Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veți avea multe nedumeriri și întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem și ce nu putem scrie în ele, și așa mai departe. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsați aici) pe care vă recomandăm s-o citiți. De asemenea puteți să ne întrebați la Cafenea. Nu vă fie teamă de greșeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii ați dori să contribuiți? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveți o pasiune aparte. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Amator linguarum) în care să vă prezentați pe scurt dacă doriți.

Ca să vă semnați simplu — doar în paginile de discuții, nu și în articole — scrieți la sfârșitul mesajului patru tilde ~~~~ și Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură și dată.

Vă așteptăm cu primele contribuții! -- Pixi ^discuție 29 octombrie 2006 00:44 (EEST)Răspunde

Referitor la cum apare modifică el apare automat la introducerea titlului. În cazul acesta am introdus == Cum apare modifică == ca și titlu și a apărut în dreapta automat modifică. V-am răspuns și aici Cum pot. O zi bună. -- Pixi ^discuție 29 octombrie 2006 00:44 (EEST)Răspunde

Mulțumesc! Nu m-am prins că [modifică] apare numai după salvare, nu și la previzualizare. Iubitor de limbi 29 octombrie 2006 07:32 (EET)Răspunde

Cred că ar fi interesant să editați pagina Utilizator:Iubitor de limbi folosind formatul babel: {{babel-4|ro|en-3|de-3|fr-1}} pe care puteți să îl adaptați. Tipăriți formatul pe pagina de utilizator și vedeți ce iese. Pentru a adăuga mai multe limbi scrieți în loc de 4 un număr mai mare. Salutări, --Emily | ✍ 22 noiembrie 2006 20:16 (EET)Răspunde

daca esti ungur tot limba ungara vorbesti si daca o denumesti Hungarian sau Magyarnyelv...-- Bonaparte talk 27 decembrie 2006 12:28 (EET)Răspunde

Bună, am parcurs observațiile tale de la Discuție:Limba ungară. Am rugămintea să parcurgi argumentele tuturor celor implicați, unele sunt foarte pertinente și obiective.

Numărul de rezultate pe Google nu poate fi folosit ca argument serios. Spre exemplu pe Google sunt peste 1.200.000 de rezultate pentru Becali și doar 500.000 pentru Creangă (inclusiv cele ce nu au de-a face cu scriitorul), respectiv 990.000 pntru Ady Endre. Să fim serioși acest lucru nu înseamnă că Becali este superior în vreun fel lui Ion Creangă sau Ady Endre, cred că ești de acord.

Denumirea nu este deloc jignitoare și nu se dorește deloc a fi așa. Este, de altfel, similară cu ceea ce se folosește în majoritatea limbilor, atât cele latine cât și restul - Hungarian, ungerese, hongroise, ungarisch, ungarsk, hungara, ungaro, ungari, etc. Până și în latină i se spune Hungarica.

Va exista în continuare Limba maghiară care va redirecta spre limba ungară. În articole se poate folosi fără probleme limba maghiară, care va redirecționa spre articolul Limba ungară. --Roamata ^mesaj 28 decembrie 2006 12:22 (EET)Răspunde

Eu il sustin pe Roamata, google e irelevant http://www.google.com/intl/mo/ -- Bonaparte talk 29 decembrie 2006 11:07 (EET)Răspunde

Mulțumesc pentru completările de la articolul Limba istroromână. Aș dori totuși să vă rog ca atunci cînd modificați un articol să încercați să păstrați din varianta anterioară tot ce este pertinent și corect și să integrați informațiile existente în varianta pe care o scrieți. După cum poate știți Wikipedia nu duce deloc lipsă de spațiu, iar cititorii s-ar bucura să afle cît mai multe detalii despre subiect, deci orice amănunt merită să rămînă în articol. Este drept că procedînd astfel se poate ca unele părți din articol să fie mult mai dezvoltate decît altele, dar acest dezechilibru nu este o problemă. Se va găsi cineva să completeze ceea ce lipsește.

Concret mă refer la unele porțiuni din varianta anterioară a articolului despre istroromână care nu se mai regăsesc în varianta curentă -- de altfel mai echilibrată și mai cu cap și coadă decît înainte. Dar e păcat de munca celor care s-au străduit să se documenteze și să redacteze acele părți șterse. N-am puricat articolul în detaliu, dar am observat că în versiunea nouă lipsesc exemplele de verbe de diferite conjugări, iar la variantele regionale nu mai apar legături spre articolele despre localitățile în cauză. Probabil mai sînt și altele.

Dacă vă ajută, puteți folosi informațiile de la http://www.verbix.com/documents/romanian.htm#3 despre istroromână.

Toate cele bune și felicitări și pentru celelalte contribuții. — AdiJapan ☎ 30 decembrie 2006 12:39 (EET)Răspunde

Te rog să mă scuzi pentru ștersături. Exemplele de cuvinte și fraze uzuale le-am șters din neatenție. Am scris articolul în Word și apoi am înlocuit totul. Exemplele de verbe de diferite conjugări nu mi se par chiar utile, pentru că nu constituie o particularitate față de română. M-am orientat și după verbix, dar n-am găsit tot ce aș fi vrut. Lipsesc de acolo niște forme personale la indicativ prezent, și nici grafia nu este cea actuală. Cum de fapt nu cunosc istroromâna, nu pot să dau grafia corectă peste tot. Exemplele de cuvinte și fraze uzuale le voi reintroduce.

La mulți ani! Iubitor de limbi 30 decembrie 2006 20:04 (EET)Răspunde

Dimpotrivă, cred că și asemănările cu româna sînt cel puțin la fel de utile și interesante ca și deosebirile. Mi-am permis să reintroduc exemplele în articol. Mulțumesc pentru urări, toate cele bune! — AdiJapan ☎ 31 decembrie 2006 07:42 (EET)Răspunde

Stimate "Iubitor de limbi"

presupun că apartenența Dvs. etnică și cea ideologică v-au orbit de mânie, astfel că nu ați citit toate opiniile participanților la discuții asupra temei și, prin urmare, nu ați înțeles idea: Limba vorbită în UNGARIA se numește, în românește, LIMBA UNGARĂ. Asta nu afectează câtuși de puțin felul în care ungurii din românia vor să-și numească limba: ungară sau maghiară. (Mai avem pe lume și "limba română" vs "imba moldovenească" așa că ne-am obișnuit). Autoritățile române nu se opun termenului și nici Wikipedia nu este lipsită de o pagină numită "Limba maghiară" care apoi este redirecționată la pagina cu titulatura OFICIALĂ de "Limba ungară". OFICIAL înseamnă că Dvs., o persoană fizică, nu puteți impune guvernului Ungariei cum să-și numească limba, chiar dacă asta v-ar da satisfacție. Rețineți că guvernele celor două țari și-au spus cuvântul: "Acordul s-a încheiat la Budapesta la data de 17 iunie 1969, în două exemplare originale, fiecare în limba română și limba ungară, ambele texte avînd aceeași valoare". Exemple similare sunt nenumărate. Orice alte OPINII PERSONALE sunt nule și neavenite. Au greșit ambele guverne ? Cei care sunt de altă părere, să se adreseze lor, în scris, propunându-le denumirea corectă.

Wikipedia, ca orice enciclopedie, se bazează pe FACTA, respectiv pe date verificate și nu pe OPINII PERSONALE. Guvernul Unagriei și guvernul României au căzut, deja, de acord, în scris, că limba vorbită în UNGARIA se numește în românește "limba ungară" și asta este FACTO. Că ea s-ar numi "limba maghiară" este o OPINIE PERSONALĂ. Din păcate, nu toți au rațiunea sufucient de limpede pentru a înțelege că unele lucruri, odată devenite OFICIALE, nu se modifică dupa părea unuia sau altuia.

Sper că administratorii vor face modificarea cuvenită, adică revenirea la "Limba ungară" după care orice intervenție modificatoare a Dvs. va face să fiți inclus în rândul turbulenților, al vandalilor și, prin urmare, veți fi blocat, în ciuda atâtor contribuții valoroase ale Dvs. Nu merită să vă războiți cu Wikipedia, pentru convingerile Dvs. ideologice, aveți o mulțime de alte canale. Vă sugerez să revedeți, din nou, toate discuțiile, urmărind toate linkurile, să încercați să înțelegeți mai bine poziția APOLITICĂ și NEPĂRTINITOARE a Wikipediei și să vă abțineți de la intervenții necugetate. Vă urez un an bun ! 88.192.241.146 1 ianuarie 2007 18:34 (EET)Răspunde

Stimate 88.192.241.146,

În primul rând să știți că nu eu am reredirecționat articolul la “limba maghiară”, ci doar am făcut modificările necesare după ce a fost reredirecționat. Nu mi-aș fi permis eu asta. Nu știu cine a făcut-o. Sper că un administrator.

În al doilea rând, nu are importanță ce etnie are unul sau altul dintre cei care contribuie la Wikipedia, de aceea nici nu spun de ce etnie sunt, doar atât că nu sunt de etnie maghiară, deși cunosc foarte bine limba.

În al treilea rând, nu pot accepta argumentul dv. Faptul că în unele acorduri se folosește termenul “limba ungară” nu înseamnă că aceasta este o denumire oficială, impusă de Ungaria. Ar trebui să existe un act oficial în care să se prevadă expres aceasta. Nu știu să existe așa ceva. Dimpotrivă, pot să vă dau exemple de acte oficiale, mult mai recente decât ale dv., în care apare “limba maghiară”:

http://www.deldunantul.com/download.php?id=893 (sintagma “în limba română și în limba maghiară”) “ http://www.htmh.hu/en/?menuid=06&country_id=Romania&id=210 (sintagma “în limba maghiară și în limba română”)

http://www.cjmures.ro/Comunicate_presa/2006_12_15.doc. (sintagma “în limba maghiară și în limba română”)

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=69007 (sintagma “în limbile română și maghiară”)

http://www.cjpvn.ro/legislatie/act_normativ.php?id=lege_296_2006.htm (sintagma “în limbile română și maghiară”)

Argumentele mele sunt pur lexicografice. Reproduc aici și din alte mesaje, pe care nu le-am pus aici, ci le-am trimis lui Roamata, de aceea poate nu le cunoașteți:

“Bineînțeles că nu se poate aplica criteriul frecvenței la orice subiect. Exemplul tău nu este bun, pentru că nu există două denumiri pentru Becali sau pentru Ady. Și la substantivele proprii se aplică criteriul frecvenței, dacă există sinonime: articolul principal nu este sub "Jean-Baptiste Poquelin", ci sub "Molière", pentru că așa este cunoscut, și de la primul se trimite la al doilea. Cu atât mai mult la substantivele comune sau la sintagme din ele trebuie respectat criteriul frecvenței.”

“Faptul că în alte limbi, fie și de mare circulație, se folosesc denumiri similare cu „ungar” nu este relevant. Aș putea și eu să-ți amintesc că în cehă, slovacă, sârbă, slovenă se folosește denumirea similară cu „maghiar”. Contează care denumire este cea mai frecventă din seria sinonimică. Și în franceză mai există și denumirea „langue magyare” (de 359 de ori pe Google), dar mai frecventă este „langue hongroise” (36.300), deci e normal că la asta trebuie să fie articolul principal. Ce-ar fi ca „mușchii mei să vrea” ca articolul despre limba română să fie la „limba românească” (de 732 de ori pe Google). Este exact aceeași chestie ca și cu „limba maghiară” și „limba ungară”. Sau de ce să nu redirecționez articolul la „limba ungurească” (75 de ocurențe), dacă așa îmi place mie?”

