PROFILPELAJAR.COM

Tereblecea

Тереблече

— Sat —

Drapel

Stemă

Tereblecea

Tereblecea (Regiunea Cernăuți)

Poziția geografică

Tereblecea

Tereblecea (Ucraina)

Poziția geografică

Coordonate: 48°01′30″N 26°03′30″E / 48.02500°N 26.05833°E

7321085401

Atestare

1446

Suprafață

- Total

1,822 km²

Populație (2007)

- Total

2.883 locuitori

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

60436

Prezență online

Tereblecea, întâlnit și sub formele Terebliște și Porubna (în ucraineană Тереблече, transliterat Tereblece și în germană Tereblestie, în dialectul șvăbesc Triwlescht^[1]) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 2,883 locuitori, preponderent români.

Satul este situat în partea de sud a raionului Adâncata, în apropierea frontierei cu România. Aici se află punctul internațional de trecere a frontierei auto și pietonal Porubna (Tereblecea) - Siret. De această comună depinde administrativ satul Gărbăuți.

În perioada 1946-1995 localitatea a purtat denumirea ucraineană Porubna (în ucraineană Порубне).

Istorie

Localitatea Tereblecea a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Tereblecea a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în germană Sereth).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Tereblecea a făcut parte din componența României, în Plasa Siretului a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și o comunitate de germani în suburbia Tereblecea Nouă (sau Tereblecea Nemțească).

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. În anul 1946, cele două sate (Tereblecea și Tereblecea Nouă) au fost contopite într-un sat pe care autoritățile sovietice l-au denumit Porubna.

Începând din anul 1991, satul Tereblecea face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.148 (2.104+34), reprezentând 80,30% din populația localității ^[2].

Prin Decizia nr. 133 din 2 martie 1995, Rada Supremă a Ucrainei a schimbat denumirea satului din cea de Porubna în cea purtată anterior de Tereblecea ^[3]. În prezent, satul are 2.883 locuitori, preponderent români.

Demografie

Componența lingvistică a localității Tereblecea

Română (81,33%)

Ucraineană (13,81%)

Polonă (4,3%)

Alte limbi (0,55%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Tereblecea era vorbitoare de română (81,33%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (13,81%) și polonă (4,3%).^[4]^[5]

1930: 2.947- Tereblecea și 1.232- Tereblecea Nouă (recensământ) ^[6]

1989: 2.675 (recensământ)

2007: 2.883 (estimare)

Recensământul din 1930

Componența etnică a comunei Tereblecea (județul Rădăuți)

Români (59,12%)

Germani (27,76%)

Evrei (1,27%)

Polonezi (10,2%)

Altă etnie (1,65%)

Componența confesională a comunei Tereblecea

Ortodocși (58,82%)

Romano-catolici (15,87%)

Mozaici (1,29%)

Evanghelici\Luterani (21,66%)

Greco-catolici (2,15%)

Altă etnie (0,21%)

Conform recensământului efectuat în 1930^[6], populația comunei Tereblecea (inclusiv a satului Tereblecea Nouă/Tereblecea Nemțească) se ridica la 4179 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (59,12%), cu o minoritate de germani (27,76%), una de evrei (1,27%) și una de polonezi (10,2%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (41 de persoane), ruși (26 de persoane) și cehi\slovaci (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (58,82%), dar existau și romano-catolici (15,87%), mozaici (1,29%), evanghelici\luterani (21,66%) și greco-catolici (2,15%). Alte persoane s-au declarat: baptiști (6 persoane) și 7 persoane nu au declarat religia.