Avifauna Republicii Moldova include 344 specii de păsări, dintre care 318 specii cu prezență certă (dovedită în articolele științifice sau în monografiile despre păsările din Republica Moldova sau observate recent), 16 specii cu prezență incertă (dar posibilă după hărțile de distribuție ale speciilor) și 10 specii cu prezență dubioasă.[1][2][3][4][5] După monografia lui Averin și Ganea în 2 volume (Птицы Молдавии. 1970-1971[6][7]) avifauna Republicii Moldova conținea 285 de specii și subspecii de păsări, inclusiv 10 specii prezente cu câte două sau trei subspecii. După 1970 au fost semnalate specii noi de păsări în Republica Moldova. După monografia lui Andrei Munteanu și Nicolai Zubcov Atlasul păsărilor clocitoare din Republica Moldova, 2010, 173 specii sunt cuibăritoare, dintre care 127 specii migratoare și 46 specii sedentare.[8] Koblik în 2014 menționează 332 de specii în Republica Moldova, dintre care 14 cu prezență dubioasă și 318 cu prezență certă (dintre care 73 cu categorie fenologică neclară).[3] În lista păsărilor din Republica Moldova din 2018 a Avibase(d) figurează 318 specii,[9] în cea a eBird 230 specii,[10] în cea a BirdLife International 237 specii.[11], în cea a Universității de Stat din Moscova din 2018 figurează 317 specii.[12] Vitalie Ajder menționează că în Republica Moldova până în 2014 au fost înregistrate 296 specii (dintre care 285 specii înregistrate până în 2010 și 11 specii noi descoperite în perioada 2011-2014).[13] Silvia Ursul în 2016 include în lista păsărilor din Moldova 279 specii.[14] În lista păsărilor din Republica Moldova a Societății Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) din Moldova din 2020 sunt menționate 283 specii de păsări.[15]
Aproape în fiecare an sunt descoperite specii noi: astfel, în luna septembrie 2017, ornitologii elvețieni și ai SPPN, Jonathan Hecke și Florian Klingel, au înregistrat pentru prima dată prezența sitarului de mal nordic (Limosa lapponica(d)) și a lupului de mare mic (Stercorarius parasiticus(d)) în Republica Moldova, în zona lacului Beleu, iar Vitalie Ajder a observat în martie 2017 un exemplar de pescăruș cu cap negru (Larus melanocephalus) în raionul Leova, pe lacul de la Sărata Nouă.[16] Jonathan Hecke a observat 2 exemplare de rață mandarin (Aix galericulata) în mai 2017 pe lacul din Grădina Dendrologică din Chișinău,[17] această specie mai fusese observată acolo și în aprilie 2016.[18] În 2019 Silvia Ursul a observat pentru prima dată în Republica Moldova în ianuarie 2019 pițigoiului de livadă în Mereșeuca, Ocnița și fâsa de munte pe malul Lacului Manta, lângă Pașcani, Cahul. Jonathan Hecke, Florian Klingel și Gheorghe Ticu au văzut în aprilie 2019 pentru prima dată în Republica Moldova pescărița râzătoare (Gelochelidon nilotica). Pe 11 mai 2019 Ion Grosu și Gheorghe Ticu au observat un exemplar al rândunicii roșcate (Cecropis daurica) în Republica Moldova lângă lacul de la Horești, raionul Ialoveni.
Caracteristici generale
Arii de Importanță Avifaunistică
Ariile de Importanță Avifaunistică (AIA, în engleză Important Birds Area - IBA) sunt arii importante pentru menținerea populațiilor de păsări sălbatice și concentrarea activităților de conservare pentru protecția acestor suprafețe. Programul IBA a fost lansat de BirdLife International în 1989 și este acceptat de către Uniunea Europeană ca fiind de o importanță majoră pentru conservarea păsărilor sălbatice și a habitatelor acestora, el fiind utilizat pentru ghidarea acțiunile de gestionare a suprafețelor importante pentru cuibăritul, migrația, hrănirea și iernarea populațiilor de păsări. Ariile de Importanță Avifaunistică trebuie să întrunească următoarele condiții: găzduiesc efective semnificative ale uneia sau mai multor specii de păsări amenințate la nivel global; fac parte dintr-o serie de arii care conțin o gamă de specii cu distribuție restrânsă; găzduiesc efective deosebit de mari de păsări migratoare sau gregare.[19]
În Republica Moldova au fost desemnate 12 Arii de Importanță Avifaunistică (AIA) pentru conservarea speciilor de păsări; aceste arii au fost stabilite de specialiști din Republica Moldova în colaborare cu BirdLife International. Cele 12 arii speciale avifaunistice sunt:[20][21][22]
Lacul de acumulare Stânca-Costești situat în Bazinul râului Prut. Avifauna cuprinde 135 specii.[21][22]
Situl Balatina situat în lunca râului Prut, în apropierea satelor Cobani și Balatina, include Rezervația științifică Pădurea Domnească. Avifauna cuprinde 126 specii cuibăritoare, 2 specii oaspeți de vară, 3 specii oaspeți de iarnă, 47 specii migratoare (în pasaj).[21][22]
Plaiul Fagului situat în partea centrală a Republicii Moldova, în partea vestică a Podișului Codrilor de Nord, include Rezervația științifică Plaiul Fagului. Avifauna cuprinde 104 specii de păsări cuibăritoare, 6 specii sunt oaspeți de vară, 2 specii oaspeți de iarnă, 17 specii migratoare (în pasaj).[22]
Lacul de acumulare Ghidighici, situat în partea centrală a Republicii Moldova lângă Chișinău. Avifauna cuprinde 22 specii de păsări cuibăritoare, 8 specii oaspeți de vară, 20 specii migratoare (în pasaj). Predomină păsările acvatice.[21][22]
Situl Codrii situat în partea centrală a Republicii Moldova în limitele Codrilor Centrali, include Rezervația științifică Codrii. Avifauna cuprinde 78 specii de păsări cuibăritoare, 8 specii sunt oaspeți de vară, 7 specii sunt oaspeți de iarnă, 22 specii sunt migratoare (în pasaj). Predomină speciile silvice.[21][22]
Lacul de acumulare Salaș situat în partea de est a Republicii Moldova, în limitele câmpiei Bâcului de Jos. Avifauna cuprinde 88 specii de păsări cuibăritoare, 8 specii oaspeți de vară, 35 specii migratoare (în pasaj). Predomină păsările de baltă și speciile silvice.[21][22]
Lacul de acumulare Cuciurgan situat în partea de sud-est a Republicii Moldova, în limitele câmpiei Nistrului de Jos. Avifauna cuprinde 48 specii de păsări cuibăritoare și 76 specii migratoare (în pasaj). Predomină păsările complexului acvatic și palustru.[21][22]
Lacul Manta și Lacul Beleu situați în partea sudică a Republicii Moldova în limitele câmpiei Cahul, în partea stîngă a luncii a Prutului de Jos. Include Rezervația științifică a Prutului de Jos. Avifauna cuprinde 115 specii cuibăritoare, 53 de specii în pasaj, 7 specii oaspeți de vară, 1 specie oaspeți de iarnă. Predomină speciile acvatice.[21][22]
Lacul de acumulare Taraclia situat în partea de sud a Republicii Moldova în limitele Podișului moldovenesc de nord-est, în lunca râului Ialpug. Avifauna cuprinde 13 specii cuibăritoare, 18 specii oaspeți de vară, 28 specii migratoare (în pasaj). Predomină speciile acvatice.[21][22]
Golful Goieni (Goian) situat în partea centrală a Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în preajma satelor Iagorlîk și Goian, în bazinul râului Iagorlîk. Include Rezervația științifică Iagorlîc. Avifauna cuprinde 141 de specii. Predomină păsările acvatice.[21][22][23]
Situl Otaci-Holoșnița este inclus în teritoriul Zonei Ramsar „Unguri-Holoșnița” amplasat în partea de nord-est a Republicii Moldova. Avifauna cuprinde 205 de specii, dintre care 113 cuibăresc, iar 198 sunt migranți și vizitatori sezonieri.[24][25]
Situl Copanca-Talmaza este inclus în teritoriul Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” situat în partea de sud-est a Republicii Moldovei. Avifauna cuprinde 228 de specii, dintre care cuibăresc 127 specii.[26]
Categorii fenologice
Fenologia este o ramură a biologiei care studiază influența factorilor mediului ambiant (meteorologici, climatici, ai anotimpurilor etc.) și a factorilor interni (genetici, metabolici, endocrini etc.) asupra dezvoltării plantelor, a vieții păsărilor etc. După modul cum se succed păsările pe teritoriul Republicii Moldova de-a lungul anotimpurilor, se disting patru categorii fenologice mari:[27][28]
sedentare, păsări care, indiferent de anotimp, rămân în locurile natale tot timpul anului, chiar și în perioada iernii (majoritatea din Picidae, Corvidae, Paridae, Fringillidae etc.).
oaspeți de vară sau migratoare, care cuibăresc și se reproduc pe aceste meleaguri, sosind din sud primăvara, iar toamna, când începe sezonul rece, se îndreaptă din nou spre sud în cartierele de iernat (Luscinia, Sylvia, Upupa, Cuculus etc.).
oaspeți de iarnă, care vizitează Moldova numai în sezonul rece al anului (toamna și iarna), pentru a-și petrece timpul nefavorabil, venind din nord, unde au cuibărit, și care la ivirea primăverii se reîntorc în ținuturile nordice (Cygnus cygnus, Buteo lagopus etc.);
păsări de pasaj (sau de trecere, de tranzit) sunt acele specii care în migrațiile lor de toamnă (spre sud pentru a ierna) și de primăvară (spre nord pentru a cuibări) poposesc un timp mai scurt sau mai lung pe aceste meleaguri (Pluvialis squatarola, Philomachus pugnax etc.).