“În concluzie, avem următoarele fapte, nu idei dictate de afecte:

1. Sunt două sintagme sinonime: "limba maghiară" și "limba ungară". Primul este cel mai frecvent, lucru cert și fără Google, dar Google este o dovadă clară.

2. Unul dintre principiile lexicografiei este că de la sinonimul mai puțin frecvent se trimite la cel mai frecvent. Vezi DEX: de la "ungar" se trimite la "maghiar".”

Acestea fiind zise, bineînțeles că accept orice hotărâre pe care o ia un administrator ca să tranșeze chestiunea.

La mulți ani și dumneavoastră! Iubitor de limbi 1 ianuarie 2007 21:58 (EET)Răspunde

Modificările la Limba istroromână mi se par binevenite. Dacă mai aveți și alte informații nu ezitați să dezvoltați articolul în continuare.

Schimbînd subiectul, am citit răspunsul dumneavoastră de mai sus, dat acelui anonim, și vă asigur că aveți o atitudine sănătoasă (din punctul de vedere al Wikipediei) și că sînt de acord cu tot ce spuneți. În cazul sinonimelor precum „limba maghiară” și „limba ungară” se dă prioritate variantei mai frecvente, în cazul de față „limba maghiară”. Un singur aspect aș vrea să precizez: la Wikipedia, în ce privește conținutul articolelor, administratorii nu au nici o putere în plus față de restul de contribuitori. Deci vă rog să nu îi priviți pe administratori ca pe niște superiori, comandanți etc, de la care așteptați decizii sau ale căror opinii trebuie respectate. Ei au drepturi speciale doar în ce privește ștergerea sau protejarea paginilor, blocarea utilizatorilor care nu respectă regulamentul, deci lucruri care țin mai mult de curățenia sitului. Mai multe detalii aveți la Wikipedia:Administratori. Toate cele bune. — AdiJapan ☎ 3 ianuarie 2007 14:58 (EET)Răspunde

Pe același principiu nu trebuia schimbat țigan în rrom sau limba țigănească în rromanes (sau cum e numită). -- Pixi ^discuție 3 ianuarie 2007 15:03 (EET)Răspunde

Bună. Trebuia înainte să-mi spui despre ce articol e vorba, dar am dedus că e vorba despre limba aromână. Informația este preluată de la http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=rup , deci se poate pune o referință spre Ethnologue. Nu știu pentru ce este abrevierea WCD. --Danutz 8 ianuarie 2007 20:26 (EET)Răspunde

Cel putin asta sustine unul din specialistii in domeniu, Dr. Thede Kahl vezi link

Istoria aromanilor

Thede KAHL

Bucuresti 2006 Editura Tritonic, Colectia “Biblioteca de istorie” Editat cu sprijinul Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica ISBN 973-733-041-2 Pret: 30 RON (=EUR 8,50)

Cuprinsul - Prefata lui Max Demeter Peyfuss - Prefata autorului - Aromanii - Limba si intentionalitatea primelor texte scrise in aromana (1731-1813) - Etnicitatea aromanilor dupa 1990: Identitatea unei minoritati care se comporta ca majoritate - Gustav Weigand in Grecia – despre greutatea unei perceptii in lumea greaca - Satele din Zagori (Grecia): Unitate economica – Diversitate etnica - Aromanii in Grecia: Minoritate sau greci vlahofoni? - Evolutia identitatii etnice la aromanii (vlahii) din Bulgaria si consecintele acesteia - Muzica si dansurile traditionale aromane in Muntii Pind si influentele straine in diaspora balcanica - Islamizarea vlahilor megleniti (meglenoromani): Satul Nanti (Notia) si „nantinets“ in Turcia de azi - Deziderate in cercetarea aromanei si dialectelor ei - Aromânii si meglenoromanii: Interesul crescand in Europa de Sud. Bibliografie comentata 1990-2004 Ugo 30 ianuarie 2007 12:07 (EET)Răspunde

Wikipedia:Propuneri_pentru_articole_de_calitate/Aromâni Ai putea daca ai timp sa votezi mai sus? Ti-am raspuns despre Muzachia in pagina mea de discutii. Ugo 31 ianuarie 2007 13:52 (EET)Răspunde

Din păcate, categoriile nu se pot muta la altă denumire. Soluția este să creați categoria cu numele corect, să mutați toate articolele și/sau subcategoriile din vechea categorie în cea nouă (sau să depuneți o cerere pentru ca un robot să facă acest lucru) și apoi să aplicați formatul {{șterge}} pe vechea categorie, motivînd.

La „Bosnieci”, lucrurile au fost simple, cum categoria era goală, nu conținea nimic, am creat-o pe cea corectă și-am șters-o pe cealalată. – Laurap\ ^mesaj 17 februarie 2007 18:02 (EET)Răspunde

Limbi romanice de est sună puțin ciudat. Nu e nevoie să schimbăm toate legăturile pot foarte bine să rămână redirijări. Este preferabil să folosim un adjectiv în locul unui substantiv pentru că folosind "de est" se poate complica propoziția. În plus, referitori la limbi adjectivul "orientale" este mult mai folosit decât atributul "de est" în mediile științifice: romanice orientale vs. romanice de vest, dar mai concludent sunt de exemplu Facultatea de Limbi Romanice, Orientale și Clasice (ce a existat în cadrul Universității București) ș.a. Dar termenul nu face referire doar la limbile romanice - același termen trebuie folosit și pentru limbile slave orientale ș.a. Echivalentul pentru vest este binențeles occidentale. --Danutz

Mă mir că sunteți profesor de filologie și nu știți că în limba română prenumele se pune înaintea numelui (particula "pre" însemnând înainte). Ceea ce faceți dvs. prin inversarea aceasta (lucru valabil în limba maghiară când numele precede prenumele, aceasta fiind din punctul meu de vedere o anomalie) poate fi valabil pentru un catalog când strigi copiii într-o anumită ordine.

E adevărat că există multe lucrări în limba română în care s-a încetățenit această utilizare a exprimării referințelor, dar nu o consider corectă. Deși o să spuneți că Wikipedia nu este un mediu în care activează academicienii, luați ca exemplu o pagină în limba engleză cum ar fi [[1]]. Dacă doriți să vă corectați referințele, țin să vă precizez că nu am modificat doar inversarea numelui cu prenumele, ci și adăugarea unui punct în față, nu orientarea lor haotică (așa cum era) și punerea unei linii între numele autorului și denumirea cărții în loc de virgula pe care dvs. ați lăsat-o. Așa că modificarea mea este corectivă și nu una care să încurce. --Cezarika1 12 martie 2007 07:28 (EET)Răspunde

Am observat discuția cu Cezar despre ordinea numelor. Ambele moduri de scriere sînt corecte, cu precizarea că dacă este folosită ordinea inversă trebuie pusă o virgulă între nume și prenume (așa cum ați făcut). Atîta doar că de obicei se preferă ordinea naturală -- prenume nume -- care nu suferă de problema apărută la înșirarea numelor mai multor oameni (de exemplu autorii unei cărți), caz în care trebuie folosit punctul și virgula pentru a evita confuziile. Numai atunci cînd este importantă ordonarea alfabetică a numelor este utilă punerea numelui de familie la început. — AdiJapan ☎ 12 martie 2007 10:58 (EET)Răspunde

haideți să nu ne ciondănim. avem și unul și celălalt dreptate. eu am oferit o variantă alternativă. ambele variante sunt corecte (după cum a spus și adi). nu am modificat conținutul (la ce nu cunosc nu mă bag), ci am făcut o sugestie de formă. un dezavantaj al wikipediei este că odată editat un articol, oricine poate să-l modifice, iar aceasta trezește frustrări (și eu am simțit la fel în cazul articolelor mele). dacă dvs. considerați că am greșit, sunteți liber să corectați. cu stimă. --Cezarika1 12 martie 2007 22:19 (EET)Răspunde

P.s. referitor la termenul de profesor de filologie, știu că nu există, dar am vrut să evit o situație jenantă de genul numelui dvs. de utilizator (iubitor de limbi) care duce la o abordare vulgară. --Cezarika1 12 martie 2007 22:21 (EET)Răspunde

să știți că acea critică formulată de mine nu a vrut să fie un afront la adresa dvs. încerc să creez un standard pentru articolele biografice (majoritatea articolelor mele sunt biografii) și de aceea apelez la o polemică constructivă pentru a îmbunătăți modul de realizare a articolelor biografice. --Cezarika1 12 martie 2007 23:27 (EET)Răspunde

Domnule Iubitor de limbi, am observat că ați contribuit substanțial la articolul Limba croată.Felicitări. Acesta este nominalizat pentru a deveni articol de calitate, de aceea v-ași ruga să lăsați votul dumneavoastră aici. V-ași fi recunoscător. --Mocu 13 aprilie 2007 01:06 (EEST)Răspunde

V-am schimbat numele de utilizator conform cererii. Cu această ocazie pagina de utilizator și cea de discuții asociată v-au fost mutate la noul nume, iar vechile pagini au devenit redirecturi; dacă doriți ca redirecturile să fie protejate se poate aranja, vă rog să-mi spuneți. Contribuțiile și preferințele v-au fost transferate la noul cont. Mult spor la lucru și de acum înainte! — AdiJapan ☎ 9 mai 2007 07:49 (EEST)Răspunde

Buna seară :)

Am observat că aveți o experiența cu texte legate de limbi slave (limba croată și asemănătoare). Poți vedea la articol despre poloneza care am scris și controla în principal vocabularul legat de gramatica și fonetica? Foarte vă mulțumesc :) Remigiu ^scrie-mi 14 mai 2007 22:52 (EEST)Răspunde

Toate corecturi sunt binevenite la Utilizator:Remigiu/Poloneza. După corecturi, vreau să îl folosi la articol limba poloneză în loc al articolului actual. Remigiu ^scrie-mi 15 mai 2007 14:31 (EEST)Răspunde

1. „a venit nefolosit mai devreme” – later went out of use.
2. Yes, certainly.
3. Yes, I meant „africate sonore”.
4. „cela devine nefolosit din următoare 50 de anii” – it becomes archaic from approximative 50 years
5. „śmy” and „bym” are remnants of „to be” in its auxillary form and the infinitive is „być”.
6. Żeśmy zrobili is rather archaic. It comes from a particle „że” with „śmy” suffix added. Nowadays, the form „zrobiliśmy” is more common and that's the way why I put it at first.

The retroflex consonants do not exist in Polish, it was my mistake. The accent is very good explained, even better than in Polish version ;) Remigiu ^scrie-mi 23 mai 2007 22:26 (EEST)Răspunde

1. Exactly that I meant.
2. "Co żeście zrobili" is the only correct form in writing.
3. Done.
4. Polish has very loose sentence order. Noun + adjective is rather official and refers principally to the "national" adjectives, such as "polski", "rumuński", "angielski" etc.
5. In fact, Polish is not the only slavic language with nasal vowels. They are also occuring in Cashubian, a Pomeranian dialect, and extinct Polabian. Preservation of nasals is a feature of Lechitic branch of West Slavic languages, to which Polish belongs.

