În lingvistică, prin cuvânt telescopat se înțelege în general un cuvânt nou format prin combinarea a două cuvinte existente, astfel încât cel puțin unul din ele este trunchiat. În cazul când ambele sunt trunchiate, componentele cuvântului telescopat sunt segmentul inițial al primului cuvânt și segmentul final al celui de-al doilea[1][2][3][4]. Uneori, ambele segmente sunt mai mari de un sunet, alteori unul din segmente este numai un sunet. În unele cazuri, unul din componente este un cuvânt întreg, iar celălalt un segment de unul sau mai multe sunete. Uneori, partea finală a primului component este comună cu partea inițială a celui de-al doilea. Cuvintele care se combină pot fi și părți ale aceleiași sintagme.
În lingvistica franceză, un asemenea cuvânt se numește cel mai frecvent mot-valise (literal „cuvânt-valiză”)[2][3], uneori mot-portemanteau (lit. „cuvânt-cufăr pentru haine atârnate”)[3], mai rar și mai tehnic mot composé par télescopage „cuvânt compus prin telescopare”[3] sau amalgame lexical[5], iar definiția lor este cea de mai sus. În lingvistica de limbă engleză, cuvântul telescopat este numit portmanteau word[6], blend[7][8], amalgam, fusion „fuziune”, hybrid sau telescoped word „cuvânt telescopat”[8]. Unii autori înțeleg prin acești termeni și cuvinte formate din părți inițiale de cuvinte, ex. Interpol (← International Criminal Police Organization)[7]. În lingvisticile franceză și română, cuvinte ca cel din urmă sunt numite „acronime”.
Din punct de vedere semantic, cuvintele telescopate sunt de două feluri. Unele sunt formate din cuvinte cu sensuri diferite și formează un cuvânt cu un sens care are o legătură semantică numai ad-hoc, contextuală, cu cele două componente, ex. fariseismic (← fariseu + seismic)[1]. Altele se combină din sinonime sau cuvinte făcând parte din aceeași sferă semantică, sensul cuvântului nou fiind aproximativ același cu al cuvintelor bază. Primele sunt creații conștiente, unele ocazionale și efemere, altele cu scop de îmbogățire a lexicului, iar cele din urmă sunt numite și contaminări, la origine abateri accidentale, dintre care numai unele se generalizează și până la urmă se impun în limbă. Dintre exemplele următoare, primele trei sunt asemenea cuvinte, iar ultimele două rămân accidentale:
Sunt considerate cuvinte telescopate și cele formate prin haplologie. Formează un cuvânt telescopat numai atunci când are loc între două cuvinte, constând în căderea unuia din sunetele sau grupurile de sunete succesive, identice sau asemănătoare din cuvinte învecinate. Astfel s-au format cuvintele frtragi-comique și tragi-comédie din cuvintele compuse tragico-comique, respectiv tragico-comédie[11][12]. Acestea au fost împrumutate de mai multe limbi, printre care româna: tragicomic[13], tragicomedie[14].
În continuare se tratează numai cuvintele telescopate formate din cuvinte cu sensuri diferite.
În limba română
În română, formarea de cuvinte telescopate nu este un mijloc important de îmbogățire a lexicului. Asemenea cuvinte sunt prezente în argou și în registrele de limbă popular și familiar[15], dar nu ajung în varietatea standard a limbii și au o viață mai mult sau mai puțin lungă, în funcție și de contextul social-politic, precum primele două exemple următoare, creații de dinainte de 1990:
Alte cuvinte telescopate sunt cu totul ocazionale și efemere.
Unii scriitori recurg la telescoparea cuvintelor pentru a realiza efecte de stil, ex. slavonvechite, vechincuiate (Paul Goma), universecuritari (Luca Pițu)[15].
Creatorii de reclame se străduiesc să atragă atenția asupra firmelor prin integrarea numelor lor și în cuvinte telescopate. Acestea sunt creații ocazionale[18]:
Lingviștii, literații și pedagogii care se ocupă de limba franceză acordă o mare atenție cuvintelor telescopate, care sunt mult mai frecvente decât în română. Doar în Franța, între anii 2001 și 2010 au apărut treisprezece dicționare de cuvinte telescopate fanteziste, mai ales pentru copii, cu scop ludic. În școlile elementare și gimnaziale, în scopul familiarizării cu lexicul, elevii fac și exerciții de telescopare de cuvinte[5].