Păsările accidentale (păsări migratoarele sporadice neregulate) sunt speciile care apar pe teritoriul țării neregulat, accidental, solitari sau în grupuri mai mari, mai ales în timpul iernii (Acrocephalus agricola, Loxia curvirostra etc.).[27][28]
O specie poate include mai multe categorii fenologice. Ca exemplu rața roșie (Aythya nyroca) este o pasăre de pasaj, oaspete de iarnă și oaspete de vară cuibăritore. Rața roșie este o pasăre migratoare, ea vine în Moldova primăvara din cartierele de iernat (Africa de Nord, valea Nilului, nordul Peninsulei Arabice și India), o parte din aceste păsări în migrația lor de primăvară rămân în Moldova și cuibăresc (oaspete de vară), altele își continue drumul spre nord în alte țări în care cuibăresc (Ucraina, Rusia etc.), poposind un timp mai scurt sau mai lung pe teritoriul Moldovei (pasăre în pasaj de primăvară). Toamna exemplarele care au cuibărit în Moldova migrează spre sud către cartierele de iernat. La acestea se adaugă exemplarele care au cuibărit la nord de Moldova, ele trec în pasaj prin Moldova (pasăre în pasaj de toamnă), iar unele exemplare iernează în Moldova pe apele neînghețate (oaspete de iarnă).
Lista păsărilor și populația estimată
Următoarele etichete sunt utilizate pentru a indica starea de conservare a speciilor după criteriile IUCN:
Pentru speciile monotipice (care nu se divid în subspecii) s-a folosit semnul „-”, iar pentru subspeciile nemenționate în literatura de specialitate despre avifauna Republicii Moldova s-a utilizat semnul „?”, aceste subspecii fiind preluate din alte surse (Del Hoyo, J., Elliott, A., Sargatal, J., Christie, D.A. and de Juana, E. (eds). Handbook of the Birds of the World (HBW) în 17 volume; Г. П. Дементьев, Птицы Советского Союза în 6 volume etc.). Pentru categoriile fenologice și populațiile estimate nedefinite clar în literatura de specialitate despre avifauna Republicii Moldova s-a utilizat semnul „?”.
În pasajul de primăvară și toamnă, cuibărește rar. Oaspete de iarnă.
Populație în declin numeric. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Cuibăresc 50-80 de perechi, iernează 50-1.100 de exemplare[32] Cuibărește, mai ales, pe lacurile de pădure și în bălțile din cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului. În timpul migrației pe lacurile mari, uneori se formează cârduri numeroase. Iernează regulat în unele sectoare ale lacului Cuciurgan și ale lacurilor cu izvoare, care nu îngheață. În iarna friguroasă și cu multă zăpadă din anii 84-85 ai sec. XX în bălțile de la Manta s-au adunat cca 500 de lebede.[33] Pe Lacul Beleu au fost observate 250 de exemplare pe 17 sept. 2017.[34]
În pasajul de primăvară și toamnă, uneori iernează.
Specie rară. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Uneori primăvara numărul păsărilor în pasaj este mare: unele cârduri numără peste 100 de indivizi. Toamna efectivul de pasaj este mai mic. Iernează în partea inferioară a lacului Cuciurgan și în alte lacuri.[33] Vitalie Ajder și Silvia Ursul au observat 20 de exemplare la Unguri, raionul Dondușeni pe 15 ianuarie 2017.[38] Populația care iernează este estimată la 10-150 de exemplare.[39]
Specie foarte rară. Ion Grosu a observat în noiembrie 2012 șapte exemplare.[43] Florian Klingel a fost observat câteva exemplare în decembrie 2012 pe Lacul Beleu.[44] În noiembrie 2020, Gheorghe Țîcu și Alexandru Țurcan au observat pe lacul Beleu 3 exemplare.[45]
Oaspete de vară, cuibărește. În pasajul de primăvară și toamnă. Uneori iernează.
Specie rară. Cuibăresc 5-10 de perechi, iernează 0-5 de exemplare. [49] În timpul pasajelor se pot vedea mii de exemplare. Ornitologii de la SPPN au observat 5000 de exemplare pe lacul Manta pe 16 septembrie 2017[50] și 84 de exemplare pe Balta Gotești, raionul Cantemir, pe 12 mai 2017. [51]
Specie rară, descoperită în Republica Moldova în perioada 1970-1989.[4][55][56][57] În pasajul de toamnă câteva zeci de exemplare, uneori iernează.[58] Pe 30 noiembrie 2019 a fost observat de ornitologii de la SPPN un exemplar pe Iazul lui Iepure de lângă orașul Cimișlia.[59] Mihai Ghilan și Carabulea Vitalie au observat un exemplar de gâscă de semănătură pe malul lacului Iepure, lângă orașul Cimișlia pe 16.10.2021.[60]
În pasaj de primăvară și de toamnă, foarte rar cuibărește.
Declinul numeric al populației. În pasaj câteva zeci de păsări. Cuibăresc 0-3 de perechi.[76] Ornitologii de la SPPN au observat 1 exemplar în mlaștinile de la Ialpug pe 24 iunie 2017,[77] 1 exemplar pe lacul Cahul pe 9 august 2017,[78] 2 exemplare pe lacul Taraclia pe 19 mai 2017[79] și 6 exemplare lângă Beșalma pe 30 aprilie 2017[80]
Oaspete de iarnă și în pasaj de toamnă, foarte rar cuibărește.
Populație în declin numeric. Grupări de zeci de păsări în pasaj. Cuibăresc 0-3 de perechi.[84] Ornitologii de la SPPN au observat 3 exemplare pe lacul Comrat pe 30 iunie 2017,[85] 6 exemplare pe lacul Taraclia pe 1 mai 2017[86] și câteva exemplare pe lacul Manta pe 16 octombrie 2016[87] În ultimii ani se reproduc regulat 1-2 perechi în lacurile gospodăriei piscicole din raionul Anenii Noi.[88]
Oaspete de vară, cuibărește și în pasaj de toamnă, o parte iernează.
Cuibăresc peste o mie de păsări. Populații în declin numeric. În diferiți ani, iernează câteva mii de păsări pe lacul Cuciurgan și pe sectoarele neînghețate din cursurile mijlociu și inferior ale Prutului și Nistrului.[88] Cuibăresc 1.200-2.000 de perechi, iernează 3.100-10.500 de exemplare.[92]
Rară la cuibărit, populații în declin numeric. Populația nu a fost estimată.[96] Pe 15 ianuarie 1967, pe lacul Cuciurgan, au fost observate 200-250 exemplare.[97] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Congaz 60 exemplare pe 16 septembrie 2017,[98] lacul Beleu 80 exemplare pe 17 septembrie 2017,[34] lacul Taraclia 100 exemplare pe 16 septembrie 2017,[99] lacul Sărata Nouă 25 exemplare pe 23 septembrie 2017,[100] în sectorul Hîrjauca-Sipoteni 4 exemplare pe 5 aprilie 2017.[101]
În pasajul de primăvară și în cel de toamnă, parțial oaspete de iarnă.
Comună în pasaj. Populații în declin numeric. În timpul pasajul se întâlnesc în cârduri de 5-30 exemplare în principal pe lacurile și în bălțile din cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului, lacul de acumulare Dubăsari, lacul Cuciurgan. Pe 15 ianuarie 1967, a fost observat un cârd de 100 de exemplare în zona neînghețată a lacululi Cuciurgan.[105] În pasajul de primăvară au fost văzute 750 exemplare în zona Prutului inferior.[58]
În pasaj de primăvară și de toamnă, oaspete de iarnă.
Zeci și sute de păsări în pasaj. Populații în declin numeric. Iernează 20-200 de exemplare.[109] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Sărata Nouă 29 exemplare pe 29 septembrie 2016[110] și pe lacul Beleu 10 exemplare pe 17 septembrie 2017.[34]
Oaspete de vară, cuibărește, prezentă și în pasaj de primăvară și de toamnă.
Populații în declin numeric. Cuibăresc 30-50 de perechi, iernează 10-50 de exemplare.[114] În pasajul de primăvară au fost văzute 1700 de exemplare în zona Prutului inferior, 1100 de exemplare pe lacul de acumulare Stânca-Costești, 500 de exemplare în zona Nistrului inferior. În pasajul de toamnă au fost văzute 1500-2500 de exemplare în zona Prutului inferior, 1000-2500 de exemplare pe lacul de acumulare Stânca-Costești.[58] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Beleu 120 de exemplare pe 17 septembrie 2017[115]
Cuibăresc 1-5 de perechi pe lacurile bogate în vegetație, în bălțile Nistrului și Prutului. [119][88] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Beleu 20 de exemplare pe 17 septembrie 2017.[34]
Comună în pasaj, rar la cuibărit. Populații în declin numeric. Cuibăresc 100-150 de perechi.[123] În pasajul de primăvară au fost văzute 800 de exemplare în zona Nistrului inferior, iar în pasajul de toamnă au fost văzute 600-1200 de exemplare în zona Prutului inferior și 300-800 de exemplare în zona Nistrului inferior.[58] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Taraclia 300 de exemplare pe 15 aprilie 2017.[124]
Au fost observate 2 exemplare în 2017 pe lacul din Parcul Dendrariu din Chișinău de Jonathan Hecke,[17] această specie a mai fost observată aici și în aprilie 2016[18]
Populații în declin numeric. Cuibăresc 100-120 de perechi, iernează 50-200 de exemplare.[131] În pasajul de primăvară au fost văzute 1800 de exemplare în zona Prutului inferior.[58] Pe 15 ianuarie 1967, un cârd compus din 150-200 de indivizi a fost observat pe o porțiune neînghețată a lacului Cuciurgan.[132]
Declinul numeric al populației. Cuibăresc 30-50 de perechi, populația care iernează nu a fost estimată.[136] Pe 15 ianuarie 1967, au fost observați 350-400 de indivizi pe o porțiune neînghețată a lacului Cuciurgan.[137]
Oaspete de iarnă și în pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește.[4]
Câteva zeci de indivizi iernează, în pasaj sute. Populații în declin numeric. Cuibăresc 10-20 de perechi, iernează 40-240 de exemplare.[141] Ornitologii de la SPPN au observat în timpul iernii, pe 15 ianuarie 2017, pe malul Nistrului 397 de exemplare la Vălcineț, raionul Ocnița,[142] și 582 de exemplare la Unguri, raionul Ocnița.[143]
Oaspete de vară și de pasaj de primăvară și de toamnă, cuibărește.