Remigiu ^scrie-mi 26 mai 2007 23:38 (EEST)Răspunde

"Iść" i "chodzić" is a typical irregurality. "Iść" means "to walk at this moment, action is not finished". "Chodzić" means "to walk regurarly, but not exactly now". Another example is "robić" - "to do something at the moment, and the work is not finished", and "zrobić" - "to have something done". Those aspects vary and depend on verb, but the one always refer to unfinished action that ongoes now. Remigiu ^scrie-mi 27 mai 2007 19:32 (EEST)Răspunde

Am dubii în privința acestei traduceri. Dach din Dachsprache inseamna "comun", "standard". Deosebirea de Hochsprache practic nu exista. Mai ales cand e vorba tocmai de limba germana (care in mintea Neamtului e o limba... artificiala, livresca, germana "vie" constand numai din dialecte si graiuri; mare deosebire de mentalitate in comparatie cu mentalitatile romaneasca si maghiara in privinta relatiei dintre limba literara si graiuri). Alcatuirile acestea lexicale (de tare multe ori de prisos) sunt o caracteristica arhicunoscuta a firii nemtesti: tendinta de a despica firul in patru, dar mai ales de a taxonomiza totul, pana in ultimul ungher, pana la ultima particula. Ceea ce genereaza cefalee in branșa talmacilor si nu numai. :-) De ce fu ales (cu nonșalanță) adaosul Dach-, cred ca transpare din comparatia cu termeni similari obisnuiti, e.g. Dachverband, folosit pentru orice "organizatie umbrela" (asociatie umbrela, confederatie). Exista un termen mai vechi, Gemeinsprache, insa in germana de azi publicul e inclinat sa se gandeasca la limba "populara, colocviala", nu la sensul "limba comuna si totodata standard". Pentru limba standard (literara) s'a specializat sinonimul Hochsprache. Si, cum lingvistica si indoeuropenistica au la baza multe lucrari redactate pe nemteste, iaca... beleaua. :-) La Ausbausprache ideea e in primul rand "limba in formare, adica inca... nefixata". Desi orice limba e in vesnica formare. --Geneastorga 28 mai 2007 14:37 (EEST)Răspunde

Als Dachsprache bezeichnet man eine Sprache, die einer Gruppe von Dialekten als gemeinsame Standardsprache dient. --Miehs 5 septembrie 2007 20:54 (EEST)Răspunde

I checked this in the dictionary of Polish language. The change in meaning that occurs between "iść" and "chodzić" is a bit different than the one between "pisać" and "pisywać". When "iść" means just "to go/to walk" (with no determination of time), "chodzić" refers to some regularity in walking. "Pisać" means "to write (now, at the moment)", and "pisywać" means "to write regularly". Sorry for previous mistake, it is just similar. ;) Remigiu ^scrie-mi 28 mai 2007 16:45 (EEST)Răspunde

An error must have ocurred in English Wikipedia, as the Polish language Dictionary says, that iść is indeterminate. Polish Wikipedia shows more complicated sytem, that is very seldom used even by Polish studies' students. Remigiu ^scrie-mi 30 mai 2007 17:28 (EEST)Răspunde

Yes, it would be probably better if you cross this out. Finding a good example is very hard, because both words are making compositions and phrasal verbs with other, and their meaning can be either interfering or strictly different - everything depends on the context and the neighbourging words. Remigiu ^scrie-mi 31 mai 2007 20:17 (EEST)Răspunde

Imaginile nu apar pentru că nu există. Dacă linkurile către imaginile respective le-ați luat din altă Wikipedie, înseamnă că imaginile respective nu sunt la Commons ci doar la Wikipedia respectivă. Sau ați greșit ceva în numele imaginilor (un spațiu este suficient pentru ca imaginea să nu mai apară). Dacă îmi spuneți din ce Wikipedie ați luat linkurile, vă pot ajuta mai mult. --Mocu 3 iunie 2007 18:41 (EEST)Răspunde

Gata, am rezolvat. --Mocu 4 iunie 2007 16:47 (EEST)Răspunde

Am initiat o discutie legata de unitatile administrative din Ungaria . Poate reusiti sa ne lamuriti dumneavoastra. Va salut cu respect, --Olahus2 14 iunie 2007 16:36 (EEST)Răspunde

Tanár úr, vă salut.

(1) Aș folosi ori dialecte, ori graiuri (și mai bine: subdialect). Aș elimina "numeroase" (mai ales că, IMHO, împărțirea pe atâtea subdialecte e prea generoasă, ca să nu zic ridicolă, în comparație cu diverse limbi europene, chiar și cele vorbite de jur împrejurul maghiarimii.

(2) Aș include pasajele următoare în versiunea dvs. Consider că dau lămuriri suplimentare (mai ales cand cititorii nu stiu ungureste deloc).

<<Dialectele limbii maghiare se deosebesc de regulă între ele doar (...) dificilă. Este cazul dialectului Ceangăilor din Moldova.>> <<Clasificarea lingvistică>> <<Termenul maghiar folosit pentru (...) sau „regiune, zonă, arie“.>> [Cu eliminarea pasajului redundant: <<În unele cazuri (...) Ceangãilor.>>] <<Este folosit și (...) regională“>>

(3) Bazinul Carpatilor > mai bine bazinul carpatin

(4) La "Dialectul de la Tisa" as pune in loc de judetze, zona Partium (Crisana si Maramures) si judete estice vecine.

(Desi particularitatile descrise cred merg mai departe, pana in inima Ardealului. Ba vedem ca unele particularitati, de ex. é > í, l > j exista si in alte "dialecte": Dunán túl, Sopron-Burgenland. Cele de "Nord-Vest" si "Nord-Est" au suprapuneri cu cel de la Tisa si din Partium, ser, perkelt, Kerezsi < Körösi, tejfel, jou/jáu, Jáuska (Jóska), pí(n)z, lú. In orice caz, pe mine unul nu ma convinge, ca maghiara dintre, sa zicem, Jászberény pana in secuime, musai sa fie impartita in "dialecte", cand majoritatea exemplelor date chiar pe wikipagina indica un continuum subdialectal.) (Rotacismul lui L inainte de $ o fi influentza dinspre limba romana a Olahilor din zona. De pilda in Crisana, unii zic in grai, la valet, in jocul de carti <ar$éu> < alsó (cf. Unter pe nemteste). Idem, caltabo$ are varianta cartabo$/cardabo$ (hurka).)

(5) La mene si jövék: putem vorbi de "perf. simplu" si "perf. compus" in contextul verbelor maghiare la timpului trecut?!

(6) La Ceangai:

csúk din csúkmony nu-i tyúk? (La urma urmei, ty > cs & gy > d3 exista si in alte parti, cel putin Burgenland e mentionat chiar in acest text. Iar eu am intalnit si Unguri ardeleni cu particularitatea asta. Care-i impartasita, pe in graiuri romanesti de (1) banateni, (2) mehedintzeni, (3) cei din zona dinspre Dej-Beclean-Bistrita-Nasaud.

jû = ô e transparent pe fundalul intregului Est dialectal al maghiarei: ó > ú, ô > û.

La külpis/külbécs poate ar fi bine de pus o nota de subsol: < culbec < codobelc < coada + berc + melc "melc fara coada" (cf. "melc-melc, codobelc, scoate coarne bourele/bouresti si te du la balta si bea apa calda si te du la Dunare si bea apa tulbure"). --Geneastorga 19 iunie 2007 01:11 (EEST)Răspunde

Înc'odată jó napot. Păstrez numerotarea punctelor:

(1) (...)"Variante regionale ale limbii maghiare" si (...) "grupuri de graiuri". (...) "nyelvjárás" înseamna la ei ba "dialect", ba "grai". Bingo! Și, subdialect în loc de grai. (Grai e mai mult popular, colocvial.) Nici pe românește, nici pe nemțește lumea în general nu știe să deosebească subdialectul de dialect, însă wiki s-ar cuveni să facă distincție.

(4 a) N-am înteles punctul (4). Dialectul de la Tisa nu cuprinde Crisana si Maramuresul, doar o mica parte din judetele Arad si Timis. Vedeti [1]. De acord sa insistam asupra ideii de continuum. Nu contest taxonomia făcută de experți. Îmi exprim doar senzația personală că împărțeala e cam pretențioasă acolo unde diferențierile sub/dialectale sunt cvasineglijabile în comparație cu alte limbi din apropiere, care au deosebiri dialectale enorme (încât ești practic nevoit să cunoști două-trei limbi când zici că știi limba cutare). Însă chiar din exemplele date reies cutume fonetice principale comune pentru tustrele subdialectele (Tisa, Partium și Ardeal). În tot Partiumul se diftonghează puternic ó, se face exces de /æ/, deci și în cuvinte în care limba standard ori în alte regiuni vocala e /ö/ și é,e<->í,i. Plus corespondența o,ó<->u,ú. Acestea din urma funcționând și la nivelul formelor bilingve. (Cred ca relatia fonetica Körös<->Cri$ e de negandit fara Keres/Kerezs; similar tandemului Temes<->Timiș ș.m.a.)

(4 b) Daca nu suntem siguri ca rotacismul lui "l" este din româna, mai bine sa n-o afirmam. O enciclopedie nu se ferește de ipoteze, iar wikipedia nici atâta (tocmai acesta îi este un atú: nedependența de factorii metri pătrați de hârtie & răstimpul mare (din motive tehnice) între două ediții). "Arseu" e sigur împrumut din maghiara, si poate a fost luat cu rotacism cu tot.

Nu suntem siguri, însă marii rotacizanți ai l-ui și n-ului în zonă sunt românii în general, ardelenii, bănățenii, istro- și macedoromânii în particular și Albanezii (în special vorbitorii dialectului nordic, gheg). În schimb, maghiara (s-ar putea să mă înșel) nu vădește alternanțe L<->R dinspre pe partea lingvistică uralică ori pe aceea altaică (turanică). În plus, mare parte din maghiarimea regiunii Kalotaszeg e de origine română (cu mențiuni în documente de cancelarie, dintre cele mai vechi). Arșeu bineînțeles e împrumut lexical (v. mai sus - am scris de alsó): important e că vorbitorii nativi tind să rotacizeze și în alte împrejurări (una am și pomenit-o), împrejurări în care pe magyarul probabil că nu există corespondență rotacizantă. O obiecție ar fi, în cazul verificării ipotezelor, faptul că aici L-ul e rotacizat înaintea S-ului și T-ului; nu e vorba de rotacizare intervocalică (iar rotacizarea L-lui intervocalic e considerată de lingviști încheiată în proto/panromână înainte de impactul slav, întrucât L-ul intervocalic în slavisme nu mai e rotacizat.

(5) Nu putem vorbi despre perfect simplu si perfect compus. Bingo! Eu am scris "timpul trecut corespunzator perfectului simplu". Dar cum putem realiza că între timpul trecut uzual și timpul trecut vechi + regional se poate face distincție? (fără ajutorul unor adverbe) Colac peste pupăză: nu e numai timpul perfectul simplu, ci și imperfectul. Cum poate fi trecut în tustrele ipostazele, sa zicem, "volt egyszer..."? <- "era, fu(se), a fost".

S-ar putea adauga eventual "din limbile romanice". De fapt "din limbile care-l au": nu numai cele romanice, îl au și altele. De ex. engl. I was & I have been / I had & I have had; ger. ich war & ich bin gewesen / ich hatte & ich habe gehabt (iaca și exemple dialectale: i bin gwen; i hob kopt; ik bün jewesen; ik hebb jehebt) (In engl. si ger.: imperfect si perfect compus). Pe ungurește, pt. Imperf., Perf., Perf. Comp. avem alternativa la voltam & volt nekem/nekem volt? E timpul acela rar și dialectal completare la volt sau înlocuitor (sinonim)?

(6) Eu nu m-as hazarda în ipoteze etimologice ca "csúk din csúkmony < tyúk" si "külbécs" < "codobelc". Eu m-aș hazarda: intermediarul culbec (v. si cubelc), plural CULBECI (formă contrasă a codobelcului; nu m-ar mira ca ceangăii să fi făcut cunoștință cu o variantă resingularizată: culbeciul) este MOLDOVENISM (in afara Moldovei cvasinecunoscut; eu am dat de el exclusiv pe cale livrescă, din literatura)), deci implicit din vocabularul ceangăilor când aceștia băsădesc românește. În plus, am citit undeva despre asta (nu-i invenția mea), însă nu-mi amintesc unde; pe Net nu găsesc nimic.