În Franța și în Québec există o preocupare oficială de a limita pătrunderea în limbă a împrumuturilor din engleză. René Étiemble a creat tocmai un cuvânt telescopat, franglais (← français „franceză” + anglais „engleză”), pentru a denumi limbajul cu multe anglicisme, termen care s-a și impus. Există organisme care propun sistematic termeni pentru denumirea în franceză a realităților nou apărute[19], printre care și cuvinte telescopate. Astfel au fost creați termeni recomandați oficial, dintre care unii s-au impus, alții nu, precum:
În această limbă, cuvintele telescopate sunt de asemenea mult mai numeroase decât în română. Multe asemenea substantive comune au intrat în varietatea standard a limbii:
Au fost create după același model, mai ales din nume de limbi și English „limba engleză”, mai multe cuvinte care denumesc limbaje influențate de engleză sau varietăți ale limbii engleze influențate de alte limbi:
Un exemplu de cuvânt telescopat ocazional este californication ← California + fornication „desfrânare”[8].
În limba maghiară
În această limbă, cuvintele telescopate sunt mai puțin frecvente decât în engleză sau în franceză, dar ceva mai numeroase decât în română. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea a existat o mișcare numită de „înnoire a limbii” în care o seamă de cărturari au căutat să înlocuiască împrumuturile din latină și germană, printre altele și cu cuvinte telescopate. Dintre acestea unele s-au impus și sunt actuale, de exemplu:
Precum cuvintele în general, și cuvintele telescopate fac obiectul unor împrumuturi. Unele formate în engleză, ca motel sau smog, ori francezul autobus au fost preluate de mai multe limbi, iar unele substantive proprii ca Eurovision sau Wikipedia au devenit practic internaționale.
Unele telescopări sunt calcuri lingvistice. Un exemplu în română este furculingură (← fuculiță + lingură), după englezescul spork, deși ordinea componentelor este inversată[44].
^Cuvântul portmanteau din sintagma enportmanteau word este din franceză, dar frmot-valise este un calc după termenul englezesc, iar în termenul frmot-portemanteau cuvântul portemanteau este reluat din engleză.
^Aceasta este, în Franța, destinația Comisiei de îmbogățire a limbii franceze (vezi site-ul FranceTerme al Ministeului Culturii), iar în Québec a Oficiului limbii franceze (vezi pagina Lexiques et vocabulaires) (accesate la 15 ianuarie 2020).
^fr M. Laval, Rivière de la Midouze. Amélioration de la navigation (Râul Midouze. Ameliorarea navigației), Annales des ponts et chaussées, semestrul 2, 1831, p. 19 (accesat la 8 februarie 2020).
^Zaicz 2006, articolul lég. Cuvântul lég a rămas numai în registrul elevat și în calitate de element prim de compunere în registrul curent, iar drept corespondentul curent al lui „aer” s-a impus vechiul adjectivlevegő.
^În sintagmaHuhogányos Akadémia (după Tudományos Akadémia „Academia de Științe”), în care devine membru huhurezul dintr-o poezie pentru copii (Romhányi, József, A bölcs bagoly (Huhurezul înțelept), Nagy szamárfül (Ureche mare de măgar), Alexandra, 2006, ISBN: 963-368-984-8, p. 14.
^Agenția de Știri Ungară (MTI), 18 aprilie 2012, apud f. a., Amire nincsenek szavaink (Lucruri pentru care nu avem cuvinte), Nyelv és tudomány, 2 mai 2012.
^Echipamentul meu, Drumeții în Carpați, 16 iunie 2016 (accesat la 8 februarie 2020).
fr Grevisse, Maurice și Goosse, André, Le bon usage. Grammaire française (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9
en Harper, Douglas, Online Etymology Dictionary (Dicționar etimologic online) (Etymonline) (accesat la 8 februarie 2020)
hu Lengyel, Klára, A ritkább szóalkotás módjai (Procedee mai rare de formare a cuvintelor), Keszler, Borbála (coord.), Magyar grammatika (Gramatică maghiară), Budapesta, Nemzeti Tankönyvkiadó, 2000. ISBN 978-963-19-5880-5, p. 341–348 (accesat la 8 februarie 2020)
fr Léturgie, Arnaud, À propos de l'amalgamation lexicale en français (Despre cuvintele telescopate în franceză), Langages, nr. 3/183, 2011, p. 75–88; online: À propos de l'amalgamation lexicale en français. CAIRN.INFO (accesat la 8 februarie 2020)
Răuțu, Daniela, Despre cuvintele telescopate din presa actuală. Teorii, procedee și valori, Zafiu, Rodica et al. (coord.), Limba română. Controverse, delimitări, noi ipoteze, vol. II: Pragmatică și stilistică, Editura Universității din București, 2010, p. 287–296; online: Despre cuvintele telescopate din presa actualăArhivat în , la Wayback Machine., Diacronia.ro (accesat la 8 februarie 2020)