Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Emiratul Islamic al Afganistanului
Afgʻoniston (uzbecă) أفغانستان (arabă) افغانستان (paștună) Owganystan (turkmenă)
Drapelul Afganistanului Stema Afganistanului
Deviză: لا اله إلا الله, محمد رسول الله în română: Nu există altă divinitate decât Allah, Muhammad este Profetul lui Allah
Imnul național: دا د باتورانو کور Dā də bātorāno kor "Aceasta este Țara Vitejilor"[1][2][3][4]
Geografie
Suprafață
- totală	652,864[6] km² (locul 41)
Cel mai înalt punct	Noșak[*]​[10] (7.492 m)
Cel mai jos punct	Amudaria[10] (258 m)
Cel mai mare oraș	Kabul
Vecini	Pakistan Iran Turkmenistan Uzbekistan Tadjikistan Republica Populară Chineză
Fus orar	D† (UTC+4:30)
Populație
Densitate	43,5 loc/km²
- Estimare 2023	41.454.761
Limbi oficiale	paștună, dari
Etnonim	afgani (pl.) afgan (masc.) afgană (fem.)
Guvernare
Sistem politic	Teocrație islamică unitară
Lider Suprem	Hibatullah Akhundzada
Legislativ	Taliban
Religie oficială	Islam sunit
Capitala	Kabul
Istorie
Formare
Imperiul Hotak	Aprilie 1709
Imperiul Durrani	Octombrie 1747
Ziua independenței	19 august 1919
Declarația Republicii	17 iulie 1973
Emiratul Islamic Afganistan	7 septembrie 1996
Republica Islamică Afganistan	26 ianuarie 2004
Emiratul Islamic Afganistan	15 august 2021
Economie
PIB (PPC)	2014
- Total	36,838 mld. $[7]
- Pe cap de locuitor	1.177 $[7]
PIB (nominal)	2014
- Total	21.747 mld. $[7]
- Pe cap de locuitor	695 $[7]
Gini (2008)	29[8]
IDU (2015)	0,498[9] (locul 169)
Monedă	Afghani (AFN)
Coduri și identificatori
Cod CIO	AFG
Cod mobil	412
Prefix telefonic	+93
ISO 3166-2	AF
Domeniu Internet	.af (افغانستان.)
Prezență online
site web oficial cont Twitter canal YouTube hasthtag
Modifică date / text

Emiratul Islamic al Afganistanului^[12] (paștună/dari (afgană): Afğānistān د افغانستان اسلامي امارت), colocvial, Afganistan, este o țară din Asia Centrală. Se învecinează cu Iranul la vest, Pakistanul la sud și la est, Turkmenistanul, Uzbekistanul și Tadjikistanul la nord, și cu China în estul extrem. Aici se află cea mai mare parte din Munții Hindukush. Este una dintre cele mai sărace țări ale lumii.

Emiratul Islamic Afganistan este o țară fără ieșire la mare, care este situată în Asia Centrală. 75% din suprafața sa este acoperită cu munți colțuroși, care se centralizează în Munții Hindukuș, al doilea lanț muntos ca mărime din lume. Multe vârfuri depășesc 6100 m înălțime. Cea mai mare parte a restului țării conține câmpii aride, care flanchează miezul muntos în nord, vest și sud. Podișul sud-vestic este în mare parte pustiu, nelocuit, majoritatea populației concentrându-se în văile fertile din jurul orașelor Ghiuri, Bamian și Jalalabad.

„Stan” înseamnă pământ. Afganistan înseamnă țara afganilor. Termenul „stan” este folosit și în numele Turkmenistanului și Uzbekistanului, precum și în numele a numeroase alte state.