În sursa nu apare "cs" ca varianta lui "ty", iar "külbécs" este dat ca cuvânt specific dialectului Nu mă miră! :-) precizându-se ca nu e împrumut. Cum se poate face asemenea precizare când scrutătorii nu au nici o idee despre acest cuvânt? În realitate, în multe cazuri e vorba de chestiuni încă neelucidate sau ipoteze cu substanță "neconsolidată". Pentru studiul fenomenelor circumscrise ca "etimologie necunoscută" ideală ar fi cunoașterea exhaustivă a limbilor vecine, în speță: româna, ruteana, slovaca, sârbo-croata, bulgara, germana, turca, persana (veche, mijlocie, nouă), greaca (și ideal ar fi să fie cunoscute în profunzimile maxime sub/dialectale și arhaice). Desigur, e de domeniul utopiei ca fiecare cercetător în parte să le aibă pe toate în dotare. Dar se fac cu timpul și oarece progrese în plus, nu în ultimul rând mulțumită computerizării. A da cu presupusul despre külbécs fără a ști de existența în aceeași arie de viețuire și vorbire a culbecului moldovenesc clatină rău poziția oricărui cercetător, fi el prof. dr. dr. habil. cu galoane daurite pe straiele festive.

Cât despre relația cs<->ty, dzs<->gy, eu nu am cunoștințele expertului, nu am studiat problema, însă la modul empiric am constatat că există vorbitori nativi ai maghiarei cu atare pronunție și care nu se pot dezbăra nici după mulți ani de luare la mișto. Și care nu se încadrează neapărat în schema (sub)dialectală propusă (și arătată și pe hartă). Cunosc un ungur bihorean, dar cu ascendență secuiască, care zice constant 'csúk, kucsa, dzserek, dzsenge' (deși membrii familiei tind să pronunțe cu ty și gy). Întrucât nu știu mai multe cazuri, nu pot conchide științific că asta e o tendință dialectală și nu oarece hibă cerebrală. Dar la nivel de prezumție și cozerie pot să mă gândesc că or fi existând corespondențe fonetice cs<->ty, dzs<->gy, (iar clasificarea dată mă și înștiințează că cel puțin către Burgenland există). Prin urmare, tsúkmony, eszüdni și jű mi se par transparente (și plec de la ideea că așa tre' să pară celor obișnuiți cu idiosincrasii fonetice aprox dintre Szolnok și Trotuș).

--Geneastorga 20 iunie 2007 18:32 (EEST)Răspunde

Cine vrea din d-voastră să-i spun trecutul și viitoriul?... Eu, vestitul Cocus Mocus imperator, am prorocit de mult că are să vie o vreme unde oamenii au să mearga pe brânci și, slavă Domnului, azi vedem mulți culbeci cu fețe de om".

Vasile Alecsandri, Iorgu de la Sadagura..., p. 262, Editura Litera international, 2001

Copii eram noi amândoi

Frate-meu și cu mine,

Din coji de nucă car cu boi

Făceam și înhămam la el

Culbeci bătrâni cu coarne

Și el citea pe Robinson,

Mi-l povestea și mie,

Eu zideam Turnul Vavilon

Din cărți de joc (....)

M. Eminescu

<<Se leaga in tingire 1 kg. de zahar cu 2 pahare de apa, se spumueste, se pun culbecii cu tot cu ata la fiert, adaugand un baton de vanilie si, la sfarsit, zeama de la o jumatate de lamaie.>>

<<Nu cumva pretind ... culbecii / sa dezvolte-atitea specii / rozele is liliecii ?>>

<<Alunecau culbecii pe jilavii pereți. În fânul ud și putred se-nghesuiau bureți. Dar într-o noapte... îngeri cântară la zenit.>> (Costache Ioanid)

Kellemes vakációt! --Geneastorga 22 iunie 2007 21:15 (EEST)Răspunde

Am adaugat ceva. Puteți a vedea din nou? Remigiu ^scrie-mi 9 iulie 2007 22:40 (EEST)Răspunde

Hello, Sorry for the late reply. The term Muzãchear comes from the Muzachia (Myzaqi) region in today's Albania. Usually the authors who classify the Aromanian dialects as Fãrshirot (F) and Gramostean (G or A) put the Dialectu muzãchirean a limbãljei armãneascã in the Fãrshirot group, as well as the Moscopolitan dialect and the dialects of South-Western FYROM (some think that the dialect of the Pindus mountains serves as a border-region for these two main dialect groups (F and G) because it has many characteristics from both dialects).

Please don't hesitate to ask more. Eeamoscopolecrushuva 17 august 2007 14:15 (EEST)Răspunde

If you know German: de.wikipedia.org/wiki/Myzeqe

• Nu mai este nevoie de formatul {{ciot}} pentru acele liste, tocmai de asta le-am și șters. Formatul se introduce la sfîrșitul articolelor foarte scurte care cuprind prea puține informații despre subiect. Puteți adăuga noi informații fără nici o problemă. Numai bine Rad Urs ^Mesaj 23 noiembrie 2007 15:06 (EET)Răspunde

Mulțumesc pentru atenționare, a fost greșeala mea și-mi cer iertare că nu m-am uitat mai bine înainte. Rămâne totuși ideea că deocamdată lucrați la el și că nu e terminat. Spor la lucru și toate cele buna! --Vlad|-> 10 decembrie 2007 18:13 (EET)Răspunde

Crăciun Fericit și un An Nou 2008 plin de bucurii ! Wars

Un Crăciun îmbelșugat 2007 și un An Nou 2008 fericit pentru dumneata și toți cei dragi dumitale ! Al dumitale, Wars 24 decembrie 2007 02:08 (EET)Răspunde

Bună ziua. Nu știu dacă problema denumirii limbii olandeze / neerlandeze vă este familiară, dar din contribuțiile dumneavoastră la articolele despre diverse limbi aveți cunoștințe de lingvistică mult mai bogate decît cei mai mulți dintre noi, de aceea vă cer ajutorul.

De o vreme încoace ne tot certăm (pe alocuri la propriu) sub ce titlu să punem articolul care în prezent se găsește la pagina Limba olandeză. În rezumat, controversa kilometrică de la Discuție:Limba olandeză se reduce la următoarele:

• Termenul „limba olandeză” este cel mai cunoscut unei categorii largi de cititori, deși din punct de vedere strict lingvistic se referă doar la o parte din dialectele limbii.
• Termenul „limba neerlandeză” este cel preferat de majoritatea specialiștilor, dar este puțin cunoscut de public.

Desigur, prin folosirea unui simplu redirect articolul poate sta la oricare dintre titluri, iar cititorii nu vor avea de suferit. Întrebarea este care din cele două variante este mai potrivită pentru a fi folosită în titlu, în corpul articolului respectiv și în toate celelalte articole legate de același subiect. Pentru asemenea situații de excepție nu există la Wikipedia nici îndrumări clare și nici o practică stabilită după care să ne orientăm. Dacă ne puteți ajuta vă rog să comentați la Discuție:Limba olandeză. Mulțumesc. — AdiJapan 19 februarie 2008 08:23 (EET)Răspunde

Cher Wikislav,

Tu as mis dans l'article "Limba croată", sur la Wikipédia roumaine, les pourcentages des locuteurs des divers dialectes croates. Est-ce que tu pourrais m'indiquer la source exacte de ces chiffres, pour que je puisse mettre un lien ou une référence bibliographique? Merci. Amator linguarum (d) 17 février 2008 à 11:33 (CET)

Merci pour question, Amator linguarum,

Concernant les pourcentages des locuteurs des dialectes croates, du dedans Wikipédias on trouve ces chiffres principales surtout dans Wikipédia croate (hr.wikipedia.org) par plusieurs liens en parallèle sur les dialectes rélatifs (tout en croate): "Ikavski govor", "Kajkavsko narječje" et "Čakavsko narječje", mais sans autres détails ni références précises. Pourtant pour les autres détails et bibliographies exhausives en autres langues sur les dialectes croates, on doit sortir de Wikipédia et consulter par exemple le nouvel wiki spécialisé: "Chakavian-Kaykavian Wiki-encyclopedia" débutant de Nouvel an 2008, inclus maintenant cca 350 articles spéciaux sur divers cultures dialectales en Croatie et Bosnie et aussi plusieurs textes exemplaires (polyglottes en tchakavien, kaykavien, anglais, allémand, français, russe ...) - mais il est dommage qu'en Wikipédias, un lien direct sur ce nouveau Wiki dialectal (//chak.volgota.com) est bloqué (pourquoi ?): Alors, on doit sortir de Wikipédia et puis chercher ce lien dialectal détaillé. Wikislav, 22 février 2008

• • Oui, Wikislav, je suis allé à chak.volgota.com, là j'ai cherché "Hrvatski jezik", mais tes chiffres n'y sont pas. Fais-moi savoir quel article de chak.volgota.com il faut chercher,ou donne-moi le lien exact où on trouve ces pourcentages, ou les références bibliographiques du livre ou de l'article où tu les a trouvés, parce qu'on ne peut pas donner des chiffres comme ça sans indiquer la source. Amator linguarum (d) 22 février 2008 à 15:57 (CET)

Dans ma réponse precédente, on vous a indiqué que ces percentages sont cités - (mais vous avez négligé ça) - en Wikipédia croate et aussi en Chakavian-Kaykavian Wiki dans leurs articles séparés sur les dialects relatifs (tchakavien, kaykavien, ikavien etc.) et pas de tout en article général de "Hrvatski jezik". Du reste, "hrvatski jezik" est une forme yougoslave des yékaviens minoritaires en Croatie et on appelle ainsi la langue croate surtrout en Bosnie et Serbie. En dialect majoritaire ikavien on le dit "Arvacki jezik", puis en kaykavien "Horvatski jazik" et en tchakavien "Harvaška zayk" ou aussi "Gan harvatje" (forme plus archaïque): donc dans Chakavian-Kaykavian Wiki, vous ne peuvez pas sûrement trouver la langue croate sous son nom démodé (Hrvatski jezik) car dans ce Wiki dialectal ces titles yougoslaves sont interdits et rejetés. Donc, pour vous abréger la poursuite, les alinéas relatives principales sur ces percentages et leurs liens-sources sont ici copiés littéralement:

• Wikipédia croate, % kaykaviens (copié: http://hr.wikipedia.org/wiki/Kajkavsko_narje%C4%8Dje ): "Kajkavski danas stalno ili povremeno (u obitelji) govori 31% ili oko 1/3 Hrvata, a do 1. svj. rata tako je govorilo oko 36%, pa je ovo narječje razmjerno stabilnije i otpornije u poredbi sa čakavskim koje već brzo izumire. Razlog tomu je uz ostalo i to da se kajkavski ipak još obilno govori u gradovima sjeverozapadne Hrvatske, osobito kao kajkavska većina u Varaždinu i Čakovcu, a najveći polukajkavski gradovi danas su Zagreb, Koprivnica, Velika Gorica i još desetak manjih kajkavskih gradića (Krapina, Križevci, Čazma, Petrinja, Samobor, Ozalj, Delnice itd.)."
• Wiki.cro, % tchakaviens (copié: http://hr.wikipedia.org/wiki/%C4%8Cakavsko_narje%C4%8Dje ): "Današnje područje čakavštine znatno je manje negoli je bilo prije migracija izazvanih osmanskim osvajanjima velikoga dijela hrvatskoga jezičnog prostora, a čakavsko područje se i danas smanjuje pod pritiskom književnog standarda. Tako je prije jednog stoljeća, uoči 1. svj. rata čakavski govorilo blizu 1/4 Hrvata ili oko 23%, a danas dvostruko manje ili tek 12%, pa je to najugroženije narječje hrvatskog jezika, najbliže izumiranju."
• Wiki.cro, % ikaviens (copié: http://hr.wikipedia.org/wiki/Ikavski_govor ): "Ikavski govor je nazvan po izgovoru jata kao glas i. Ikavski u raznim inačicama je najčešći tip materinskog govora kod većine Hrvata tj. ukupno 64% ili 2/3 govornika hrvatskog jezika, pa neikavski ijekavci i ekavci čine manjinu Hrvata (dijelom su u gradovima pod utjecajem škole i administracije). Izvan Hrvatske i BiH se ikavica malim dijelom još nalazi u južnoj Sloveniji (tzv. ikavska slovenščina) te na sjeveru Crne Gore."
  • Chakavian-Kaykavian Wiki contient aussi ces pourcentages encore plus élaborés en douzaine des articles spéciaux sur leurs variantes locales et les régions croates mineures (moins intéressantes). Voilà ici leurs références bibliographiques importantes (copié: //chak.volgota.com/index.php/Dialektalni_ucevniki ):
• J. Božanić (ured.): Čakavska rič, sv. 22 - 34, Književni krug Split 1995-2006.
• Feletar D., Ledić G., Šir A.: Kajkaviana Croatica (Hrvatska kajkavska riječ). Muzej Medjimurja, 37 str., Čakovec 1997.
• Fureš R., Jembrih A. (ured.): Kajkavski u povijesnom i sadašnjem obzorju (zbornik skupova Krapina 2002-2006). Hrvatska udruga Muži zagorskog srca, 587 str. Zabok 2006.
• Gusić, I. i Gusić, T.: Rječnik govora Dalmatinske Zagore i zapadne Hercegovine, 577 str. Zagreb 2004.
• JAZU / HAZU: Rječnik hrvatskoga kajkavskog književnog jezika (A – P), I – X. Zavod za hrvatski jezik i jezikoslovlje 2500 str, Zagreb 1984-2005.
• Lipljin, T. 2002: Rječnik varaždinskoga kajkavskog govora. Garestin, Varaždin, 1284 str. (2. prošireno izdanje u tisku 2008.)
• Lončarić, M. 1996: Kajkavsko narječje. Školska knjiga, Zagreb, 198 str.
• I. Lukežić: Čakavski ikavsko-ekavski dijalekt. Izdavački centar, Rijeka 1990.
• Magner, F. 1971: Kajkavian Koiné. Symbolae in honorem Georgii Y. Shevelov, München.
• N. Mihanović: Jezik na području Poljica. Poljički zbornik 2, Matica Hrvatska, Zagreb 1971.
• M. Okuka: O govoru Rame. Radovi Filozofskog fakulteta 143-351, Sarajevo 1979.
• I.B. Šamija: Rječnik imotsko-bekijskoga govora. Društvo Lovrečana, Zagreb 2004.
• P. Šimundić: Govor Imotske krajine i Bekije. Akademija nauka i umjetnosti BiH, Sarajevo 1971.
• P. Šimunović, R. Olesch: Čakavisch-deutsches Lexikon, Bd. I.-III. Boehlau Verlag, Koeln-Wien 1979-1983.
• Šojat, A. 1969-1971: Kratki navuk jezičnice horvatske (Jezik stare kajkavske književnosti). Kaj 1969: 3-4, 5, 7-8, 10, 12; Kaj 1970: 2, 3-4, 10; Kaj 1971: 10, 11. Kajkavsko spravišče, Zagreb.
• R. Vidović (ured.): Čakavska rič, sv. 1 - 21. Matica Hrvatska, Split 1971-1994.
• V. Vinja: Jadranske etimologije I.-III. HAZU - Školska knjiga, Zagreb 2000-2004.
• P. Ujević i I.B. Šamija: Rječnik imotskoga govora. Društvo Imoćana, Zagreb 2001.
• Z. Vince: Ikavica u hrvatskoj jezičnoj povijesti. Matica Hrvatska, Zagreb 1998.
• M. Yošamya: Rječnici istočnog Kvarnera (28,700 besed). Starohrvatski srednjovjeki pradialekti sv. I. Zagreb 2005.
  • Wikislav, 23 février 2008

Primul meu sfat este să încercați să vă liniștiți și apoi să abordați problema cu calm. Puteți eventual apela la ajutorul unor utilizatori neimplicați. Orice Wikipedia mai mărișoară are un comitet de arbitraj care se ocupă cu intermedierea conflictelor.

În ce privește retragerea definitivă a propriilor contribuții dintr-un articol, acest lucru nu e posibil nici tehnic, nici legal. De fiecare dată cînd apăsați butonul de salvare a paginii oferiți contribuția respectivă sub licența GFDL. Prin această licență rămîneți autorul de drept al materialului oferit, dar le permiteți (irevocabil) și celorlalți să-l utilizeze.

Îmi pot imagina un singur scenariu în care materialul să fie retras, iar ceilalți să nu-l poată reintroduce: încălcarea drepturilor de autor. Dacă demonstrați că de fapt textul nu vă aparținea, ci era copiat fără drept din altă parte, atunci trebuie șters definitiv de la Wikipedia. Cred totuși că nu e cazul dumneavoastră.

Îmi pare rău că aveți probleme. Sper că veți trece peste ele. Dacă vă pot ajuta cu mai mult vă rog să-mi spuneți. — AdiJapan 26 martie 2009 17:45 (EET)Răspunde

În urma contribuției mele la acest articol, am văzut că ați corectat și completet puțin textul, și vă mulțumesc pentru asta. Ce nu înțeleg totuși este de ce ați mutat nota mea la "bibliografie". Se preferă notele punctuale în text, pentru că se vede mai clar sursa fiecărei informații. Ați avut un motiv anume pentru această modificare? --Urzică (discuție) 29 martie 2009 16:34 (EEST)Răspunde

În primul rînd vă felicit pentru seria de articole pe subiectul limbii maghiare. M-am uitat la Limba maghiară și la toate subarticolele menționate acolo și nu pot decît să vă mulțumesc că faceți un efort într-atît de mare pentru dezvoltarea Wikipediei. Sigur, m-am uitat doar în diagonală, pentru că nu știu mare lucru despre limba maghiară, deci n-aș putea verifica corectitudinea conținutului, dar cantitatea e de-a dreptul impresionantă.

Pentru a trece cu succes printr-o nominalizare la articolele de calitate vă recomand să găsiți utilizatori care cunosc subiectul și pot aprecia calitatea conținutului. Eventual puteți căuta și între românii (românofonii) care contribuie la en.wp. De evaluarea și corectarea formei ne putem ocupa mulți, dar evident asta nu ajunge pentru promovare.

Aș avea cîteva observații minore, de formă, ceva mai generale:

• Trebuie traduse în română etichetele care apar în imagini (hărți, diagrame etc.). Mă refer la imagini ca acestea:
  • Fişier:Dist of hu lang europe.png,
  • Fişier:Hungarian migration.png,
  • Fişier:Ungarische Dialekte.png.
• Cuvintele în limbi străine se scriu cu caractere cursive (așa cum ați procedat), iar explicația sensului lor se dă cu ghilimele „”, nu cu apostrof.
• Multe afirmații sînt lipsite de referințe. Acestea sînt necesare în particular acolo unde se exprimă o concluzie (mai ales una care ar putea fi contestată), unde se face o aserțiune oarecum surprinzătoare sau unde este probabil ca unii cititori să dorească să afle sursa afirmației.
• Văd că numele cazurilor sînt date în latină: nominativus etc. Dacă acesta e obiceiul în lucrările românești pe subiectul limbii maghiare atunci lăsați așa, altfel trebuie folosiți termenii românești echivalenți (bănuiesc că există).

Una peste alta cred că după o oarecare finisare articolul poate fi nominalizat la AC și are șanse mari să fie promovat. La nominalizare e bine să precizați că de fapt o mare parte din substanța subiectului se găsește în subarticole și că deci articolul principal este doar un rezumat, ca să nu se mire lumea de ce la un subiect așa de mare avem așa de „puțin” text.

Succes! — AdiJapan 19 octombrie 2009 11:45 (EEST)Răspunde

Vă mulțumesc de mesaj. În privința limbii maghiare, cunoștințele mele sunt destul de sumare, dar, în măsura posibilităților, mă voi uita peste articolele de care v-ați ocupat. Cu stimă, Luciengav (discuție)

Bună ziua, Amator linguarum. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui AdiJapan.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Ați făcut ieri la Limba maghiară cîteva modificări în urma cărora au dispărut fragmente mari de text, vreo două tabele, o listă lungă, cîteva referințe și altele. Nu-mi dau seama dacă le-ați șters intenționat (și anume pentru ce motiv) sau din greșeală. M-am gîndit că poate ați mutat acele părți în subarticole, dar nici acolo nu le văd. Ce s-a întîmplat?

E vorba de această modificare, pe care ați descris-o „corecturi, ameliorarea referințelor”, ceea ce mă face să cred că e o greșeală pe undeva. Am observat-o de ieri și am crezut că reorganizați articolul, însă văd că între timp ați făcut și alte mici modificări la articol, iar părțile șterse au rămas lipsă. Azi am primit și de la Strainu un mesaj în care îmi atrage atenția în același sens.

Dacă aveți nevoie de ajutor pentru reintroducerea părților șterse vă rog să-mi spuneți. — AdiJapan 26 octombrie 2009 05:24 (EET)Răspunde

Vă felicit pentru articolele dvs. în domeniul gramaticii.— Ionutzmovie discută 21 decembrie 2009 14:25 (EET)Răspunde

Dragul meu Amator linguarum! Cu ocazia sfintei sărbătoriri a nașterii Mântuitorului Isus Cristos, te rog să primești împreună cu cei dragi cele mai calde urări tradiționale de Crăciun Fericit ! Zoltán

Sărbătorile de iarnă sunt magice și leagă realitatea de basm. Vă doresc să aveți un Crăciun fericit alături de cei apropiați și fie ca noul an să vă aducă numai zile albe și frumoase ca și zăpada de pe brazi. La mulți ani! P.S: Sărbători fericite! Ervin

Domnule Amator, bună ziua. Cred că la această discuție de pe ro.wp este nevoie de părerea unui expert în lingvistică. Dacă sunteți dispus și aveți timp pentru o problemă atât de minoră, vă rog să emiteți o părere asupra expresiei românești Wikisursă. Mulțumiri cu anticipație! Üdv. M. Zsolt. --ZOLTAN (discuție) 23 ianuarie 2010 10:31 (EET)Răspunde

Un mare mersi pentru efort. Să trăiți. //  GikÜ  vorbe  fapte  / luni, 1 februarie 2010, 18:18 (EET)

Îmi pare rău pentru modul în care m-am descurcat la scrierea acelui articol (Aglutinare (lingvistică)), dar m-am bazat pe surse ca Dicționarul explicativ al limbii române (ediția 1962) și pe articolul din engleză Agglutination. Dacă puteți să dați o mână de ajutor v-aș fi recunoscător.

Cu stimă, --Nicolae Coman (discuție) 10 februarie 2010 13:17 (EET)Răspunde

Paște fericit!

Fie ca această sărbătoare să vă aducă bucurie și căldură în suflet dumneavostră și familiei domniei voastre

Hristos a înviat!

