la schimbarea numelui.
În anul 1957 Cupa României nu s-a jucat; când s-a revenit de la sistemul primăvară-toamnă pe stil sovietic, la sistemul european de toamnă-primăvară, a avut loc Cupa Primăverii, finala fiind disputată între Locomotiva București și Știința Timișoara, scor 3-1 după prelungiri.
Dinamo și Steaua au jucat în cinci finale consecutive (1986-1990). Steaua a învins-o pe Dinamo în trei finale consecutive de două ori (1969-1971 și 1987-1989). Scorurile finale din 1969 și 1970 au fost exact aceleași (Steaua 2-1 Dinamo).
În sezonul 1987-88, în finală, Steaua a părăsit terenul chiar înainte de final, după ce golul dat, nu a fost validat de arbitru la scorul de 1-1. Mai întâi trofeul a fost dat lui Dinamo, deoarece Steaua a abandonat meciul, dar ulterior F.R.F a acordat meciul cu 2-1 Stelei. După Revoluția din decembrie 1989, Steaua a returnat trofeul lui Dinamo. Cu toate acestea, F.R.F îl consideră câștigat de Steaua.[2]
Locația
Toate finalele au fost disputate la București cu excepția finalei anulate din 1934 care a avut loc la Cluj. Mai jos finalele disputate în afara Bucureștiului:
Finalele din 1989 și 2011 s-au disputat la Brașov.
Finala 2007 disputată la Timișoara
Finala 2008 disputată la Piatra Neamț
Finala 2009 disputată la Târgu Jiu
Finala 2010 disputată la Iași
Finalele 2017, 2019, 2020 și 2021 disputate la Ploiești
Finalele 2023, 2024 disputate la Sibiu
Sponsorii
Pe 25 iulie 2005, FRF a semnat cu Samsung Electronics un contract de sponsorizare pe termen de un an prin care numele oficial al competiție a devenit Cupa României Samsung.[3]
La data de 9 octombrie 2006, FRF și Ursus Breweries (parte a grupului SABMiller) au semnat un contract de sponsorizare prin care competiția a purtat numele de Cupa României Timișoreana pentru următoarele trei sezoane.[4][5]
Pentru sezonul 2010-2011 al Cupei României, Puma a realizat prima minge oficială din istoria competiției, PowerCat 1.10.[6]
Pe 16 mai 2016, FRF a anunțat rebrandingul competiției și semnarea contractelor cu noi sponsori precum Kaufland, UPC și Stanleybet.[7][8]
Pe 20 octombrie 2017, FRF a anunțat că noul sponsor principal al competiției este compania de pariuri Casa Pariurilor.[9]
Pe 20 decembrie 2018, Timișoreana devine un nou sponsor oficial al competiției după ce în ultima perioadă a purtat statutul de „Berea Oficială a Cupei României”.[10]
Pe 23 mai 2022, FRF anunță că noul sponsor al competiției devine Betano, schimbându-și astfel numele în Cupa României Betano.[11]