Populații în declin numeric. Cuibăresc câteva perechi pe lacurile și în bălțile din cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului.[88] În pasajul de primăvară apar în perechi sau în cârduri de 10-15 indivizi, însă în 1965 au fost observate cârduri formate din 30-200 indivizi pe lacurile și în bălțile din cursul inferior al Prutului. Pe 15 ianuarie 1967, a fost observat un cârd din 100 de indivizi pe porțiunea neînghețată a lacului Cuciurgan.[152]
Specie rară. Este întâlnită în timpul pasajului de primăvară și de toamnă pe lacurile și în bălțile de pe cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului. Iernează 20-180 de exemplare.[161] Pe 15 ianuarie 1967, au fost observați 60 de indivizi pe lacul Cuciurgan.[162] Jonathan Hecke a văzut 97 de indivizi pe 15 ianuarie 2017 pe malul Nistrului lângă Mereșeuca.[163]
Specie rară. Iernează 130-700 de exemplare.[171] Pe 15 ianuarie 1967, au fost observați 50 de indivizi pe lacul Cuciurgan.[172] Ornitologii de la SPPN au observat în timpul iernii, pe 15 ianuarie 2017, 936 de exemplare pe malul Nistrului la Unguri, raionul Ocnița[173] și 716 de exemplare la Vălcineț, raionul Ocnița[174]
Specie foarte rară. F. F. Osterman a împușcat un mascul la sfârșitul lunii februarie 1885 în luncile inundate din apropierea orașului Bender. Un vânător a împușcat un exemplar pe 28 noiembrie 1963 pe malul lacului Badelnic în lunca inundabilă a Prutului inferior.[148] Ulterior nu a mai fost întâlnită,[181] dar conform informațiilor vânătorilor, la 25 noiembrie 1997, în vecinătatea satului Jura din raionul Rîbnița, au fost vânate 2 exemplare.[182]
Specie foarte rară. Nazarenko (1953) o menționează ca accidentală în cursul inferior al Nistrului. Averin și Ganea nu au observat-o în Moldova. Cu toate acestea, potrivit vânătorilor, aceasta era împușcată rareori toamna în mlaștinile Prutului.[189] În prezent este considerată specie dispărută.[4]
Au fost aclimatizate mai multe subspecii: Fazanul mongol Phasianus colchicus mongolicus J. F. Brandt, 1844, Fazanul comun de vânătoare Phasianus colchicus colchicus Linnaeus, 1758, Fazanul negru Phasianus colchicus var. tenebrosus) etc.
Sedentară. Specie aclimatizată pe teritoriul republicii.
Populații în declin numeric. Populația este estimată la 8.500-10.000 de perechi cuibăritoare.[193]
Accidentală, în pasaj. În trecut era sedentară și cuibărea.
Specie foarte rară. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Nu mai cuibărește în Moldova.[207] La finele anilor 1930 era o pasăre obișnuită și cuibărea regulat. Ca pasăre de pasaj a fost întâlnită în mai multe locuri din republică.[208] În perioada 1955-1970 a fost observată numai de 2 ori în zbor.[209] Pe 25 aprilie 2000 au fost observate 2 exemplare în zbor lângă Tiraspol.[210][211]
În pasaj, în trecut era oaspete de vară și cuibărea
Specie foarte rară. La începutul secolului trecut dropia mică cuibărea în mod regulat în stepele din jud. Tighina și Ismail ale Basarabiei. În noiembrie 1982 a fost împușcată întâmplător o femelă în apropierea satului Cioburciu. De atunci nu a mai fost întâlnită în Moldova.[5][215]
Populație în declin numeric. În Moldova cocorii sunt văzuți în pasajul de primăvară și de toamnă în zbor în stoluri de 2-400 indivizi, numai rareori pot fi văzuți pe pământ: Averin și Ganea au văzut 5 cocori în lunca râului Cogâlnic pe 13 mai 1966.[219] În ultimii ani sunt rar observați. La 18 noiembrie 2002, aproximativ 30 de cocori au fost văzuți în zbor deasupra Tiraspolului la o înălțime de 400 m.[220] Ion Grosu a văzut un cocor pe 3 aprilie 2016 deasupra lacului Taraclia.[221][222] În martie 2020 Andrei Lazarchevici a observat un stol de cocori format din 10 indivizi lângă Sipoteni (raionul Călărași).[223]
Specie dispărută. Cuibărea în stepele Moldovei la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. De atunci nu a mai fost văzută în Moldova.[227][88]
Număr redus de păsări. Populație în declin numeric. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 110-250 de perechi.[231]
Porumbelul de stâncă - câteva zeci de indivizi; Porumbelul domestic - este o formă comună atât la țară cât și în orașe. Populația cuibăritoare este estimată la 7.000-8.700 de perechi.[259]
Specie rară văzută în pasajul de primăvară și de toamnă pe malurile lacurilor de acumulare Cuciurgan și Dubăsari și pe lacurile luncii Prutului.[283] Vitalie Ajder a observat 2 exemplare pe lacul Congaz pe 18 septembrie 2016.[284]
Cuibăresc 5-10 perechi.[288] Frecvent văzută în pasaj. Ornitologii de la SPPN au observat 15 exemplare pe lacul Beleu la 17 septembrie 2017[34] și 10 exemplare pe lacul Taraclia la 16 septembrie 2017.[289]
În Moldova se întâlnește destul de rar în timpul pasajului pe malurile lacurilor de acumulare Cuciurgan și Dubăsari și pe lacurile luncii Prutului.[293] Ornitologii de la SPPN au observat 22 exemplare pe lacul Beleu pe 17 septembrie 2017[34] și 6 exemplare la Beșalma pe 19 mai 2017.[294]
Specie rară. Averin și Ganea au observat-o din când în când în pasaj în grupuri mici de 3-5-10 indivizi în luncile râurilor Bâc, Ialpug, Cogâlnic și lângă satul Olănești.[298]
Specie foarte rară întâlnită în pasaj de primăvară și de toamnă mai ales prin luncile râurilor mici din sudul republicii.[298] Ornitologii de la SPPN au observat-o și la recensământul păsărilor EuroBirdwatch 2017 din 31 septembrie - 1 octombrie.[302]
Specie rară. Averin și Ganea au observat-o în pasajul de toamnă pe malul lacului Cuciurgan și pe lacul Beleu.[306] Ornitologii de la SPPN au observat 2 exemplare pe lacul Comrat pe 2 octombrie 2016[307] și un exemplar pe lacul Beleu pe 6 octombrie 2019[308]
Cuibăresc 350-500 de perechi.[312] Se întâlnește frecvent în pasaj. Ornitologii de la SPPN au observat pe 17 septembrie 2017 pe lacul Beleu 150 de exemplare.[34]
Specie foarte rară. A fost găsită în trecut în pasaj într-un număr mic, în special în regiunile sudice ale Moldovei, unde probabil cuibărea pe malurile lacurilor.[306] După 1970 nu a fost întâlnită.[4]
În pasaj de toamnă și de primăvară. Probabil cuibăritoare (oaspete de vară)
Specie rară, întâlnită în perioada migrațiilor de toamnă și de primăvară în luncile Prutului și Nistrului.[88] Averin și Ganea presupuneau că este cuibăritoare.[319] 4 exemplare au fost observate la 9 septembrie 2000 pe lacul Cuciurgan.[211] În apropierea orașului Tiraspol au fost observate în pasaj 33 de exemplare la 5 octombrie 1997.[182] Această pasăre a fost observată în dreptul localității Crihana Veche (raionul Cahul), pe data de 22 mai 2022 de către Viorica Paladi.[320]
Specie rară.[338] Pe 24 august 2013 Ion Grosu a observat 10 exemplare pe lacul Beleu,[339][340] iar Jonathan Hecke a văzut 1 exemplar pe lacul Taraclia pe 16 septembrie 2017.[341] În mai 2020 ornitologii de la SPPN au observat un exemplar lângă lacul Taraclia.[342]
Specie rară în Republica Moldova, întâlnită periodic în timpul migrațiilor de toamnă și de primăvară.[88] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Congaz 5 exemplare pe 2 octombrie 2016.[346], a fost văzută și la EuroBirdwatch 2017 (31 septembrie – 1 octombrie).[302]
Specie comună în pasaj. În perioada 10 mai - 13 mai 1963, au fost văzute patru cârduri în luncile Prutului, fiecare cu 15-40 de exemplare.[350] Ornitologii de la SPPN au observat pe 16 septrmbrie 2017 pe lacul Manta 6 exemplare [351] și 5 exemplare pe lacul Congaz.[352]
În Republica Moldova este o specie rară de pasaj.[359][15] Cojan și Munteanu (2009) au găsit-o în bălțile din bazinul Prutului inferior.[360] Florian Klingel și Jonathan Hecke au observat pe lacul Taraclia 4 exemplare pe 19 august 2018.[361]
Specie rară. Grupuri mici (câte 10-20 indivizi fiecare) au fost notate de mai multe ori pe malurile lacului de acumulare Dubăsari lângă satul Doibani la începutul lui mai 1962 și la sfârșitul lui august 1965.[365] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Sărata Nouă 21 exemplare pe 29 septembrie 2016.[366]
Specie rară. În Moldova, această specie este observată în număr mic primăvara și toamna, în principal pe malurilor lacului de acumulare Dubăsari, lacului Cuciurgan și mai rar în lacurile din lunca Prutului inferior.[370] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Manta 10 exemplare pe 16 septembrie 2017.[371]