Zoltán

Bună ziua, Amator linguarum. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Rebel.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Am facut ce am putut, poate de data aceasta veti avea mai mult noroc!!--Pocor (discuție) 3 august 2011 18:01 (EEST)Răspunde

Am observat că sunteți un utilizator activ, de aceea aș cere ajutorul dumneavoastră. Articolul Târgu Mureș este propus pentru titlul de articol de calitate, iar discuția de acolo a devenit un dialog relativ subiectiv. Aș cere să interveniți în discuție. Prezența dumneavoastră ar fi bine venită, deoarece ar echilibra atmosfera de acolo. Aici găsiți discuția: Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate --Kulja (discuție) 10 septembrie 2012 11:50 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Amator linguarum. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Macreanu Iulian. 29 09 an 16:05 (EET)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Dragă Amator linguarum

Având în vedere expertiza ta în domeniul limbii franceze, îți solicit sprijinul pentru a finaliza dezbaterea pentru acordarea statutului de AC articolului Napoleon traversând Alpii, care are aproape un an de când este propus.

Eu am făcut niște propuneri referitoare în special la aspecte de traducere. Sunt sigur că mai pot exista și altele.

Te rog să scrii părerea ta pe respectiva pagină de discuții și eventual să faci modificările necesare în text, pentru a putea merge mai departe.

Cu stimă --Macreanu Iulian (discuție) 9 octombrie 2013 12:10 (EEST)Răspunde

Vlahilor moravi ? Dumneata care ești un "Amator luminat", ai putea arunca un ochi pe : Slovník osobností kulturního a společenského života Valašska, Valašské Meziříčí, 2000, ISBN 80-238-5704-5 ? Ce m-ar interesa, ar fi să-mi dau seama dacă se înrudește mai degrabă cu daco-româna, cu aromâna, cu istro-româna sau deopotrivă cu toate trei ? Mulțumesc, cu bine, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 18 noiembrie 2013 20:55 (EET)Răspunde

Mulțumesc frumos. Integrez informațiile dumitale în articolul cu pricina, pentru mai multă exactitudine. Cu stimă, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 20 noiembrie 2013 13:49 (EET)Răspunde

Bună ziua, Amator linguarum. Aveți mesaje noi la Discuție Utilizator:Macreanu Iulian. 23 noiembrie 2013 16:03 (EET)Răspunde
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

— Ionutzmovie discută 23 noiembrie 2013 16:03 (EET)Răspunde

Seara bună,

Întâi de toate, mulțumiri pentru reacția expeditivă!

Aș limita întrebarea următoare la idiomul meglenoromânilor (deși, cred că este aplicabilă cel puțin și istroromânei): găsesc curioasă titulatura articolului, dat fiind că în introducerea articolului se specifică — ce-i drept, cantitativ! — cum că poziția majorității lingviștilor ar vorbi despre un „dialect meglenoromân”; nu cred că aceasta, sau o titulatură de Dialectul meglenoromân a articolului, s-ar afla într-un antagonism cu calitatea de limbă, statului de limbă periclitată sau clasificarea ISO 639 a meglenoromânei. În orice caz, din câte îmi este cunoscut, termenul consacrat în literatură este acela de „dialectul meglenoromân”. Vă propun, în acest sens, să redenumim articolul ca „Dialectul meglenoromân”. Ce credeți despre asta?

Văd că ați trecut enumerarea lingviștilor, respectiv pozițiile acestora, din referințe în corpul introducerii, ca apoi să ștergeți formatul {{necesită citare}} — cred că ar fi de bun augur ca aceasta să se bucure și de un suport bibliografic.

În ceea ce privește secțiunea Limba meglenoromână#Istorie, care actualmente nu face uz de nicio bibliografie, voi încerca să o completez cu informațiile din capitolul Originea meglenoromânilor, din lucrarea lui Atanasov [Meglenoromâna astăzi].

În final, pentru variabila numenativ a infocasetei, am găsit la Atanasov [idem], p. 253, vlășeaște, cu traducerea „meglenoromânește, aromânește”.

Al dumneavoastră, —D'AroemenenZullenNiVergaan (discuție) 21 decembrie 2013 19:30 (EET)Răspunde

Revin răspunsului dumneavoastră,

Din faptul că referința 2 se afla anterior punctului, am crezut că ea se referă doar la poziția lui Coteanu, să-mi fie iertat...

Sunt de acord cu ceea ce spuneți despre numenativ; nu am încercat să contest valoarea curentă a variabilei, ci doar am crezut că este important ca aceasta să fie atestată bibliografic. Aș înlocui referința din geonames.de (sursă secundară?), cu cea din Capidan (nu îmi era la acel moment la îndemână, de aceea m-am rezumat la Atanasov). Vorbesc despre asta, pentru că ceea ce ajuns acum a fi prezentat drept nume nativ al aromânei în multe locuri, de altfel, este numele oficial al limbii de pe roa-rup.wp, este „Armãneashte”, care este nimic altceva decât un fonetism regional. Or, nu cred că asta este neapărat o bună practică.

În ceea ce privește primul dumneavoastră punct, nu pot fi de acord. Faptul că „practica tuturor wikipediilor” face uz de un termen nu frecvent în literatura de specialitate, și mă refer aici strict la meglenoromână, nu este neapărat relevant, mai ales că dialectul nu s-a bucurat neapărat de o literatură de specialitate în limbile respective; apoi, multe dintre variantele lingvistice ale articolului sunt simple traduceri.

În continuare, nu văd cu ce ar schimba ceva intrarea din Ethnologue.

Cu considerație, —D'AroemenenZullenNiVergaan (discuție) 22 decembrie 2013 15:09 (EET)Răspunde

Dragă domnule,

Ar fi ilar să găsim în Capidan limba vlășească, atâta vreme cât el vorbea despre un dialect. De fapt, mă întreb dacă s-a vorbit vreodată despre o asemenea „limbă vlășească”, stricto sensu.

În orice caz, îmi este greu să cred că pozițiile acelor lingviști, preluată din Sala, ar fi atât de „binare”. Ceea ce este cert, este că lingviști precum Ov. Densusianu, S. Pușcariu, Th. Capidan. A. Procopovici, A. Philippide, D. Onciul, G. Ivănescu, Al. Rosetti, I. Coteanu, Matilda Caragiu-Marioțeanu, N. Saramandu etc. au tratat subiectul, cu poziții care variază de la cea a lui Ov. Densusianu, care afirmă că meglenoromâna ar fi un subdialect dacoromân, până la cea a lui Al. Philippide, care crede că aceasta ar fi un subdialect aromân. [parafrazare din ATANASOV, pp. 14-15] Atanasov nu-l menționează pe Graur. Ce pot să vă spun, însă, este că Eugen Coșeriu (v. Limba română — Limbă romanică (texte manuscrise) [editate de N. Saramandu], Editura Academiei Române, 2005 — lucrarea îmi este din păcate inaccesibilă acum, așa încât nu vă pot da pagina exactă) combate părerile amândurora.

În altă ordine de idei, acum că știm că autorii din enumerare au afirmat cele spuse în articol, grație referinței din Sala, ideal cred că ar fi să se specifice în articol unde au au făcut-o. Mai departe, cred că ar fi bine să nuanțăm argumentele celor relevanți.

În continuare nu văd în titlu un aspect secundar. După părerea mea, singurele titulaturi posibile sunt acelea de meglenoromână sau, explicit, dialectul meglenoromân; sintagma „limba meglenoromână” este străină, din cât îmi este cunoscut, literaturii de specialitate de limbă română. Dacă argumentul lipsei de comunitate al lui I. Coteanu și cel, asemănător, al lui Al. Graur, intrarea în Ethnologue sau practica celorlalte wikipedii ar aduce contestări opțiunii celei din urmă, prima cred că este una deloc ambiguă și cât se poate de justă — trebuie spus aici că avem și un precedent, și anume Wikipedia franceză.

Vedeți domnule.. cauza noastră este pierdută, aici vorbim despre un conflict de interese evident: dumneavoastră, un iubitor de limbi; cât despre mine, m-ați putea acuza, fără ca prea multe măsuri de precauție să vă fie necesare, că aș fi un iubitor al dialectelor. Pentru moment, propun să ne bucurăm de sărbătorile care sunt deja atât de aproape, cum probabil va face și AdiJapan.

Crăciun fericit!, așadar, și un precoce la mulți ani!

Cu aceeași considerație, vi le urează —D'AroemenenZullenNiVergaan (discuție) 22 decembrie 2013 22:38 (EET)Răspunde

Bună ziua, Amator linguarum. Aveți mesaje noi pe pagina Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reevaluare/Limba croată.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

— Ionutzmovie discută 28 iulie 2014 02:48 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Amator linguarum. Aveți mesaje noi pe pagina Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reevaluare/Limba croată.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

— Ionutzmovie discută 2 decembrie 2014 21:26 (EET)Răspunde

Vă felicit pentru efortul depus de dvs. în vederea păstrării statutului de AC.— Ionutzmovie discută 4 decembrie 2014 23:48 (EET)Răspunde

Fără voia dumneavoastră am propus articolul la concursul de scriere și pentru a primi statutul de articol de calitate. Felicitări. Am învățat ceva astăzi. Vă mulțumesc. Am observat de asemenea traducerile în maghiară și franceză. Cele bune, --Silenzio (discuție) 29 martie 2015 08:30 (EEST)Răspunde

Am inițiat o discuție interesantă la Discuție:Municipalitate (Mexic). Poate sunteți interesat de subiect și ați putea vărsa un pic de lumină asupra cazului. --XXN, 13 august 2015 14:52 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Amator linguarum. Aveți mesaje noi la Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Istroromâni. 18 august 2015 09:41 (EEST)
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

— Ionutzmovie discută 18 august 2015 09:41 (EEST)Răspunde

Bună ziua! Am dat zilele acestea peste câteva articole din domeniul lingvisticii (limbi, familii de limbi). În curând vom avea nevoie de articole despre familii de limbi (deoarece sunt multe despre limbi), și cu această nevoie se ridică întrebarea: articolele din acest domeniu ar trebui să fie de forma Limbi germanice de vest, Limbi germanice vestice sau Limbi germanice occidentale? Din câte am observat, în română nu pare să fie o regulă, dar aici la wikipedia ar trebuie să fie un singur format. Dvs. ce credeți? Vă mulțumesc anticipat. -- Alex Nico  ^(mesaj) 29 august 2015 19:03 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Amator linguarum. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Alex_Nico.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

-- Alex Nico  ^(mesaj) 30 august 2015 13:00 (EEST)Răspunde

Când o să rezolvi cerințele care trebuire atinse pentru ca articolul istroromâni să aibă statutul de articol de calitate.E deja septembrie.--Bacria Andrei Catalin (discuție) 2 septembrie 2015 20:52 (EEST)Răspunde

Când o să te întorci pe Wikipedia?--Bacria Andrei Catalin (discuție) 19 septembrie 2015 14:12 (EEST)Răspunde

Bună seara. Aș dori să vă întreb care ar fi diferența între termenii maghiari kisregény și novella și cum ar putea fi ei traduși cât mai corect în limba română. Mulțumesc anticipat. --Haptokar (discuție) 21 ianuarie 2016 20:26 (EET)Răspunde

Bună ziua! Din păcate nu există niciun termen consacrat echivalent cu "kisregégy". Este vorba despre o operă situată din punct de vedere cantitativ între nuvelă și roman (cu un singur volum). A apărut în epoca Luminilor, primul fiind Suferințele tânărului Werther, de Goethe, numit în română roman. "Kisregény" mai sunt Moartea lui Ivan Ilici, de L. Tolstoi, numit în română nuvelă, Inimă de câine de Bulgakov, numit în română roman, sau Bătrânul și marea, de Hemingway, în română tot roman. Prin urmare, "novella" corespunde exact cu "nuvelă", iar "kisregény", care literal înseamnă "roman mic", l-aș traduce "roman scurt", în lipsă de altceva. Amator linguarum (discuție) 22 ianuarie 2016 11:08 (EET)Răspunde

