PROFILPELAJAR.COM

Biserica de lemn din Ștefănești, oraș Târgu Cărbunești, județul Gorj, a fost construită în anul 1836. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: GJ-II-m-B-09404^[2].

Istoric și trăsături

Biserica se află în cătunul Ungurelu de Jos, fost sat de olari^[3]. Conform tradiției a fost strămutată în locul acesta, cu circa 200 de ani în urmă, din „Pârâul Larg” sau „Pârâul cu Paștele”, locul unde se aduna întreaga comunitate pentru prăznuire^[4].

Forma tipologică constituie argumentul datării bisericii în veacul al XVII-lea. O navă dreptunghiulară de mici dimensiuni, 6,62 m/4,10 m^[5], și un altar retras, poligonal, cu patru laturi, cu particularitatea arhaică a unghiului în ax^[6] (laturile în ax ale altarului având 1,94 m)^[7].

Vârsta mare a bisericii mai poate fi argumentată de peretele plin ce compartimentează nava și o icoană cu Nașterea Maicii Domnului, în stil brâncovenesc^[8].

Acoperirea interioară cuprinde bolți semicilindrice peste pronaos, naos și altar, retrasă pe o bârnă cea din naos, intersectată de două fâșii curbe, cea a altarului^[9].

Icoanele împărătești datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Pentru pictura tâmplei, care cuprinde registrele obișnuite, semnează „Cosma” în „1836 martie 16”. Icoanele din pronaos au fost repictate, în anul 1888, de preotul Rafail^[10].

Nu se cunoaște cu exactitate anul sfințirii bisericii. Inițial era acoperită cu șiță. În anul 1934 i s-a făcut o temelie de piatră și a fost tencuită în interior și în exterior. În anul 1952 i s-a construit o nouă clopotniță în locul celei vechi care se ruinase^[11].

Bibliografie

Pănoiu, Andrei (1971). Arhitectura bisericilor de lemn din Țara Românească. Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București: manuscris.
Pănoiu, Andrei (1977). Din arhitectura lemnului. București: Editura Tehnică. CZ 721:694/5(498).

Note

^ Ioana Cristache-Panait, pag.357
^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 22 martie 2012. Accesat în 3 octombrie 2015.
^ Ioana Cristache-Panait, pag.353
^ Ioana Cristache-Panait, pag.353
^ Ioana Cristache-Panait, pag.357
^ Ioana Cristache-Panait, pag.354
^ Ioana Cristache-Panait, pag.357
^ Ioana Cristache-Panait, pag.354
^ Ioana Cristache-Panait, pag.357
^ Ioana Cristache-Panait, pag.354
^ date menționate într-un vechi istoric aflat în biserică