Efectiv redus. Este întâlnită în cârduri în timpul pasajului în lacuri și bălți.[375] Numărul obișnuit de păsări din cârdurile migratoare este de 30-50 indivizi, însă se observă uneori cârduri mai mari, de 100 sau mai multe păsări.[370] Ornitologii de la SPPN au observat cel puțin 150 de exemplare pe lacul Congaz lângă Beșalma pe 30 aprilie 2017[376] și 68 de exemplare pe iazul din Glodeni pe 28 iulie 2017.[377]
Specie rară. Cojan și Munteanu (2009) au găsit-o în bălțile din bazinul Prutului inferior.[360] Vitalie Ajder a observat pe lacul Congaz un exemplar pe 18 septembrie 2016.[381]
Se întâlnește rar în timpul migrațiilor, în stoluri. Un grup uriaș de cel puțin 1000-1200 indivizi a fost observat pe 7 septembrie 1962 în pajiștile mlăștinoase de lângă un lac mic în apropiere de Leușeni (raionul Hîncești).[385] Ornitologii de la SPPN au observat 200 de exemplare pe lacul Beleu pe 17 septembrie 2017[34] și 120 de exemplare pe lacul Congaz pe 16 septembrie 2017.[386]
Specie foarte rară. A fost găsită în Moldova de 2 ori - pe 12 octombrie 1959, în luncile lacului Cuciurgan și pe 22 octombrie 1965 în plaurul Prutului inferior, pe malul lacului Fontan.[390]
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește
Se întâlnește în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă în zonele inundabile ale râurilor mici Răut, Bîc, Ialpug, Cogâlnic etc. Cuibărește rar în luncile Prutului inferior.[398] Ornitologii de la SPPN au observat 100 de exemplare pe lacul Beleu pe 17 septembrie 2017[34] și 20 de exemplare pe lacul Comrat pe 24 iunie 2017.[399]
Specie rară. Se întâlnește în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă, uneori în cârduri mari (până la 50 de indivizi fiecare) în luncile inundabile.[403] Foarte rar iernează în lacul Cuciurgan.[4][404]
Specie rară. Se întâlnește în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă în bălțile și lacurile din cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului.[408] Ornitologii de la SPPN au observat 244 de exemplare pe mlaștinile râului Ialpug pe 24 iunie 2017[409] și 7 exemplare pe lacul Taraclia pe 16 septembrie 2017.[410]
Specie foarte rară. În Moldova a fost văzut de Averin o singură dată un exemplar pe 6 aprilie 1960 lângă malul lacului Bucovăț.[408] De atunci nu a mai fost întâlnit.[4]
Specie foarte rară,[338] descoperită în Moldova în aprilie 1982 de A.A. Cunicenco, care a observat un cârd de 15 notatițe pe heleșteiele crescătoriei de pești din apropierea satului Crihana Veche din raionul Cahul.[5] Vitalie Ajder a observat un exemplar pe lacul Congaz în septembrie 2016.[423]
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește rar
Specie obișnuită în perioada de migrație. Se întâlnește în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă în pădurile din luncile Nistrului și Prutului, în Codri, în grădini abandonate.[427] Cuibărește[359] și iernează rar.[4]
Specie foarte rară. Averin și Ganea nu au găsit-o în Moldova.[431] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Manta 80 de exemplare pe 16 septembrie 2017[432] și 47 de exemplare pe lacul Sărata Nouă la 29 septembrie 2016.[433]
Specie comună în pasaj. Se întâlnește în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă în bălțile și lacurile din cursurile Nistrului și Prutului și altor râuri, pe malurile lacurilor.[437] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Beleu 30 de exemplare pe 17 septembrie 2017,[438] 45 de exemplare pe lacul Sărata Nouă pe 11 septembrie 2017[439] și 52 de exemplare pe iazul din Glodeni 28 iulie 2017[440]
Specie comună în pasaj, întâlnită în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă pe lacuri, mlaștini și pajiști umede.[444][445] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Taraclia 20 de exemplare pe 16 septembrie 2017[446] și 17 exemplare pe lacul Sărata Nouă pe 23 septembrie 2017.[447]
Specie comună în pasaj, întâlnită în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă în habitatele umede: pe lângă lacuri și ape curgătoare, este găsită și vara.[437][451][452] Iernează 3-10 exemplare.[453] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Manta 10 exemplare pe 16 septembrie 2017,[454] 8 exemplare la Beleavinți (raionul Briceni) pe 29 martie 2017[455] și 12 exemplare pe 28 iulie 2017 pe iazul de la Glodeni[456]
Specie rară, întâlnită în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă.[460] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Sărata Nouă 43 exemplare pe 29 septembrie 2016,[461] 3 exemplare pe lacul Manta la 26 aprilie 2016[462] și 8 exemplare pe lacul Comrat la 24 iunie 2017[463]
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește
Frecventă în pasaj de primăvară și de toamnă. Cuibărește rar în pajiști umede, mlaștini, lacuri.[375]. Cuibăresc 80-150 de perechi. Efectivul oscilează.[29] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Beleu 1 exemplar pe 17 septembrie 2017,[34] 4 exemplare pe lacul de la Pistruieni (raionul Telenești) pe 30 aprilie 2017[467] și 40 de exemplare pe iazul din Glodeni pe 28 iulie 2017.[468]
Specie rară.[452] Apare rareori pe malurile lacului de acumulare Dubăsari, lacului Cuciurgan și altor lacuri mari din lunca Prutului inferior. M.N. Lozan a văzut un exemplar pe lacul Cuciurgan la 16 iunie 1969.[403] Jonathan Hecke a văzut un exemplar pe 19 mai 2019 pe Iazul Platina de la Chișcăreni.[475]
Specie foarte rară. Averin și Ganea au găsit-o de două ori în lunca Prutului: 5 exemplare la 10 mai 1963, pe plaurul de la Pașcani (raionul Cahul) și un exemplar a fost împușcat la 7 septembrie 1962 în satul Leușeni (raionul Hîncești).[487] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Congaz 5 exemplare pe 21 mai 2016.[488]
Larus argentatus argentatus Pontoppidan, 1763. În clasificările mai vechi această specie includea subspeciile Larus argentatus cachinnans și Larus argentatus michahellis care în prezent sunt ridicate în rang de specii: Larus cachinnans și Larus michahellis
Cuibărește în lacurile și bălțile râului Prut și fluviului Nistru. Efectiv relativ scăzut.[496][497] Cuibăresc 0-20 de perechi.[498] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Sălaș 300 de exemplare pe 21 august 2016,[499] 80 de exemplare pe lacul de la Cupcini pe 2 iunie 2017,[500] 41 de exemplare pe lacul Sărata Nouă pe 23 septembrie 2017.[501]
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă.
Colonii izolate și puțin numeroase. Efectiv redus, în descreștere. Este semnalată în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă și iarna. În timpul pasajului sunt întâlnite în cârduri de până la 60 indivizi fiecare.[505][452] Iernează 5-15 exemplare.[506] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Taraclia 8 exemplare pe 19 martie 2016[507] și 8 exemplare pe lacul Sălaș pe 13 ianuarie 2018[508]
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă.
Specie foarte rară, descoperită în Moldova în 1981-1982 pe Limanul Cuciurgan și crescătoria de pești din Crihana Veche (raionul Cahul).[5] Este întâlnită în timpul migrațiilor de primăvară și de toamnă și iarna.[4] Un număr mare, 42 exemplare, iernau la gunoiștea localității Pervomaisc (raionul Slobozia) pe 10 februarie 1982, lângă lacul Cuciurgan. În 1985, în perioada 20-26 februarie pe lacul Cuciurgan, au fost văzute 30 de exemplare.[512] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Comrat 2 exemplare pe 15 aprilie 2017.[513]
Specie dispărută. A existat un exemplar în Muzeul Zoologic al Basarabiei, data și locul colectării nu erau indicate (Osterman, 1912).[521] Ulterior nu a fost găsită pe teritoriul Moldovei.[4]
Specie dispărută. A existat un exemplar în Muzeul Zoologic al Basarabiei, data și locul colectării nu erau indicate (Osterman, 1912).[521] Ulterior nu a fost găsită pe teritoriul Moldovei.[4]
Specie foarte rară.[338] Pe 30 aprilie 2017 Jonathan Hecke și Silvia Ursul au observat 12 indivizi pe lacul de la Beșalma din Congaz. Aceasta a fost a doua observație a speciei în Republica Moldova, prima aparținând herpetologului Vlad Cioflec, în luna aprilie a anului 2015.[13][16][80] În aprilie 2020 Gheorghe Țîcu a observat 2 indivizi lângă lacul Taraclia.[528]
Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări iernează. În pasaj. Oaspete de iarnă.