Vă mulțumesc pentru explicații. --Haptokar (discuție) 22 ianuarie 2016 11:12 (EET)Răspunde

Bună ziua, Amator linguarum. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Ionutzmovie. 11 mai 2016 20:18 (EEST)Răspunde
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

— Ionutzmovie discută 11 mai 2016 20:18 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Amator linguarum. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Ionutzmovie. 23 iunie 2016 14:00 (EEST)Răspunde
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

— Ionutzmovie discută 23 iunie 2016 14:00 (EEST)Răspunde

Bună seara.
Am observat mesajul dvs. de pe pagina Discuție Utilizator:Ionutzmovie. Din păcate Ionutzmovie nu mai este activ la ro.Wikipedia de cinci luni. La articolul Limba sârbă, problemele cu aranjarea în pagină a imaginilor au apărut după ultima intervenție a robotului Strainubot. Am făcut revert la ultima dvs. versiune și se pare că s-a remediat deocamdată (dacă nu vor mai fi și alte intervenții).
Numai bine, --Bătrânul (discuție) 3 noiembrie 2017 18:44 (EET)Răspunde

Bună dimineața și un An Nou fericit! Aș dori să vă rog să creați două articole referitoare la lingvistică pe care nu le avem. Este vorba de variantele românești ale articolelor engleze en:Hypotaxis și en:Syntaxis. Aș încerca o traducere, dar am nevoie de ajutor specializat. Mulțumesc anticipat. --Donarius (discuție) 1 ianuarie 2018 10:54 (EET)Răspunde

La mulți ani! Am creat articolul Hipotaxă. După cum reiese din articolul de pe enwiki, syntaxis este un sinonim al lui hypotaxis folosit în stilistică, dar căutând în dicționare englezești (Oxford, Merriam-Webster), văd că apare ca arhaism pentru syntax „sintaxă”, așa nu are rost să ne ocupăm de el. Amator linguarum (discuție) 4 ianuarie 2018 21:27 (EET)Răspunde

Vă mulțumesc frumos. --Donarius (discuție) 4 ianuarie 2018 23:07 (EET)Răspunde

Bună seara. Vă semnalez un alt articol pe care nu-l avem: Regionalism (lingvistică). (fr:Régionalisme (linguistique)) în speranța că poate veți avea cândva timp să-l creați. --Donarius (discuție) 31 ianuarie 2018 18:39 (EET)Răspunde

Mulțumesc încă o dată. --Donarius (discuție) 6 februarie 2018 17:22 (EET)Răspunde

Bună ziua. Vă semnalez câteva articole care v-ar putea interesa și la care ar fi nevoie de ajutorul dvs.: Afix (un articol fără surse), Morfem (articol fără surse), Fonem (articol fără surse), Sufix (fr:Suffixe (linguistique) și Prefix (fr:Préfixe (linguistique)). Vă mulțumesc pentru activitatea dvs. de îmbunătățire a articolelor din domeniul lingvisticii. --Donarius (discuție) 12 mai 2018 11:34 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Amator linguarum. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Sîmbotin.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--Bătrânul (discuție) 1 iunie 2018 06:37 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Amator linguarum. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Sîmbotin.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--Bătrânul (discuție) 31 octombrie 2018 10:49 (EET)Răspunde

Bună ziua! Am observat solicitarea dumneavoastră adresată personal pe pagina Discuție Utilizator:Gikü#Articolele Regim (gramatică) și Recțiune. Colegul Gikü este momentan inactiv și s-ar putea să întârzie în rezolvarea cererii. Pentru o mai bună vizibilitate, vă recomand să semnalați asemenea probleme prin introducerea formatelor {{unește}}, {{unește cu}} sau {{unește din}} la începutul articolelor vizate. În cazul concret pe care l-ați semnalat, însă, ar fi mult mai simplu să înlocuiți textul actual al ciotului Recțiune cu propriul dumneavoastră text din articolul Regim (gramatică) și să-l transformați pe acesta din urmă în redirecționare către cel dintâi. Această soluție are avantajul de a păstra istoricul tuturor contribuțiilor, fără nicio ștergere. Dacă aveți nevoie de ajutor pentru această operație, vă rog să ne comunicați și suntem gata să vi-l oferim. Mulțumesc, --Pafsanias (discuție) 4 martie 2019 12:08 (EET)Răspunde

Bună seara. Am tradus Petőfi Irodalmi Múzeum ca Muzeul Literar Petőfi, dar cum nu cunosc subtilitățile limbii maghiare nu sunt sigur dacă am ales varianta corectă de traducere. Mă puteți ajuta cu un sfat? --Donarius (discuție) 5 octombrie 2019 21:17 (EEST)Răspunde

Bună dimineața. Nu v-ar interesa să creați un articol despre limba groenlandeză (en:Greenlandic language, fr:Groenlandais)? --Donarius (discuție) 18 octombrie 2019 11:18 (EEST)Răspunde

Salut! Eram convins că verbul „a voi”, sinonim parțial cu „a vrea”, folsește la formarea viitorului. M-a nedumerit corectura pe care ați făcut-o și am căutat în DEX unde am găsit: VOÍ3, voiesc, vb. IV. Tranz. (Folosit și absolut; în concurență cu vrea, astăzi folosit mai ales la perfectul simplu, la imperfect și la mai mult ca perfect, la celelalte timpuri fiind înlocuit cu «vrea») A fi hotărît, a fi decis să...; a avea de gînd să..., a intenționa; a vrea.
Cncluzie: omul cât trăiește, învață. Vorba bunicii (bunichii, bunicăi) mele: Man lernt immer noch was dazu und stirbt doch blöd wie eine Kuh (varianta oficială fiind „Man wird alt wie eine Kuh und lernt immer noch was dazu”).
Ca să închei: Ca și voi, voi voi mereu să mă dumiresc. (Ca și domniile voastre, voi vrea să mă lămuresc). Toate cele bune, --Miehs (discuție) 14 aprilie 2020 12:59 (EEST)Răspunde

Bună seara! Pe una din paginile de discuție despre subiect sau predicat ați făcut o referire la înregistrarea unui Wikicont, condiționând-o oarecum de propunerea de structurare a articol(ului/elor) acordând prioritate terminologiei gramaticii tradiționale (pe baza unei anumite presupuneri legate de publicul țintă principal al acestor wp-articole cu subiecte gramaticale). Nu prea înțeleg o astfel de legare sau condiționare a lucrului la articole după o anumită structură propusă de faptul de a fi sau nu un editor înregistrat. Pe Wikipedia parcă nu există obligația de a fi editor înregistrat, toți editorii fiind anonimi, unii cu nume de editor, alții doar cu cifrele de I.P.--109.166.132.143 (discuție) 23 iunie 2020 00:03 (EEST)Răspunde

Într-adevăr, nu e obligatoriu să fiți înregistrat(ă), dar așa este mai bine (vedeți Wikipedia:De ce să mă înregistrez). Contribuiți ca anonim(ă) dacă vreți, dar vă rog să nu-mi mai sugerați mie conținuturi și surse de introdus în articole. V-am făcut o propunere în Discuție:Predicat. Amator linguarum (discuție) 23 iunie 2020 09:44 (EEST)Răspunde

Scuzați dacă am dat impresia că v-am obligat să introduceți anumite conținuturi,eu doar am anunțat ce doresc eu să adaug la articol(e). Pe de altă apare întrebarea legată de o impresie pe care o generează răspunsul dv: Vă pricepeți doar la gramatica tradițională? Întrebarea aceasta apare deoarece observ că ați scris anumite articole cum ar fi Topică sau Universalii lingvistice în care unele pasaje ["Asfel se disting șase tipuri de limbi, desemnate prin siglele formate din inițialele cuvintelor englezești subject „subiect”, verb „verb” și object „complement direct”: SOV, SVO, VSO, VOS, OVS și OSV. Româna, de exemplu, este din acest punct de vedere o limbă SVO.","Altă formă a universaliilor relative este cea a universaliilor implicaționale, enunțate în forma „dacă X, atunci Y”, de exemplu, dacă o limbă are o topică de un anumit tip, atunci are o structură verbală de un anumit tip[5]. Alt tip de formulare este „dacă o limbă are proprietatea A, atunci are și proprietatea B, dar nu în mod necesar și invers” "] arată clar că răspunsul ar fi negativ. Totodată chestiunea priceperii (anterioare) este mult estompată sau chiar eliminată in condițiile discuției cu apel direct la textul surselor avut disponibil la vedere în scopul prelucrării în vederea introducerii în articole. Acest ultim aspect duce la subiectul următoarei secțiuni legate de accesul la surse.--109.166.132.143 (discuție) 23 iunie 2020 11:17 (EEST)Răspunde

Am observat că ați citat in articole cu subiecte lingvistice numeroase surse la care presupun că aveți acces. Cum ar putea cineva cum as fi eu sa poata avea eu acces la textul integral a numeroase surse pe care dv le aveți la îndemână și puteți discuta cu textul surselor in față? Mulțumesc!--109.166.132.143 (discuție) 23 iunie 2020 11:35 (EEST)Răspunde

Da, mă pricep doar la gramatica tradițională, dar mai abordez și subiecte în afara ei, dacă înțeleg despre ce e vorba, și caut să le prezint în așa fel, încât să le poată înțelege eventual și alții care cunosc numai gramatica tradițională. Privitor la surse: de exemplu în "Predicat", toate sursele, în afară de două, sunt direct accesibile din articol și se pot descărca. Cele două sunt mai greu accesibile, dar Avram 1997 se poate consulta aici (https://fr.scribd.com/doc/31058499/Mioara-Avram-Gramatica-Limbii-Romane-1), iar Grevisse și Goosse 2007 se poate descărca de aici: https://www.pdfdrive.com/le-bon-usage-grammaire-fran%C3%A7aise-14e-%C3%A9d-d157189845.html. Cine caută, găsește. Amator linguarum (discuție) 23 iunie 2020 12:43 (EEST)Răspunde

Deci dacă se notează un verb predicativ (tranzitiv) cu o literă mare V, P, Q, iar subiectul și obiectul direct cu litere mici s, q, o iar o propoziție cu cele trei litere juxtapuse sVo similar cu notația tot cu trei litere SVO menționată la articolul Topică, este aceasta greu de înțeles? Este o chestiune doar de alegerea unei notații!--109.166.132.143 (discuție) 23 iunie 2020 18:26 (EEST)Răspunde

Apoi dacă se atribuie niște denumiri pentru schema sau formula sVo cum ar fi schemă predicat pentru reprezentarea dpdv logic a unei propoziții individuale, este aceasta greu de înțeles?--109.166.132.143 (discuție) 23 iunie 2020 18:38 (EEST)Răspunde

Constituie o dificultate (de prezentare pentru cei care cunosc doar gramatica tradițională) în vreun fel alăturarea acestor precizări logice (voi indica ulterior și pagini din surse de logică) la cadrul gramaticii tradiționale?--109.166.132.143 (discuție) 23 iunie 2020 18:45 (EEST)Răspunde

Văd că vă pricepeți la logică și la logică matematică. Scrieți atunci secțiuni cu titlul "Predicatul/Subiectul în perspectiva logicii (matematice)", dacă vreți, cu echivalări și/sau referiri constrastive la gramatica tradițională, pe care le putem adăuga după articolele actuale ca secțiuni principale cu titlul "În gramatica tradițională", fără schimbări în ele, și reformulăm introducerea în consecință. Nu redactați direct pe articol. Dacă vă înregistrați, aveți la dispoziție o pagină de teste pe care puteți lucra până vă considerați mulțumit(ă). Dacă nu vă înregistrați, puteți lucra pe pagina de discuție, deși nu se obișnuiește. Amator linguarum (discuție) 23 iunie 2020 21:14 (EEST)Răspunde

