Radu Leon

Date personale
Radu Leon
Domn al Țării Românești

Născut	secolul al XVII-lea
Decedat	1669/1669^[1]
Părinți	Leon Tomșa
Ocupație	conducător[*]
Limbi vorbite	limba română
Apartenență nobiliară
Domn al Țării Românești
Domnie	decembrie 1664 – martie 1669
Predecesor	Grigore I Ghica
Succesor	Antonie din Popești
Modifică date / text

Radu Leon (n. secolul al XVII-lea – d. 1669/1669) a fost domn al Țării Românești între anii 1664 și 1669. Era numit de către contemporanii săi și Radu negustorul de scoici, sau Radu stridie.^[2]

Biografie

Radu Leon a fost fiul lui Leon Tomșa. În perioada domniei sale a fost sprijinit de fanarioți.

În timpul domniei voievodului Radu Leon, în 1665, a fost pictată pentru prima dată Catedrala Patriarhală din București. Același domnitor a hotărât, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca mănăstirea să devină reședință mitropolitană.^[3]

Biserica „Sfântul Dumitru” Slobozia din București, monument istoric, a fost construită între anii 1664-1665 de către voievodul Radu Leon și este cunoscută sub numele de „Slobozia” datorită scutirii de biruri primite în 1667.^[4]

Prima cafenea cunoscută în București, apare documentată istoric în 1667, în vremea lui Radu Leon, și era proprietatea unui oarecare Kara Hamie, aflându-se în plin centrul orașului, în apropiere de locul în care s-a construit, mai târziu, palatul Băncii Naționale.^[5]

Note

^ Juliusz Demel[*], Historia Rumunii (în poloneză), Ossolineum, p. 203
^ Xenopol, Alexandru D. (1925). Istoria românilor din Dacia Traiană. vol. VII (ed. III). București: Ed. Cartea Românească. p. 188.
^ Catedrala Patriarhală din București
^ Biserica "Sfântul Dumitru" Slobozia (București)
^ „O cafea în Bucureștiul de altădată”. Arhivat din original la 26 august 2016. Accesat în 15 martie 2012.

Lectură suplimentară

(redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
(redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
Rezachevici, Constantin: Cronologia domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2] Arhivat în 8 iulie 2024, la Wayback Machine.
Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]