Specie comună. Efectiv relativ constant. Cuibărește în colonii din zeci de indivizi pe lacurile bogate în vegetație, în locurile mlăștinoase.[545] În Republica Moldova cuibăresc 30-50 de perechi, iernează 320-800 de exemplare.[546]
Specie foarte rară, descoperită în Moldova în februarie 1985 pe lacul Cuciurgan unde au observate 32 exemplare. Un exemplar a fost observat pe 4 decembrie 1991 pe pârâul "Kolkotovaya Balka" din Tiraspol.[550]
Specie rară, populații în declin numeric. Cuibăresc 150-200 de perechi.[554] În timpul perioadei de cuibărit formează colonii de 10-16 perechi în bălțile Prutului.[555] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Beleu 150 de exemplare pe 12 mai 2017[556] și 50 de exemplare pe lacul Manta la 16 septembrie 2017.[557]
Specie comună. Cuibărește în colonii mici pe lacuri, iazuri, lunci, bălți.[561] Ornitologii de la SPPN au observat la Făgădău, raionul Fălești 7 exemplare pe 14 mai 2016[562] și mai multe exemplare pe lacul Beleu pe 24 august 2013 [563]
Specie comună. Efectiv fluctuant, cu tendințe de descreștere. Cuibăresc 200-300 de perechi.[567] Populează lacurile, mlaștinile, heleșteiele, afluenții cu apă lin curgătoare ai râurilor bogate în vegetație.[568]
Accidentală. Specie foarte rară.[338] Averin și Ganea au văzut-o pe 24 mai 1965 pe râul Cogâlnic lângă Cimișlia. Pe 10 noiembrie 1967, pe Nistru, lângă Goian, au fost împușcat un exemplar. Șase exemplare au fost observate de A. I. Munteanu pe 2 august 1968 pe lacul Cuciurgan și trei pe 24 octombrie 1968 pe plaurul de la Cahul lângă satul Manta.[576] Florian Klingel, Gheorghe Ticu și Jonathan Hecke au observat 4 exemplare pe lacul Taraclia de lângă Svetlîi pe 6 aprilie 2019[577]
Specie comună. Colonii de sute de indivizi. Efectiv în descreștere. Cuibăresc 20-40 de perechi.[581] Ornitologii de la SPPN au observat pe lacul Taraclia 50 de exemplare pe 1 mai 2017.[86]
Specie foarte rară, descoperită în Moldova pe 6 ianuarie 1981 pe Limanul Cuciurgan.[5] Cinci exemplare au fost văzute pe 16 august 2006 care se hrăneau pe canale de irigare din apropierea satului Cioburciu.[585]
Specie rară.[452] Un cufundar mic a fost observat la 28 octombrie 1960 în lacul de acumulare Dubăsari și patru pe 25 septembrie 1965 pe un lac lângă satul Pașcani din raionul Cahul.[595] Un exemplar a fost observat la 1 decembrie 1995 pe râul Nistru lângă Tiraspol,[550] și altul în parcul Valea Trandafirilor din Chișinău în august 2008.[596]
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă rar
Un număr neobișnuit de mare a fost remarcată în 1956, când la sfârșitul lui octombrie - începutul lui noiembrie pe lacul Rotunda de lângă satul Manta a fost văzute 250-300 exemplare.[595] Pe lacul de acumulare Cuciurgan pe 2 septembrie 1997 a fost observat un exemplar; pe 7 octombrie 1998 au fost înregistrate în pasaj 35 de exemplare; pe 2 octombrie 1999 - 2 exemplare; pe 9 aprilie 1999 - 8 exemplare; pe 25 ianuarie 2001 - 3 exemplare.[600]
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă
Declinul numeric al populației. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Până în 1950 cuibăreau câteva perechi în preajma satului Cioburciu, raionul Ștefan Vodă. În 1976 o pereche a fost remarcată în apropierea satului Pânâșești, raionul Strășeni. De curând au fost semnalate cuiburi în pădurea de la Balatina și în gospodăria silvică Hâncești. Actualmente cuibăresc 3-6 perechi în luncile Prutului și Nistrului.[607][608]
Specie în declin numeric, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Vine vara după hrană în stoluri din câteva sute de păsări în bălțile din cursurile inferioare ale Nistrului și Prutului.[33] În apropierea satului Palanca au fost văzuți aproximativ 5 mii de pelicani în vara anului 1999.[616] Florian Klingel și Jonathan Hecke au observat pe 17 septembrie 2017 pe Lacul Beleu 200 pelicani,[34] iar Ion Grosu 100 pelicani pe 1 mai 2017 pe Lacul Taraclia[86]
Specie accidentală, care sosește vara din Delta Dunării pe lacurile și iazurile din sud.[620]
Câteva zeci de exemplare în bălțile din cursul inferior al Prutului care apar episodic vara și toamna după hrană din Delta Dunării.[621] Ion Grosu a observat 4 exemplare pe 22 mai 2016 pe lacul Manta.[622] Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.
Viorica Paladi a observat în mai 2021 doi stârci de cireadă în Rezervația Științifică Prutul de Jos.[626] Vitalie Ajder a observat un exemplar pe 11 septembrie 2021 pe lacul Manta[627]
Specie rară. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 20-50 de perechi. Iernează 0-28 exemplare.[643]
Declinul numeric al populației. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 5-10 de perechi.[663]
Declinul numeric al populației. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 10-20 de perechi.[667]
Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația cuibăritoare este estimată la 0-10 de perechi. Iernează 0 exemplare.[675]
Phoenicopterus roseus Pallas, 1811[3][680][681] Averin și Ganea îl menționează ca Phoenicopterus ruber[6][7] (probabil subspecia Phoenicopterus ruber roseus care este ridicată în prezent în rang de specie Phoenicopterus roseus)
Flaming roz
-
Accidentală
Specie foarte rară. În toamna anului 1965 pe lacul Manta a fost împușcat un flaming de vânătorii din Cahul.[682] De atunci nu a mai fost întâlnit în Moldova.[4]
Specie foarte rară în pasaj descoperită în perioada 1970-1989.[4][56] Jonathan Hecke a observat un exemplar pe 16 septembrie 2017 pe lacul Manta.[686] În decembrie 2020 Vitalie Carabulea a observat 2 exemplare pe lacul Jepar de lângă Cimișlia.[687] Populația nu a fost estimată.[688]
Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă. În pasaj.
Este frecvent întâlnit la cuibărit. Specie aflată în declin numeric. Populația cuibăritoare este estimată la 200-250 de perechi. Iernează 6-20 de exemplare.[692]
Specie cu o frecvență redusă. Cuibăresc câteva perechi. A.I. Osterman a găsit la 15 mai 1901 un cuib pe un iaz din vecinătatea Chișinăului cu patru ouă.[696] Vitalie Ajder și col. au observat 3 exemplare pe 24 iunie 2017 pe lacul Ciucur-Mingir,[697] Jonathan Hecke 3 exemplare pe 19 mai 2017 pe lacul Taraclia,[79] iar Andrei Lazarchevici 2 exemplare pe 12 mai 2017 pe iazul comunei Sipoteni.[698] Populația nu a fost estimată.[699]
Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[711] Vitalie Ajder și colab. au găsit 4 perechi cuibăritoare în 2012-2013: lângă lacul de acumulare Stânca-Costești, în Pădurea Domnească, în crescătoria piscicolă Cârja-Mața-Rădeanu și lângă lacul Manta.[744] Larisa Bogdea și colab. l-au găsit în aceleași locuri.[745] BirdLife estimează populația cuibăritoare la 0-2 de perechi.[746] Codalbul a fost observat cuibărind într-o pădure de lângă Hîrbovățul Nou, raionul Anenii Noi, pe 5 februarie 2022 de Mihai Ghilan.[747]
Specie foarte rară în Republica Moldova.[751] Osterman[752] a găsit cuiburi în pădurea de la Cornești (județul Bălți), aici el a împușcat un exemplar pe 8 iulie 1901, iar în județul Bălți a împușcat în 1902 un alt exemplar și a prins un pui. Puzanov și Nazarenko[753] au întâlnit acest vultur de două ori: pe 27 septembrie 1949 în satul Cantemir a fost prins un exemplar, iar în timpul iernii din 1953-1954 au fost observați mai mulți vulturi în cursul inferior al Nistrului. În iulie 1951, acest vultur a fost împușcat lângă Ungheni.[754][711][755] Un subadult provenit din Spania a fost observat de Silvia Ursul și Alexandr Țurcan pe 15 februarie 2022 lângă localitatea Pistruieni, raionul Telenești.[756]
Specie dispărută din Republica Moldova.[751] În trecut a cuibărit în Moldova. Radakov (1881) l-a întâlnit în valea Nistrului la sud de Bender. Osterman (1912, 1914) l-a găsit cuibărind. În iulie 1947 a fost întâlnit lângă satul Cosăuți. Puzanov și Nazarenko l-au observat în iarna anului 1953-54 în cursul inferior al Nistrului.[760][711][755]
În trecut era oaspete de vară și cuibărea. În prezent apariție accidentală.[711]
Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. La începutul secolului al XX-lea cuibăreau 12-15 perechi pe malurile stâncoase ale râurilor Nistru și Reut. În 1975 mai cuibăreau 4-5 perechi.[711][755] În ultimii ani nu cuibărește.[764]
Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Specia se află la un pas de dispariție din fauna Republicii Moldova. În a doua jumătate a secolului al XX-lea, cuibăreau regulat circa 5 perechi în pădurile de pe Nistru și Prut și în Codrii. În prezent este întâlnită rar, inclusiv în perioada de cuibărire în rezervațiile Pădurea Domnească și Plaiul Fagului, în partea centrală a Codrilor, în pădurile mari de pe Nistru și în sudul țării. Cu toate acestea, în prezent nu există date sigure privind reproducerea acestei specii în Moldova și probabil cuibăresc 1-3 perechi.[711] După BirdLife nu mai cuibărește în republică.[772]
În pasaj, mai rar iernează. În trecut era sedentară și cuibărea.
Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. A fost observată foarte rar în ultimul timp în sezonul de cuibărit și în pasaj prin partea centrală a Codrilor.[711] Populația cuibăritoare este estimată la 1-2 de perechi.[776]
În pasaj de primăvară și de toamnă. În trecut era oaspete de vară și cuibărea.
Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. La mijlocul secolului trecut, în Moldova cuibăreau circa 10 perechi. Ultimul cuib a fost găsit în 1975 în pădurea Cabac, raionul Nisporeni.[711] În prezent nu mai cuibărește.[780] Astăzi se întâlnește foarte rar în perioada de pasaj. Un exemplar a fost văzut de Mihai Ghilan pe 25 aprilie 2022 în Coșcalia, raionul Căușeni.[781]
Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Până la mijlocul secolului al XX-lea cuibărea regulat în regiunile sudice ale Moldovei. În anii următori a fost observată numai în pasaj.[711] Din 1963 pe teritoriul republicii n-a fost remarcată.[33] O acvilă de stepă a trecut în pasaj prin Republica Moldova la finalul lunii iunie 2023 venind din Turcia.[785]
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară cuibăritoare[7]
În timpul migrațiilor se întâlnesc indivizi solitari. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Până în 1970 pe teritoriul republicii cuibăreau 5-6 perechi.[33] În prezent, a fost observată în pasaj în pădurile de-a lungul Nistrului și Prutului, și în Codrii, dar nu există date sigure privind cuibăritul acestei specii.[711] Vitalie Ajder a observat un exemplar la 23 septembrie 2017 pe lacul Sărata Nouă, raionul Leova,[796] Jonathan Hecke - un exemplar pe 17 septembrie 2017 în Slobozia Mare,[797] Andrew Core - un exemplar pe 4 iulie 2006 la Mănăstirea Saharna.[798] După BirdLife nu mai cuibărește în Moldova.[799]
Se întâlnește foarte rar în pasajul de toamnă și primăvară în pădurile din centrul republicii și din luncile Prutului și Nistrului. În anii 50-60 ai sec. XX cuibărea în pădurile din luncile Nistrului, lângă Cioburciu,[711][33] în prezent nu mai cuibărește în Moldova.[807] Un exemplar a fost recent văzut în orașul Grigoriopol pe 21 iunie 2019 de Alexandru Țurcan.[808]
Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări se întâlnesc și iarna. În pasaj.