În Antichitate și Evul Mediu, teritoriul Afganistanului a fost stăpânit succesiv de perși, greci, parți, sasanizi, arabi, mongoli, etc. Constituit în 1747 sub conducerea lui Ahmad Șah Durrani, statul afgan a fost supus de Marea Britanie în urma a două războaie (1839-1842 și 1878-1880). După cel de-al treilea război anglo-afgan (mai-iunie 1919), Marea Britanie a recunoscut independența Emiratului, proclamată la 28 februarie 1919. În perioda 1919-1929 au fost înfăptuite o serie de reforme din inițiativa emirului Amanullah. În timpul celui de-al doilea război mondial, Emiratul Islamic Afganistan își menține neutralitatea declarată în 1939. La 17 iulie 1973 regele Muhammad Zahir Șah (1933-1973) este înlăturat, monarhia este abolită, iar Emiratul se proclamă republică, cu numele de Republica Democratică Afganistan. La 27 aprilie 1978, în urma unei lovituri de stat, puterea este preluată de Partidul Democratic al Poporului (comuniștii), divizat în două facțiuni aflate în conflict. În ultimele zile ale anului 1979, U.R.S.S. invadează Emiratul; președintele Hafizullah Amin este ucis, iar puterea este încredințată lui Babrak Karmal. Invazia declanșează un lung și sângeros război civil (1979-1990), în cursul căruia aproape șase milioane de afgani s-au refugiat în Pakistan și Iran. La 4 mai 1986, Babrak Karmal este înlăturat, puterea fiind preluată de Mohammad Najibullah; guvernul sovietic, apreciind ca o greșeală invazia, semnează cu S.U.A. la 14 aprilie 1988 un acord, mediat de O.N.U., privind retragerea trupelor sovietice din Afganistan, operațiune încheiată la 15 februarie 1989. Forțele mujahedinilor alcătuiesc un guvern în exil (23 februarie 1989), care continuă lupta. Najibullah încearcă o serie de tratative cu rebelii, dar ele eșuează, ceea ce duce la continuarea războiului civil. În urma presiunilor interne și externe președintele Mohammad Najibullah a demisionat (16 aprilie 1992), punându-se astfel capăt regimului comunist din Afganistan. Cele mai mari grupări rivale ale rezistenței (Hezb-i-Islami condusă de Gulbuddin Hekmatyar și Jamiat-i-Islami condusă de Ahmed Shah Massud) au hotărât (24 aprilie 1992) crearea unui consiliu interimar pentru guvernarea țării până la alegerile legislative. Neînțelegerile dintre cele două grupări s-au amplificat, provocând numeroase victime și distrugeri materiale.

Săpăturile din situri preistorice sugerează că oamenii trăiau în ceea ce este acum Afganistanul cu cel puțin 50.000 de ani în urmă și că comunitățile agricole din zonă au fost printre cele mai timpurii din lume. Un sit important al activităților istorice timpurii, mulți cred că Afganistanul se compară cu Egiptul în ceea ce privește valoarea istorică a siturilor sale arheologice.

După 2000 î.Hr., valuri succesive de oameni semi-nomazi din Asia Centrală au început să se deplaseze spre sud, în Afganistan; printre aceștia se numărau mulți indo-iranieni vorbitori de limbi indo-europene. Aceste triburi au migrat mai târziu în Asia de Sud, Asia de Vest și spre Europa prin zona de la nord de Marea Caspică.

Se crede că civilizația urbană a început încă din anul 3000 î.Hr., iar orașul timpuriu Mundigak (lângă Kandahar în sudul țării) a fost un centru al culturii Helmand. Descoperirile mai recente au stabilit că Civilizația din Valea Indusului s-a extins până în Afganistanul modern. Un sit din Valea Indusului a fost găsit pe râul Oxus la Shortugai în nordul Afganistanului.

După 2000 î.Hr., valuri succesive de oameni semi-nomazi din Asia Centrală au început să se deplaseze spre sud, în Afganistan; printre aceștia se numărau mulți indo-iranieni vorbitori de limbi indo-europene. Aceste triburi au migrat mai târziu în Asia de Sud, Asia de Vest și spre Europa prin zona de la nord de Marea Caspică. Regiunea la acea vreme era denumită Ariana

Pe la mijlocul secolului al VI-lea î.Hr., ahemenizii i-au răsturnat pe Mezi și au încorporat Arachosia, Aria și Bactria în limitele sale de est. O inscripție de pe piatra funerară a lui Darius I al Persiei menționează Kabulistan sau Valea Kabulului într-o listă a celor 29 de țări pe care le cucerise.

Regiunea Arachosia, în jurul Kandahar din sudul actualului Afganistan, era în primul rând zoroastriană și a jucat un rol cheie în transferul Avesta în Persia și, prin urmare, este considerată de unii să fie „a doua patrie a zoroastrismului”.

Alexandru cel Mare și forțele sale macedonene au sosit în Afganistan în 330 î.Hr. după ce l-au învins pe Darius al III-lea al Persiei cu un an mai devreme în Bătălia de la Gaugamela. După scurta ocupație a lui Alexandru, statul succesor al Imperiului Seleucid a controlat regiunea până în 305 î.Hr., când a dat o mare parte din ea Imperiului Maurya ca parte a unui tratat de alianță. Mauryans au controlat zona de la sud de Hindu Kush până când au fost răsturnați în aproximativ 185 î.Hr. Declinul lor a început la 60 de ani după ce s-a încheiat stăpânirea lui Ashoka, ducând la recucerirea elenistică de către greco-bactrieni. O mare parte din ea s-a desprins curând și a devenit parte a Regatului Indo-Grec. Au fost învinși și expulzați de indo-sciții la sfârșitul secolului al II-lea î.Hr.

Drumul Mătăsii a apărut în timpul secolului I î.Hr., iar Afganistanul a înflorit cu comerț, cu rute către China, India, Persia și spre nord, către orașele Bukhara, Samarkand și Khiva în Uzbekistanul de astăzi.

