PROFILPELAJAR.COM

În sens larg, prin Stațiunea balneoclimatică se înțelege o localitate, parte dintr-o localitate sau/și arealul care dispune aceasta^[1], amenajate și dotate în scopul valorificării unor factorii naturali de cură și resurse climaterice, asociate unor resurse turistice naturale sau antropice.

Încadrare juridică și terminologie

În sens juridic se înțelege:

prin Stațiune balneară^[2]: localitatea sau/și arealul care dispune de resurse de substanțe minerale, științific dovedite și tradițional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalații specifice pentru cură și care are o organizare ce permite acordarea asistenței medicale balneare în condiții corespunzătoare;
prin Stațiune climatică^[2]: localitatea sau/și arealul situat în zone cu factori climatici benefici și care are condiții pentru asigurarea menținerii și ameliorării sănătății și/sau a capacității de muncă, precum și a odihnei și reconfortării;
prin Stațiune balneoclimatică^[2]: se înțelege localitatea sau/și arealul care îndeplinește condițiile prevăzute la lit. a) și b);
prin Areal^[2]: o zonă delimitată topo-geo-climatic din localitate sau din afara acesteia care are factori naturali de cură;
Prin Factori naturali^[2]: ansamblul elementelor fizice/chimice terapeutice, sanogene naturale. Sunt considerați factori naturali: apele minerale terapeutice, lacurile și nămolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice/climatice ale litoralului marin și factorii sanogeni ai principalelor tipuri de bioclimă a României, inclusiv de la nivelul grotelor și salinelor.

De regulă, o stațiune balneară pe lângă funcția predominantă – cură balneară – prin factorii ambientali și dotări adecvate poate îndeplini și alte funcții turistice^[1]: odihnă, recreere, practicarea unor sporturi, organizarea de alte forme de turism (cultural, de afaceri și reuniuni etc.). De aceea, în turism și în general în balneoturism se utilizează și categoria de Stațiune balneo-turistică, ce este^[1] localitatea care dispune de factori naturali terapeutici și ambientali utilizați în cura balneară, odihna activă, agrement și alte activități turistice și beneficiază de organizare, dotări, construcții și amenajări de profil și urban-edilitare adecvate activității balneo-turistice (servicii turistice și balneare).

Caractere generale ale stațiunilor balneoclimatice

În privința concepției evoluției unei stațiuni balneare se urmăresc trei obiective^[1]:

valorificarea optimă a resurselor de substanțe minerale terapeutice, dimensionarea și dezvoltarea funcției balneare în corelație cu rezervele omologate ale acestora;
dezvoltarea funcției turistice a localității prin valorificarea altor resurse naturale și antropice din localitate/areal;
dezvoltarea economico-socială a localității, amenajarea și dotarea comercială, culturală, socială și urban-edilitară adecvate necesităților balneo-turistice și populației locale.

În scopul exploatării raționale și valorificării durabile a substanțelor minerale terapeutice, precum și al conservării resurselor hidrominerale în special, unitățile balneare și turistice trebuie să dispună^[1] de norme de exploatare și de consum specifice pentru aceste substanțe^[3].

Fond de resurse

Factori naturali de cură
Baza materială: unități de cazare și/sau de alimentație, baze de tratament
Servicii: transport, agrement, informare și intermediere
Fondul de cadre

Clasificare:

Stațiuni de tip: Permanent sau Sezonier
Stațiuni de interes:

- General sau local

- Localități cu factori balenari

Obiectivele generale ale asistenței medicale balneoclimatice

Profilactic

Primar - Creșterea rezistenței generale și a capacității de adaptare a organismului prin mecanisme adaptative neurovegetative, endocrine, imunobiologiece, etc...
Secundar - la categoriile cu factori de risc socioprofesionali sau la grupurile populaționale cu factori de risc metabolici
Terțiar - profilaxia recidivelor prin corectarea mecanismelor de reglare și refacerea unor deficiențe restante după o afecțiune acută

Terapeutic

Posibil numai în cadrul unor unități sanatoriale
Diferențiat, pe categorii, cu durată și specific de cură variate în funcție de profilul și situația clinică a bolnavului.

Recuperator

Bolnavi cronici cu incapacitate de muncă, deficienți și invalizi
Impune realizarea unor condiții organizatorice funcționale și de dotare, pentru a putea fi posibile atât evaluarea fizică psihică și a capacității de muncă a bolnavului, cât și aplicarea unor metode de antrenare-adaptare a funcțiilor diminuate.