Specie rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. La începutul secolului XX era o specie sedentară cuibăritore rară. În prezent este foarte rar observată în toate anotimpurile anului, dar nu există informații certe despre cuibăritul speciei în Moldova.[711] Ornitologii de la SPPN au observat-o în ultimii ani pe 18.02.2012, 03.12.2016, 27.04.2017, 20.08.2017, 13.01.2018.[816] După BirdLife nu cuibărește, însă iernează 5-10 exemplare.[817]
Oaspete de vară, cuibărește rar, o parte din păsări se întâlnesc și iarna. În pasaj.
Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Ultima dată cuibul acestei specii a fost semnalat în 1962 lângă satul Cornești, raionul Ungheni. Ulterior a fost întâlnită foarte rar și numai în timpul migrațiilor sezoniere.[33] Cu toate că în ultimii ani, prezența acestei specii pe teritoriul Moldovei nu a fost înregistrată,[711][825] Silvia Ursul a văzut un exemplar pe 19 ianuarie 2019 la hidrocentrala de lângă Naslavcea, Ocnița.[826]
Specie rară. A fost găsit de Ion Grosu în august 2009 în Gordinești (raionul Edineț).[831][832] Populația cuibăritoare este estimată la 2-4 de perechi.[833]
Densitatea de cuibărire: 10-15 perechi/100 km² de pădure. Numărul de indivizi oscilează. În anii 50-60 ai sec. XX cuibăreau până la 20-25 de perechi,[33] astăzi - 1-10 perechi.[711][846]
Oaspete de iarnă. În pasaj. Cuibăritoare (oaspete de vară)
Specie rară. Averin și Gania au menționat-o ca posibil clocitoare.[858] În 2015-2016 Vitalie Ajder a documentat în premieră cuibăritul acestei specii în Republica Moldova.[859] Populația cuibăritoare nu a fost estimată.[860]
Specie foarte rară. Ganea a observat-o numai de două ori în Moldova: pe 12 februarie 1957 în ocolul silvic Lozova și pe 8 ianuarie 1960 în pădurea de la Râșcani[890]
Este una dintre cele mai puțin numeroase specii de ciocănitori din Moldova. Gauzștein și Gladkov (1954) au întâlnit-o vara în Codri. Averin și Ganea nu au întâlnit-o vara în sezonul de cuibărire, dar numai iarna și primăvara: pe 1 februarie 1956 în raionul Strășeni, apoi pe 22 noiembrie 1960 lângă satul Cuhnești, raionul Glodeni, pe 28 februarie 1960 în raionul Soroca, pe 22 martie în raionul Dubăsari. A fost observată și în decembrie 1956 într-un parc din Chișinău.[947] Jonathan Hecke a văzut un exemplar pe 17 iunie 2018 la Mănăstirea Hîncu, Hîncești.[948] Populația nu a fost estimată.[949]
Alauda arvensis arvensis Linnaeus, 1758 (în pasaj de primăvară și de toamnă), Alauda arvensis cantarella Bonaparte, 1850 (oaspete de vară cuibăritoare)
Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări iernează. În pasaj de primăvară și de toamnă
Specie comună. Efectivul oscilează. Populația cuibăritoare este estimată la 60.000-80.000 de perechi.[976]
Specie foarte rară. Averin și Ganea au observat-o de două ori: pe 14 ianuarie 1967, un cârd de 17-20 de indivizi în apropierea satului Nezavertailovca, Raionul Slobozia și alt cârd pe 15 ianuarie în același an în câmpurile din vestul orașului Bender.[980]
Specie foarte rară. A fost observată în Moldova de câteva ori: la 13 februarie 1961 în apropierea Chișinăului, pe 5 iunie 1960, la nord de orașul Camenca; pe 20 mai 1966, în apropierea orașului Tiraspol, au fost văzuți 3 indivizi, iar pe 17 iulie 1967 lângă satul Nezavertailovca - doi indivizi.[987] Škorpíková a observat-o de 2 ori în 2014 în sudul Moldovei: 2 masculi în câmpiile din estul satului Slobozia Mare pe 4-5 iunie și un individ într-o pășune lângă satul Svetlîi pe 5-6 iunie.[988] Populația nu a fost estimată.[989]
Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări iernează. În pasaj.
Specie comună. Efectivul speciei în Codri constituie 10-20 de perechi/100 ha de pădure. Populația cuibăritoare este estimată la 1.600-2.400 de perechi.[993]
Specie comună. Efectivul este constant. Densitatea păsărilor variază între 20 și 40 perechi la 100 ha. Populația cuibăritoare este estimată la 15.000-20.000 de perechi.[997]
Specie rară. Osterman (1912) a întâlnit-o de mai multe ori în Moldova: pe 9 februarie 1909 un mascul lângă Chișinău, pe 29 octombrie 1910 un individ la Rădeni și pe 1 ianuarie 1911 un cârd de 100 de indivizi lângă stația Revaca. Averin și Ganea au întâlnit-o în mai multe raioane: 7-8 indivizi pe 15 februarie 1958 lângă Durlești, un cârd mic pe 8 ianuarie 1959 lângă Chișinău, 20 de indivizi pe 15 ianuarie 1962 lângă lacul Valea Morilor din Chișinău, un cârd de 25-30 de indivizi pe 16 decembrie 1967 în raionul Anenii Noi.[1001] Florian Klingel a observat 28 indivizi pe 9 decembrie 2012 lângă Lacul Beleu[1002]
Parțial sedentară, în iernile fără zăpadă sau cu puțină zăpadă iernează; o parte migrează spre țările calde. În pasaj.
Efectiv în descreștere. După Handbook of the Birds of the World cuibăresc 3000–5000 de perechi.[1006] După A. Munteanu cuibăresc 15-25 de perechi.[1007] După BirdLife International populația cuibăritoare este estimată la 1-10 de perechi.[1008]
Specie foarte rară. Două exemplare a acestei specii se află în Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, prinse de Osterman iarna în 1912.[980] Populația nu a fost estimată[1013]
A fost documentată recent prezența acestei specii de Ion Grosu și Gheorghe Ticu, care au observat 1 exemplar pe 11 mai 2019 lângă lacul de la Horești, raionul Ialoveni[1021]
Specie cu un efectiv relativ mare, mai mic ca al rândunicii, cu fluctuații în anii nefavorabili. Populația este estimată la 7.000-10.000 de perechi cuibăritoare.[1025]
Specie foarte rară. A fost descoperită în Republica Moldova în ianuarie 1983 în Rezervația științifică Codrii,[1037] fiind ulterior observată în mai multe locuri din republică, inclusiv în Chișinău.[1038][1039][1040][1041][550] Mihai Ghilan și Alexandru Țurcan au observat un exemplar în parcul Valea Trandafirilor din Chișinău pe 29 ianuarie 2022.[1042]
Specie foarte rară. Tișcenkov a observat la 12 februarie 1992 un mascul adult pe pârâul Svetlîi din Tiraspol.[1046] În august 2016 Florian Klingel a observat 2 exemplare pe Lacul Comrat și Lacul Sălaș[1047][1048] Gheorghe Țîcu a filmat pe rezervorul de apă Răzeni din Ialoveni 3 exemplare pe 12 aprilie 2020.[1049]
Motacilla flava feldegg Michahelles, 1830 (cuibărește; unii autori o ridică în rang de specie Motacilla feldegg[1053]); Motacilla flava flava Linnaeus, 1758 (cuibărește); Motacilla flava thunbergi Billberg, 1828 (în pasaj); Motacilla flava dombrowskii (Tschusi, 1903), cu prezență incertă, aceasta din urmă este considerată în prezent că reprezintă un hibrid interrasial.
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Specie comună, cu efectiv redus. Populația cuibăritoare este estimată la 10.000-15.000 de perechi.[1054]
Specie rară. Menționată de Averin și Ganea ca apare sporadic în mai multe locuri din Moldova în timpul pasajelor de toamnă și primăvară.[1062] Astfel au fost observați 6 indivizi lângă lacul Taraclia în aprilie 2016[1063]
Specie în declin numeric cu densitate mică și care în Codrii Centrali nu depășește 1-2 perechi la 10 ha suprafață. Populația cuibăritoare este estimată la 5.000-10.000 de perechi.[1075]
Specie foarte rară. În Moldova a fost observat în septembrie 1956 în vecinătatea satului Baurci-Moldoveni, raionul Cahul. Două păsări și un cuib a acestei specii se află în Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău fără informații despre locul și data colectării. După 1956 nu a mai fost găsit în republică.[1079]
Specie cuibăritoare rară. Averin și Ganea o menționează ca oaspete de iarnă comun.[1088] În 2012 Vitalie Ajder a documentat în premieră cuibăritul acestei specii în Republica Moldova,[1089] și a identificat 31 de perechi cuibăritoare în 2015[1083] După BirdLife International Populația cuibăritoare este estimată la 0-2 de perechi.[1090]
Specie comună, întâlnită doar iarna, cu efectiv variabil. Aproape în fiecare an sunt observate iarna cârduri de 15-100 indivizi în mai multe raioane ale republicii.[1079]
Specie foarte rară, a fost descoperită în Republica Moldova în ianuarie 1983 pe Râul Ișnovăț,[1037] fiind ulterior observată în alte locuri din republică[220]
Turdus pilaris pilaris Linnaeus, 1758 (iernează și în pasaj); Turdus pilaris subpilaris Brehm, 1831 (în pasaj). În prezent această specie este considerată monotipică.