În timpul secolului I î.Hr., Imperiul Parth a subjugat regiunea, dar a pierdut-o în fața vasalilor lor Indo-Parths. La mijlocul până la sfârșitul secolului I d.Hr. vastul Imperiu Kushan, centrat în Afganistan, a devenit mari patroni ai culturii budiste, făcând ca Budismul să înflorească în întreaga regiune. Kushanii au fost răsturnați de Sassanizi în secolul al III-lea d.Hr., deși Indo-Sassanizii au continuat să conducă cel puțin părți ale regiunii. Au fost urmați de Kidariți care, la rândul lor, au fost înlocuiți de Heftaliți. Au fost înlocuiți de Turk Shahi în secolul al VII-lea. Turcul budist Shahi din Kabul a fost înlocuit de o dinastie hindusă înainte ca saffarizii să cucerească zona în 870, această dinastie hindusă a fost numită Hindu Shahi.

Principalele râuri sunt: Amu Darya, având un debit de 1.400 m³/s, Hari sau Herat (căruia nu i se cunoaște debitul exact) - un râu ce străbate 1100 km pornind din munții Emiratului și care dispare în deșertul Kara-Kum din Turkmenistan, Kabul sau Kabal, având o lungime de 700 km și care dă numele său capitalei și Helmand, cu un debit ce variază între 56 m³/s, pe timp de secetă și 2000 m³/s pe timp de inundații, care șerpuiește pe o lungime de 1150 km pe teritoriul afgan și care se varsă în bazinul endoreic Sistan, un bazin închis, drenat de ape curgătoare fără legătură cu rețeaua hidrografică tributară mărilor și oceanelor, practic un imens rezervor care, după amenajări hidrotehnice corespunzătoare, ar putea fi folosit pentru stocarea apei.

Afganistan are o climă continentală, secetoasă, cu patru anotimpuri distincte. Temperaturile variază puternic în funcție de anotimp și de regiune. Iernile aduc zăpadă, iar verile sunt calde și secetoase. Toamna este moderată. Cantitatea medie de precipitații este de aproximativ 340 mm pe an și scade în principal primăvara.

• Produse importate: autovehicule, produse petroliere, produse textile.
• Produse de export: gaze naturale, fructe și nuci, covoare.

21% din forța de muncă figurează în industrie. Industriile din bumbac, covoare țesute de mână, țesături de lână, încălțăminte, mobilă, rafinarea zahărului, conservarea fructelor și industria artizanală. Exploatarea gazelor naturale, a cărbunilor și a altor minereuri este în creștere, alături de fabricile de construcții, printre care și o fabrică de asamblare a autovehiculelor. Produsele chimice se obțin din gaze naturale și există mai multe fabrici de ciment.

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Afganistan:

• Minaretul și vestigiile arheologice de la Jam / Djam (2002).
• Peisajul cultural și vestigiile arheologice din Valea Bamyian (2003).

Fondat în anii 1920, Muzeul Național Afgan (Muzeul din Kabul) este un loc de păstrare și de valorificare a articolelor afgane vechi de interes național și cultural. Este o clădire cu două etaje în partea istorică a orașului Kabul. Colecția pe care o posedă era cândva cea mai importantă din Asia Centrală cu peste 100.000 de articole, care mărturiseau cultura mai multor milenii, însă în august și septembrie 1996 muzeul a fost devastat de orânduirea talibană. În 2003, comunitatea internațională a investit 350.000 $SUA ca să refacă clădirea și să redeschidă acest muzeu. Pe 29 septembrie 2004 a fost re-inaugurat de președintele ad interim, Hamid Karzai, cu numai 2500 de articole.

Printre piesele de mare valoare păstrate în acest muzeu sunt cele din fildeș ca și antichitățile din Cușmir ale budismului primar și mai apoi ale Islamului primar.

În noiembrie 2004, arheologii au descoperit un tezaur compus din peste 100 de lăzi, conținând articole istorice ale muzeului, îngropate sub palatul prezidențial și în alte arii din apropiere, probabil, de personalul muzeului pentru a le feri de jaf. Între aceste articole se află și o bogată colecție de monede vechi de mii de ani, aproape din toate epocile și civilizațiile; mărturie clară a importanței comerciale și a antichității Kabul-ului. Până în prezent nu s-a reușit încă realizarea unei catalogări a acestei colecții.

Guvernului afgan i-a fost prezentat proiectul unei noi clădiri pentru adăpostirea Muzeului Național după concepția arhitectului Hisham N. Ashkouri, preșesintele ARCADD, Inc.. Noul proiect cuprinde o Bibliotecă și un Centru Cultural.