Prescripția de trimitere într-o stațiune balneoclimatice

Pentru ca eficiența unei cure să fie maximă, medicul prescriptor trebuie să fie convins că un astfel de tratament poate fi foarte util dacă este bine individualizat, dar și foarte nociv în caz contrar.

Etape ale prescrierii:

Examen medical clinic complet și paraclinic
Stabilirea contraindicațiilor

- De ordin general (stări patologice ce se pot agrava în timpul unui tratament balnear, afecțiunile transmisibile ce reprezintă un pericol pentru colectivitate, unele stări fiziologice, afecțiunile asociate)

- De ordin special (pe capitole de patologie)

Stabilirea indicațiilor

- Necesită un diagnostic corect al:

bolii: afecțiunea se încadrează sau nu în rândul celor cu indicație de cură
fazei: fazele acute sunt contraindicate, iar faza subacută pentru toate bolile și unele afecțiuni cronice necesită exclusiv condiții sanatoriale
stadiului: gradul de compensare al funcției organului sau sistemului afectat, rezerve funcționale restante, nivel de solicitare implicat de cură
comorbidităților: se aleg stațiuni cu indicații comune pentru profilurile respective de boală

- Implică luarea în calcul a condițiilor asociate:

caracteristicile climatice locale: pentru a evita suprasolicitarea unor organe sau sisteme
sezonul: în privința afecțiunilor meteorosensibile
vârsta: se indică vârstelor extreme stațiuni mai puțin solicitante
momentul plecării: în funcție de obiectivul propus (consolidare a tratamentului efectuat în timpul internării, sau la distanță de externare pentru cei a căror stare clinică nu permite pe moment efecuarea unei cure)

Repartiția curelor:

Pentru profilaxie o singură cură anual
Pentru tratament sau recupere 2 cure anual la interval de 4-6 luni

Posibilități de tratament accesibile în stațiunile balneoclimatice

Climatoterapie:

Aclimatizarea
Cura: de repaos, de aer
Baia: de aer, lumină, soare

Cura cu ape minerale:

Externă (băi), Internă (ingestie)
Inhalații și aerosoli, Irigații vaginale
Administrare pareneterală

Lacuri terapeutice

Nămoluri terapeutice

Gaze terapeutice (mofete)

Saline

Thalasoterapia:

Băi de mare, aer, soare, nisip
Băi de nămol/împachetări/oncțiuni

Tratamente asociate

Hidroterapia
Masajul medical
Kinetoterapia
Proceduri fizicale: Electroterapia, Fototerapia, Ultrasonoterapia, Magnetoterapia
Terapia respiratorie
Cura de teren, jocurile, excursiile și sportul
Terapii complementare și auxiliare

Exemple de stațiuni balneoclimatice

Din Europa: Vichy în Franța, Baden-Baden în Germania, Bad Ischl în Austria, Fiuggi in Italia, Karlovy Vary în Cehia, Kislovodsk în Rusia, Spa în Belgia, Truskaveț în Ucraina, Buziaș, Băile Herculane, Băile Olănești în România.

Localizate pe litoralul marin din Europa: Nisa în Franța, Palma de Mallorca în Spania, San Remo, în Italia, Alghero în Sardinia, Dubrovnik în Croația, Kerkira în Grecia, Ialta în Republica Autonomă Crimeea, Ucraina și Soci în Rusia, Mangalia în România.

Note

^ ^a ^b ^c ^d ^e Institutul Național de Cerecetare Dezvoltare în Turism - Proiect Sistem de monitorizare a capacității de suport ecologice Arhivat în 19 iulie 2013, la Wayback Machine. accesat 2012.04.11
^ ^a ^b ^c ^d ^e ORDONANȚĂ nr.109 din 31 august 2000 privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice și asistența medicală balneară și de recuperare
^ Norme de consum pentru substanțe minerale terapeutice propuse de INRMFB Arhivat în 14 iulie 2015, la Wayback Machine. accesat 2012.04.12

Bibliografie

Cura balneoclimaterică, indicații și contraindicații, Autor colectiv sub egida Ministerului Sănătății, Editura Medicală, București, 1986
Ghidul stațiunilor balneoclimatice din România, L. Munteanu C. Stoicescu L. Grigore, Editura Sport-Turism, București, 1978
Curs Balneoclimatologie
Curs Balneoclimatoterapie Arhivat în 29 iulie 2013, la Wayback Machine.