Oaspete de iarnă. În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește rar.
Specie comună în timpul iernii. Populația cuibăritoare este estimată la 1-5 de perechi.[1110]
Oaspete de iarnă. În pasaj de primăvară și de toamnă
Specie comună în pasaj. Efectiv variabil, aflat în descreștere. Sosește de regulă în prima jumătate a lunii octombrie în cârduri mici de până la 20-30 de indivizi, iar în timpul migrației în masă, cârdurile sunt compuse din 100 sau mai multe păsări. La sfârșitul lunii noiembrie părăsesc locurile noastre, zburând spre sud. În iernile calde unii indivizi rămân pentru a iarna. Migrația de primăvară are loc de la mijlocul lui martie până începutul lui aprilie. Un cârd de 75 de indivizi a fost observat pe 19 martie 1967 în Pădurea Hîrbovăț.[1122]
Oaspete de vară cuibăritoare, o parte din păsări iernează. În pasaj.
Specie comună, în zonele de centru și de nord ale Moldovei relativ numeroasă, în Codri efectivul ei actual atinge 15 perechi/100 ha; în parcurile municipiului Chișinău - 5 perechi/100 ha. Populația cuibăritoare este estimată la 30.000-50.000 de perechi.[1126]
Jonathan Hecke la Ghidighici a observat 2 exemplare pe 10 iunie 2017[1142] Vitalie Ajder susține că această specie nu a fost niciodată întâlnită în Republica Moldova și că toate aceste observații sunt de fapt o privighetoare de zăvoi.
În pasaj de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește rar[13]
Un exemplar a fost colectat de Averin și Ganea în septembrie 1959 în apropierea satului Doibani din raionul Dubăsari. Alte două exemplare au fost observate la 21 septembrie 1959 în stufărișul unui iaz din apropierea Chișinăului și la 31 septembrie 1961 în pădurea de la Rădeni, raionul Călărași.[1146] În 2017 în timpul migrației de primăvară a fost reconfirmată prezența speciei de către Vitalie Ajder și Ion Grosu, iar ornitologul Emanuel Ștefan Baltag a documentat în premieră cuibăritul acestei specii în Republica Moldova.[16] Populația este estimată la 0-5 de perechi cuibăritoare.[1147]
Efectiv redus, aflat în continuă descreștere. Specie periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Populația este estimată la 1-2 de perechi cuibăritoare.[1151]
Specie rară, descoperită în Republica Moldova de A.A. Cunicenco în 1981-1982 în raionul Vulcănești și Cahul[5] Populația cuibăritoare este estimată la 30-50 de perechi.[1166]
Specie foarte rară.[14] Un pui și o pasăre adultă au fost observați de Alexandr Țurcan lângă satul Beșalma (Găgăuzia) pe 5 iunie 2021, aceasta fiind prima dovadă că această specie cuibărește în Republica Moldova. Alte populații cuibăritoare au fost găsite la Coșcalia (Căușeni) și la Talmaza (Ștefan Vodă).[1177]
Specie comună, cu o densitate de 1-3 perechi / km². Declinul numeric al populației. Populația cuibăritoare este estimată la 500-1.000 de perechi.[1181]
Specie comună cu o densitate în pădurile seculare de stejar și cele de plop de 20-50 de perechi la 100 ha. Efectiv fluctuant. Populația cuibăritoare este estimată la 5.000-10.000 de perechi.[1197]
În secolul trecut era o specie comună pe teritoriul Moldovei, apoi efectivul a început să scadă. Populația cuibăritoare este estimată la 100-200 de perechi.[1201]
Specie comună. Efectiv relativ mare în Codrii Centrali, cu o densitate de 10-13 perechi /10 ha. Populația este estimată la 30.000-50.000 de perechi cuibăritoare.[1209]
Specie comună. Este cea mai răspândită specie de lăcari din republică cu un efectiv de 1,5-2 perechi/ha în sudul și sud-estul țării. Efectiv în descreștere. Populația este estimată la 15.000-20.000 de perechi cuibăritoare.[1249]
Specie foarte rară. După R. Dombrowski, acest lăcar a fost observat în Delta Dunării, în vecinătatea Republicii Moldova. L.F. Nazarenko (1952) face referire la această specie ca o pasăre rară, probabil cuibăritoare în cursul inferior al Nistrului. Averin și Ganea nu au întâlnit-o în Moldova[1257][4] Pe 16 Mai 2020 Gheorghe Țîcu și Alexandr Turcan au observat 2 lăcari cafenii care cântau în stuful din lacul Verejeni (raionul Telenești).[1258] Mihai Ghilan a observat un exemplar pe 21 mai 2022 pe Lacul mare de la Ștefan-Vodă şi altul pe 7 mai 2022 la lacul Sălaş din r. Anenii Noi. [1259]
Specie rară. După L.F. Nazarenko (1953) este o pasăre accidentală rară în cursul inferior al Nistrului. După 1953 nu a fost întâlnită în Moldova.[1263][4]
Specie rară. A fost auzită de Vitalie Ajder și Silvia Ursul pe lacurile Manta și Beleu.[1267] A fost văzut un exemplar de Ion Grosu pe 6 iunie 2019 la heleșteiele de la Etulia.[1268]
Specie rară. Averin și Ganea nu au întâlnit-o în Republica Moldova. Probabil cuibărește în sudul Moldovei. Populația nu a fost estimată.[1283] A fost documentată recent prezența acestei specii de Ion Grosu, care a observat 1 exemplar pe 4 mai 2019 la heleșteiele de la Etulia.[1284]
Specie comună. Efectiv variabil, în Codrii Centrali 6-8 perechi / 10 ha, în sudul republicii 2-3 perechi / 10 ha). Populația este estimată la 5.000-7.000 de perechi cuibăritoare.[1290]
Specie comună, în Codrii Centrali densitatea ei ajunge la 6-8 perechi / ha. Efectiv în descreștere. Populația este estimată la 50.000-80.000 de perechi cuibăritoare.[1294]
Specie comună. Densitatea speciei nu depășește 0,1-0,5 perechi / 10 ha, aflându-se în descreștere. Populația este estimată la 2.000-3.000 de perechi cuibăritoare.[1302]
Specie comună. Efectiv în continuă descreștere, densitatea speciei nu depășește 0,5-1,2 perechi / 10 ha. Populația este estimată la 4.000-6.000 de perechi cuibăritoare.[1306]
Specie comună în timpul iernii. Sosește în Moldova în a doua jumătate a lunii octombrie. Primul cârd format din 10-15 păsări a fost înregistrat pe 19 octombrie 1959 într-o pădure din apropierea satului Nezavertailovca. Toamna păsările se adună de obicei în cârduri mici formate din 10-20 exemplare, iar iarnă cârdurile pot fi compuse din 25-30 de exemplare. Pleacă din țară la sfârșitul lui martie - începutul lui aprilie. Exemplare singuratice au fost văzute pe 9 aprilie (satul Copanca, 1959) și 16 aprilie (Chișinău, 1968).[1321] Silvia Ursul pe 2 ianuarie 2020 a observat 5 exemplare în orașul Chișinău.[1322]
Specie foarte rară. Primul exemplar a fost colectat în Moldova la 27 martie 1906. În decembrie 1959 au fost văzute trei exemplare lângă Strășeni.[1321] Țibuleac a găsit o femelă pe 10 aprilie 1980 în parcul central din Chișinău și un mascul pe 9 aprilie 1992, într-o livadă de mere lângă satul Durlești.[1038] A fost observat și în 2008 în scuarul Institutului de Zoologie din Chișinău.[596] Un mascul a fost întâlnit la 8 aprilie 1998 în Grădina Botanică din Tiraspol.[182]
Specie comună, cu un efectiv numeros, estimat în pădurile seculare cu arbori găunoși la 12-15 perechi/ 10 ha. Populația este estimată la 80.000-100.000 de perechi cuibăritoare.[1329]
Specie rară. Specia a fost observată în Moldova în 1912 de Osterman. Un exemplar este păstrat în Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Au fost văzute cârduri în nordul Moldovei: la 3 decembrie 1957 în pădurea din Tabani și 19 noiembrie 1958 în pădurea din Balatina. Au fost văzute cârduri mici și în parcurile din Chișinău în timpul iernii.[1333][452] Gheorghe Ticu a văzut un exemplar în Grădina Botanică din Chișinău pe 7 ianuarie 2019[1334]
Poecile palustris stagnatilis (C. L. Brehm, 1855)[1342] (Averin și Ganea menționează numai subspecia Poecile palustris palustris).