Afganistan înseamnă (cuvânt cu cuvânt) țara afganilor și s-a întemeiat la începutul secolului 19. Englezii au introdus primii denumirea țara afgană, transformându-se mai târziu în Afganistan, denumire preluată și de afgani. Cuvântul afgan nu se înțelege în sensul de cetățean al Emiratului, ci se referă în deosebi la poporul paștunilor (fiind denumiți afgani numai în Persia și India).

Numele Afganistan a fost folosit pentru prima oară în 1801 în tratatul de pace dintre Anglia și Persia referitor la regiunile în care trăiau paștunii. O denumire foarte veche a regiunii unde astăzi se află Afganistan este Kabulistan. Pâna acum 2.000 de ani existau regi în Ghazna denumiți Kabulschahi (regii din Kabul). Poetul Firdausi de la curtea sultanului Mahmod din Ghazna a scris acum 1.000 de ani foarte multe de Kabulistan (denumit și Zabulistan).

Numele istoric cel mai cunoscut pentru această regiune este Khorasan.

Pakistan

Granița Pakistanului cu Afghanistanul, numită Linia Durand, a fost stabilită de coloniștii britanici în 1893.^[13] Pakistan a privit Linia Durand ca legitimă, totuși nu era și cazul Emiratului în cadrul căruia nici un guvern nu a acceptat vreodată legitimitatea graniței.^[13] Linia Durand devine astfel inacceptabilă pentru majoritatea afganilor, în special datorită faptului că acesta linie a divizat poporul paștun în 4 regiuni: Afganistan, Pashtunkhwa, Baluchistan și FATA, iar ideea paștună se bazează pe unirea tuturor teritoriilor pakistaneze locuite de paștuni într-un stat independent, ori chiar crearea unui nou Afganistan împreună cu teritoriile dominate de paștuni.^[13]

• 
  Drapelul Republicii Islamice Afganistan recunoscută internațional (2004-2021)
• 
  Stema Republicii Islamice Afganistan recunoscută internațional (2004-2021)

• Listă de fluvii din Asia
• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO
• Marele Deșert din Iran și Afganistan

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Afganistan

• en CulturalProfiles.org
• en Afghan-web.com
• Ziua Națională a Emiratului, 19 august 2010, Amos News
• Afganistan: Ziua Independenței, 19 august 2011, Amos News
• FOTO FASCINANTE: Cum arăta Emiratul în urmă cu 50 de ani, când femeile nu purtau văl Arhivat în 6 august 2013, la Wayback Machine., 4 iulie 2013, Moise Marinescu, România liberă

Reportaje

• Talibanul e frate cu romanul, 3 noiembrie 1998, Evenimentul zilei
• Emiratul, o țară pe care mulți au încercat zadarnic să o cucerească, 15 septembrie 2001, Evenimentul zilei
• Afganistan - Țara lui Sfarmă-Piatră, 15 decembrie 2008, Oana Dobre, Evenimentul zilei
• Afganistan – Ținutul unde se împiedică imperiile, 17 septembrie 2009, Nicu Parlog, Descoperă
• Comoara din Afganistan – adevaratul motiv al invaziei americane?, 11 septembrie 2010, Nicu Parlog, Descoperă

v • d • m Afganistan — Afgani — Limbile paștună și persană Apărare Așezări Capitala Climă Conducători Cultură Demografie Drapel Economie Educație Faună Floră Geografie Hidrografie Istorie Împărțire administrativă Orașe • Politică Sănătate Sport Stemă Turism Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal

v • d • m Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Asia Țări independente Afganistan · Arabia Saudită · Armenia1 · Azerbaidjan2 · Bahrain · Bangladesh · Bhutan · Birmania · Brunei · Cambodgia · Republica Populară Chineză · Cipru · Coreea de Nord · Coreea de Sud · Egipt3 · Emiratele Arabe Unite · Filipine · Georgia2 · India · Indonezia2 · Iordania · Irak · Iran · Israel · Japonia · Kazahstan2 · Kîrgîzstan · Kuweit · Laos · Liban · Malaysia · Maldive · Mongolia · Nepal · Oman · Pakistan · Qatar · Rusia3 · Singapore · Siria · Sri Lanka · Tadjikistan · Thailanda · Timorul de Est2 · Turcia3 · Turkmenistan · Uzbekistan · Vietnam · Yemen Republici, teritorii și regiuni recunoscute parțial Abhazia · Ciprul de Nord1 · Nagorno-Karabah1 · Osetia de Sud2 · Statul Palestina · Republica Chineză Teritorii și regiuni nesuverane Australia Insula Crăciunului · Insulele Cocos Republica Populară Chineză Hong Kong · Macao Regatul Unit Akrotiri și Dhekelia1 · Teritoriul Britanic din Oceanul Indian Irak Kurdistanul Irakian 1 În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2 Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3 Stat transcontinental Țări după continent: Africa  · America de Nord  · America de Sud  · Asia  · Europa  · Oceania