OK. Foarte interesantă chestiunea cu echivalări și/sau referiri constrastive la gramatica tradițională--109.166.136.86 (discuție) 24 iunie 2020 00:00 (EEST)Răspunde

Am văzut pe paginile de discuție că ați făcut referiri la un anumit mod agreat de citare a unei surse. In cazul unui manual de logică pentru clasele IX-X, (Editura.., anul..) trebuie sa facă parte din titlul sursei expresia manual pentru clasa a X-a? Sau se poate pune in paranteză după titlul simplu Logică ?--109.166.132.143 (discuție) 23 iunie 2020 18:58 (EEST)Răspunde

"Manual pentru clasa a X-a" este subtitlul cărții, deci se scrie Logică. Manual pentru clasa a X-a. Amator linguarum (discuție) 23 iunie 2020 21:14 (EEST)Răspunde

Bună seara. Vă rog să mă ajutați cu o traducere cât mai exactă a expresiei „plein d'ambiance”. Vă mulțumesc anticipat. --Donarius (discuție) 25 octombrie 2020 20:14 (EET)Răspunde

Textul unde ar trebui să stea traducerea este: „Un tânăr bolnav aflat pe moarte se întoarce de la un sanatoriu în patrie, la fratele său. Adaptarea cinematografică a lui Andrzej Wajda schițează caracterele diferite ale celor două personaje cu propriile lor probleme. Un magistral kammerspiel psihologic, poetic și plin de atmosferă, convingător inclusiv în integrarea naturii”. Este o traducere aproximativă din limba germană: „Ein todkranker junger Mann kehrt aus einem Sanatorium in die Heimat zu seinem Bruder zurück. Andrzej Wajdas Literaturverfilmung zeichnet die unterschiedlichen Charaktere der beiden mit ihren jeweiligen Problemen. Ein meisterliches psychologisches Kammerspiel, poetisch und voller Atmosphäre, überzeugend auch im Einbeziehen der Natur”. Acest „voller Atmosphäre” este echivalent cu franțuzescul „plein d'ambiance” și l-am tradus provizoriu ca „plin de atmosferă”, dar nu-mi sună prea bine. Mă puteți ajuta cu o traducere mai apropiată de sensul textului? --Donarius (discuție) 25 octombrie 2020 22:17 (EET)Răspunde

Bună ziua. Sensul expresiei ar trebui să fie „plin de atmosfera locului”, „plin de parfum de epocă” sau cam așa ceva. Ce cuvânt sau expresie aș putea folosi? --Donarius (discuție) 26 octombrie 2020 13:33 (EET) P.S. Cred că referirea e mai degrabă la loc decât la timp, de aceea „plin de parfum de epocă” nu e poate sensul cel mai inspirat. Aș putea traduce acel „voller Atmosphäre” prin „plin de atmosfera locului”? Poate știți cumva vreun sinonim care să descrie această senzație. P.P.S. „Plin de parfumul locului”?Răspunde

Bună seara! Am observat cea mai recentă editare a dv, referitor la nefolosirea italicelor în titlurile capitolelor. Nu știam de această procedură pe Wikipedia, de unde reiese ea? Mulțumesc.--5.14.130.149 (discuție) 17 februarie 2021 23:50 (EET)Răspunde

Bună seara! Am observat că în articolele despre subiecte lingvistice, scrise sau îmbogățite substanțial de dv, folosiți un mod de prezentare/includere la secțiunea Bibliografie în care ordinea elementelor de identificare a surselor este diferită de standardul folosit in general în articolele Wikipedia, in care numele editurii apare înaintea localității și a anului. Cum explicați această preferință diferită de ordonare in numele surselor?--86.124.125.61 (discuție) 27 februarie 2021 18:54 (EET)Răspunde

De asemenea am remarcat că în textul identificator al surselor la citare între parantezele unghiulare ref><ref o sursă are și anul menționat, pe lângă pagina citată. Cum se explică această specificare, in general nenecesară decât în cazul unor ediții din ani diferiți ai aceleași surse?--86.124.125.61 (discuție) 27 februarie 2021 18:59 (EET)Răspunde

În Wikipedia română, indicațiile pentru redactarea listei bibliografice sunt vagi (vezi Bibliografie), iar regulile date de diferite instituții nu sunt unitare. Iată exemple cu ordinea "localitate, editură": Cum să scrii corect o listă bibliografică?, Bibliografia. Aspecte utile pentru dezvoltarea unei teme de cercetare, Reguli de citare. Alte aspecte care diferă sunt anul apariției după editură sau în paranteză după prenumele autorului, două puncte sau virgulă după localitate etc. Am ajuns la concluzia că important este ca în unul și același articol, lista să fie unitară, după ce s-a optat pentru unul din formatele uzuale.

Indicarea anului de apariție în fiecare notă este tot o chestiune de opțiune.

Bună ziua! Am observat că vă opuneți, dintr-un motiv al cărui temei este oarecum misterios, introducerii în unele articole lingvistice a unor elemente care corelează noțiunile gramaticale cu cele matematice și logice. Acest motiv apare mai de neînțeles luând în considerare elementele logice prezentate la conector (lingvistică), scris chiar de dv. Deci a pretexta că nu înțelegeți noțiunile logice este fals, iar opoziția la introducerea unor detalii logice similare celor din conector (lingvistică) în articole în care nu au fost introduse încă pe motiv că nivelul articolelor respectiv ar fi suficient nu este acceptabilă, în principal deoarece este o procedură bazată pe jumătăți de măsură (introducere aspecte logice la unele articole și nu la altele). Așadar e necesar a fi consecvent și a introduce detalii logice în orice articole similare cu conector (lingvistică).--86.124.113.55 (discuție) 1 martie 2021 15:48 (EET)Răspunde

De exemplu modificările propuse pentru adăugare la subiect (gramatică) sunt similare celor de la conector (lingvistică): Conectorii logici leagă între ele propoziții în sensul din logică al termenului, adică exprimări ale factualității unei stări de lucruri date, alfel spus cărora li se poate atribui o valoare de adevăr (adevărat sau fals).--86.124.113.55 (discuție) 1 martie 2021 15:56 (EET)Răspunde

Observ la propoziție gramaticală un enunț similar despre propoziția logică, așa-numita judecată: O propozitie e enunțarea unei judecăți., Se caracterizează prin conținut de cunoaștere (rezultatul constatărilor vorbitorului în legătură cu realitatea). .--86.124.113.55 (discuție) 1 martie 2021 18:56 (EET)Răspunde

Tocmai am observat la pronume demonstrativ un exemplu de propoziție subordonată:

Cea care vine este prietena mea.

încadrată necorespunzător la propoziție atributivă plasată după un pronume demonstrativ în loc de propoziție subiectivă, încadrare datorată neluării in considerare a pronumelor relative compuse cel/cea care care includ articole demonstrative cel/cea, cei/cele și nu pronume demonstrative reduse cel/cea. Așadar se impune ajustarea (sau eliminarea) exemplului prezentat la pronume demonstrativ cu încadrarea corespunzătoare la propoziții subiective, dar și prezentarea pronumelor relative compuse la articolul pronume relativ. Mulțumesc!--86.124.123.186 (discuție) 18 martie 2021 02:06 (EET)Răspunde

Poate veți zice că varianta de interpretare cu propozitia atributivă se găsește în sursă, dar este oarecum nenaturală deoarece enunțul e transformat într-un cuvânt cel urmat de o atributivă în loc de o propoziție principală cu o propoziție subiect(ivă). Considerarea cuvântului izolat pronume semiindependent (confundabil cu articolul demonstrativ) cel în funcția de subiect e (oarecum) forțată și mai puțin naturală decât includerea lui în structura de pronume relativ compus care introduce o propoziție subiect.--86.124.123.186 (discuție) 18 martie 2021 06:15 (EET)Răspunde

Exemplul anterior cel de dincolo la care nu apare alăturarea lui cel cu un pronume relativ este valabilă și contrastează în naturalețe cu cea [care vine (atributivă)] este...--86.124.123.186 (discuție) 18 martie 2021 06:23 (EET)Răspunde

Tocmai am observat la propoziție completivă de agent o modificare a dv privind punctuația unei propoziții exemplu la care ați revenit asupra punctului introdus la final. Întrebarea este: Nu trebuie ca propozițiile exemplificate in text să aibă punct la final și apoi ghilimele sau apostrofuri?--86.124.123.186 (discuție) 18 martie 2021 03:53 (EET)Răspunde

Exemplele, fie cuvinte, propoziții sau fraze, se scriu de obicei cu cursive și fără ghilimele. Punctuația nu este unitară, deci nu există o regulă. De exemplu Avram nu pune punct, numai semnele întrebării și exclamării, când este cazul, și virgulă între exemple, de oricare ar fi, inclusiv după semnele întrebării și exclamării. Bărbuță pune punct, dar când citează un scriitor, numai după paranteza cu numele acestuia. Coteanu pune propozițiile și frazele exemple în aliniate separate și cu punct.--Amator linguarum (discuție) 18 martie 2021 15:01 (EET)Răspunde

Bună ziua, ați putea vă rog să vă uitați la ultimele modificări din articol? Nu sunt sigur dacă sunt OK, mai ales ultima, care face ca un tabel să nu se mai afișeze. Mulțumesc. Strainu (دسستي‎)  26 martie 2021 09:55 (EET)Răspunde

Bună dimineața. V-aș ruga, dacă aveți timp și nu vă deranjează, să vă uitați un pic pe articolul Podul Elisabeta din Cluj și să-l completați cu informațiile din articolul în limba maghiară. Nu e mult de lucru, dar necesită un cunoscător bun al limbii maghiare. Vă mulțumesc mult. Cu stimă, --Donarius (discuție) 8 mai 2021 10:53 (EEST)Răspunde

Bună seara. Îmi notasem mai de mult, când avem mai mult timp la dispoziție, niște articole pe care să le scriu sau să le traduc din maghiară, dar timpul meu este tot mai puțin. Dacă aveți timp și doriți, poate puteți dvs. să le creeați: hu:Király László (író), hu:Bogdán László (költő), hu:Feszt László și hu:Andrásy Zoltán. Dacă nu toate, poate măcar unele dintre ele. În caz că răspunsul dvs. este pozitiv, vă mulțumesc mult. --Donarius (discuție) 7 iulie 2021 19:11 (EEST)Răspunde

Bună ziua. Ați putea verifica această modificare dacă este corectă sau nu?--Kun Kipcsak (discuție) 8 martie 2023 13:02 (EET)Răspunde

Felicitări pentru rezultatul de la concursul de scriere.

Vă rog să alegeți două poziții (corespunzător celor două articole premiate) din lista asta și să mă contactați prin „E-mail către utilizator” să-mi spuneți unde să vi le trimit prin poștă. --Turbojet  23 aprilie 2024 08:08 (EEST)Răspunde

• 
  Felicitări! V-aţi clasat pe locul I la Secțiunea II: Arte a concursului de scriere. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolului
  Binevoitoarele
• 
  Felicitări! V-aţi clasat pe locul III la Secțiunea II: Arte a concursului de scriere. Premiul v-a fost acordat pentru scrierea articolului
  Jean-Christophe Rufin
• 
  Felicitări pentru efortul depus la scrierea articolelor Jonathan Littell, Róbert Hász nominalizate la concursul de scriere!

--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 23 aprilie 2024 20:02 (EEST)Răspunde