După moartea tatălui său, la 21 septembrie 1559, boierii aflați în pribegie au hotărât să atace. Între 25 septembrie și 24 octombrie1559, au avut loc trei lupte între oastea pribegilor și susținătorii familiei lui Mircea Ciobanul. Prima luptă, cea din satul Românești, a fost câștigată de pribegi, pentru ca mai apoi aceștia să o piardă pe a doua, la Șerbănești[4]. Bătălia decisivă s-a dat la Boianu, unde oastea Doamnei Chiajna, ajutată și de turci, iese învingătoare. Fiul ei, Petru, care era încă minor, a primit, astfel, confirmarea de la Poartă la 24 octombrie1559.
Petru se deosebea total de tatăl său, având o fire blândă și religioasă. Deoarece era prea tânăr, țara era condusă de mama sa, care era abilă în neutralizarea intrigilor pretendenților la tron și a pârilor făcute la Poartă de principele transilvănean Ioan Sigismund. După ce Doamna Chiajna a căzut în dizgrația turcilor, Petru a fost chemat la Constantinopol și închis. A murit la 19 august1569 la Konya, în Asia Mică, și este înmormântat în biserica Schimbării la Față din aceeași localitate.
Familie
Petru cel tânăr a cerut-o pe în căsătorie înca din 1561 pe fiica lui Nicolae Cherepovici, banul de Lugoj–Caransebeș.[5]
Doamna Elena Cherepovici (căsătorită în 23 august 1563[6]sub protecția lui Ioan Sigismund Zápolya, nașul lor)[5]
După ce Elena s-a deșpărțit de soțul ei, aceasta impreuna cu fiica ei, s-au stabilit în Cetatea Devei, care le fusese dăruităde către Regele Ioan Sigismund al Ungariei.[5]
^* * * Documente privind istoria României. Veacul XVI. Țara Românească. Vol. III (1551 – 1570). Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1952.
^GIURESCU, C.C. – Istoria românilor, vol. II, partea 1. Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1943.
^„Aurică IVAȘCU - Bătălia de la Șerbănești. Teze și antiteze. În revista "Memoria Oltului și Romanaților" nr. 5(51), Găneasa, mai 2016”.
^ abcNicolae Iorga, Gheorghe Buzatu, Victor Spinei (). Istoria românilor: Vitejii. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 71 – 74.
^Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca, Volumul 37. Editura Academiei. . p. 41.
^St Nicolaescu (). Documente slavo-române cu privire la relațiile Țarii românești și Moldovei cu Ardealui în sec. XV și XVI ; privilegii comerciale, scrisori domnești și particulare din archivele Siviului, Brasovului și Bistriței din Transilvania. Litotip. L. Motzătzeanu. p. 273.
Bibliografie
Enciclopedia Cugetarea, de Lucian Predescu
Revista Magazin Istoric
Legături externe
(redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]