Specie sedentară, cuibărește. Oaspete de iarnă
Specie comună. Vara în pădurile din lunca Prutului densitatea speciei constituie circa 4-5 perechi la 10 ha. Iarna efectivul ei sporește datorită păsărilor ce vin în Moldova din regiunile nordice ale arealului. Populația este estimată la 2.000-4.000 de perechi cuibăritoare.[1343]
Specie rară. A fost găsit un exemplar în iulie 2006 în Parcul Rîșcani din Chișinău,[1347] ulterior în alte locuri din Moldova: mai multe exemplare în iulie 2016 în Donici, raionul Strășeni,[1348] 8 exemplare în mai 2016 în pădurea Săseni, raionul Călărași,[1349] un exemplar în mai 2016 în Conacul Manuc Bei, raionul Hîncești.[1350]
Specie foarte rară. A fost observată de Osterman în 1912 și Nazarenko în 1953. În Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău sunt expuse două exemplare. Gauzștein și Ufnarovskii în perioada 1955-1970, au observat de 6 ori această specie iarnă în parcurile din Chișinău și o dată în pădurea din Balatina.[1333]
Specie comună. În perioada vernală efectivul speciei în bălțile Prutului și Nistrului este de 1,7 perechi / ha. Efectiv în continuă descreștere. Populația este estimată la 400-500 de perechi cuibăritoare.[1361]
Specie rară, cu efectiv redus, efectivul ei nu depășește 4 perechi la 100 ha. În perioada 1960-1970 a fost observată doar de trei ori: pe 19 decembrie 1960 și 2 februarie 1961 în pădurea Trifăuți, 20 septembrie 1960 în satul Doibani.[1389] În împrejurimile Tiraspolului, a fost observată în decembrie 1992, în februarie 1994, 1998. La 20 decembrie 2001 un exemplar a fost văzut în satul Rașcov, raionul Camenca.[1390] Un grup de 4 păsări a fost observat pe 25 aprilie 1997 în grădina botanică din Tiraspol.[1046] Andrei Lazarchevici a văzut un exemplar pe 24 martie 2018 în Sipoteni, Călărași.[1391]
Emberiza citrinella erythrogenys C. L. Brehm (sedentară), 1855, Emberiza citrinella citrinella Linnaeus, 1758 (oaspete de iarnă)
Sedentară, cuibăritoare. Oaspete de iarnă
Specie comună, frecvent întâlnită în cursul anului întreg, cu densitatea de circa 4-8 perechi / 10 ha. Efectiv în creștere. Populația este estimată la 30.000-50.000 de perechi cuibăritoare.[1395]
Specie foarte rară. În Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău există un exemplar fără informații despre locul și data colectării.[1399] Pentru prima dată în Republica Moldova a fost observat un exemplar la 26 februarie 1984 în ocolul silvic Logănești, raionul Hîncești. Un alt exemplar a fost observat la 25 februarie 1991 într-o grădină de mere în apropierea satului Costiujeni.[1038]
Parțial sedentară, cuibăritoare, o parte din populația rămâne și iarna, iar alta migrează spre sud spre cartierele de iernat în sudul Europei, sud-estul Africii și peninsula Arabia.
Efectiv scăzut și variabil aflat în descreștere, cu o densitatea de circa 0,5-4 ex. / 10 ha. Populația este estimată la 5.000-8.000 de perechi cuibăritoare.[1403]
Specie comună. Densitatea speciei în habitatele de câmpie din centrul și nordul republicii constituie circa 2-3 perechi /10 ha. Efectiv aflat în descreștere. Populația este estimată la 2.000-3.000 de perechi cuibăritoare.[1407]
Emberiza schoeniclus schoeniclus (Linnaeus, 1758) (oaspete de iarnă, în pasaj), Emberiza schoeniclus ukrainae (Zarudny, 1917) (oaspete de vară, cuibărește), Emberiza schoeniclus intermedia Degland, 1849 (oaspete de vară, cuibărește)
Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă. În pasaj.
Specie comună, destul de frecvent întâlnită. Densitatea în habitatele optime din luncile cursului inferior al Nistrului și Prutului ajunge la 8-12 ex. /10 ha. Efectiv în descreștere. Populația este estimată la 500-1.000 de perechi cuibăritoare.[1411]
Specie foarte rară.[452] Averin și Ganea o menționează ca specie posibilă în Republica Moldova.[1399] A fost descoperită că cuibărește de Vitalie Ajder în sudul republicii.[13] A fost observată și de Škorpíková la 4 iunie 2014 în raionul Cahul (în Roșu și Slobozia Mare)[988]
Nu a fost întâlnită în Republica Moldova, însă în Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău există un exemplar colectat probabil de A. Ostermann, fără date precise.[1418][1419]
Specie foarte rară. În Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău există două exemplare.[1418] În vecinătatea Tiraspolului a fost observat un cârd de 30 de indivizi pe 31 decembrie 1995. Două exemplare au fost observate pe 20 decembrie 2001 pe un câmp în vecinătatea satului Rotari, raionul Camenca.[182][1390] Un cârd de 30 de indivizi a fost observat pe 28 decembrie 2017 lângă satul Vulcănești, raionul Nisporeni, de Jonathan Hecke.[1425]
Specie foarte rară. În Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău există un exemplar fără informații despre locul și data colectării. Un cârd de 5 indivizi au fost întâlnit în Grădina botanică din Chișinău la 7 ianuarie 1958.[1418]
Parțial sedentară, parțial migratoare: femelele și tineretul, sunt obișnuit oaspeți de vară și migrează toamna spre ținuturile nord-estice ale Africii și spre sud-vestul Asiei; masculii, sunt în general sedentari, se întâlnesc mai frecvent și iarna.
Specie numeroasă. Densitatea variază de la 8,8 până la 74 de perechi / km². Populație constantă, estimată la 17.000-250.000 de perechi cuibăritoare.[1432]
Specie comună, frecvent întâlnită în timpul iernii. Un număr mare de păsări au fost găsite de-a lungul văii Nistrului și în pădurile din Codri. Astfel, în 1965, pe 19 decembrie, lângă satul Copanca timp de 3 ore au fost văzute 5 cârduri de 25-30 indivizi. Uneori, cârdurile constau din 50-60 și chiar 100 de păsări.[1436]
Specie comună, frecvent întâlnită în timpul iernii. Apar la sfârșitul lui septembrie, masa principală a acestora - în prima jumătate a lui octombrie în cârduri de 15-20 de indivizi. Uneori, primăvară, numărul de indivizi din cârduri atinge 50. Astfel, în martie 1960 în livada din satul Coșnița au fost văzute 17 cârduri formate 6-50 indivizi fiecare.[1440] Vitalie Ajder și Silvia Ursul au observat 35 de indivizi în ianuarie 2017 în Naslavcea, Ocnița.[1441]
Specie rară. Apare iarna aproape în fiecare an. În unii ani se observă cârduri mari (între 100 și 150 de indivizi fiecare), în alți ani - în cârduri mici. În unele ierni, această specie nu este văzută deloc.[1457] Gheorghe Ticu și Jonathan Hecke au observat 3 indivizi în februarie 2019 în Grădina Botanică din Chișinău.[1458]
Specie frecvent întâlnită iarna. Apare în septembrie în cârduri mici, dar la sfârșitul lui octombrie și în noiembrie cârdurile uneori sunt formate din 30-40 indivizi. În decembrie și februarie adesea formează cârduri mixte cu pițigoiul mare (Parus major), aușelul (Regulus) și alte păsări[1462] Andrei Lazarchevici a observat 16 indivizi în aprilie 2017 în Sipoteni, raionul Călărași[1463]
Specie foarte rară. În Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău a existat un cuib al mugurarului roșu, data și locul descoperirii sale nefiind indicate (Osterman, 1912). A fost observat un mascul lângă Camenca în iunie 1960 timp de trei zile, care cânta pe vârful aceluiași tufiș, probabil lângă cuibul său.[1440] În iunie 1995 a fost văzut un mascul cântând lângă satul Colosova, Raionul Grigoriopol.[182]
Specie rară. A fost colectat un exemplar în iarna anului 1956 în Chișinău. În octombrie 1958 au fost observate mai multe păsări pe pinii din Chișinău, în apropierea lacului Valea Morilor. În aprilie 1969, au fost văzut un cârd de 8 indivivizi în apropierea satului Vatici, raionul Orhei. În iarna anului 1965, în Tiraspol a fost observată un cârd de 8-10 indivivizi.[1478] Pe 28 septembrie 1983, a fost colectat un exemplar dintr-un cârd în rezervația științifică Codrii.[1037] În februarie 2009 a fost observată în Grădina Botanică din Chișinău.[596] În decembrie 1991 au fost observați 8 indivizi în Tiraspol, iar decembrie 1998 aici au fost observați 30 indivizi.[182][1390] Un mascul și o femelă au fost văzute de Lazarchevici Andrei pe 3 iunie 2019 la Sipoteni, raionul Călărași.[1479]Alexandru Țurcan și Olesea Lomaca au observat pe 2 și 4 februarie 2020 în Grădina Botanică din Chișinău un mic stol (din 8 exemplare) de forfecuțe.[1480]
Specie rară. Cuibărește în sudul Republicii Moldova, mai ales în cuiburile mari de cocostârci. Silvia Ursul și Ion Grosu în mai 2017 au observat 3 exemplare în satul Roșu (raionul Cahul) care cuibăreau în pereții cuibului berzei albe.[1492]
Specie numeroasă în păduri și în așezări umane, cu o densitatea de 15 perechi / 100 ha. Populația este estimată la 40.000-70.000 de perechi cuibăritoare.[1498]
Accidentală. La începutul sec. XX probabil cuibărea.
Specie rară. Cârduri de 15-20 indivizi au fost observate în vara anului 1960 în satul Morozeni, raionul Orhei și raionul Criuleni.[1502] Ion Grosu a observat în august 2013 un cârd de 18 indivizi pe Lacul Beleu.[1503]
Corvus cornix cornix Linnaeus, 1758. Unii autori consideră că cioara grivă este o subspecie (Corvus corone cornix Linnaeus, 1758) a speciei Corvus corone.
Sedentară, cuibăritoare
Specie numeroasă. Este o pasăre frecvent întâlnită atât în landșaftul agrar, cât și în localități. Populația este estimată la 3.000-5.000 de perechi cuibăritoare.[1532]
Nucifraga caryocatactes caryocatactes (Linnaeus, 1758); Nucifraga caryocatactes macrorhynchos C. L. Brehm, 1823 ?
Accidentală. Oaspete de iarnă, care apare neregulat toamna târziu și în timpul iernii.[1536]
Specie foarte rară. Pentru prima dată a fost văzut în noiembrie 1980 într-o grădina din satul Scoreni.[1037], iar ulterior și alte locuri[220], inclusiv în Chișinău.[1537][596]
^Vitalie Ajder, Igor Roșca, Vasili Crudu, Lucian Eugen Bolboacă, Viorel Pocora, Larisa Bogdea, Natalia Vasilașcu, Laurențiu Petrencu, Lucian Fasolă, Constantin Ion, Nicolai Crudu, Constantin Sandu, Ion Grosu, Vlad Cioflec, Emanuel Ștefan Baltag. Monitoring Important Bird Areas in Moldova to Improve Conservation Management. Academia de Științe a Moldovei, 2014.
^ abIon I.Cătuneanu, Ioan Korodi Gál, Dan Munteanu, Sergiu Pașcovschi, Emil Vespremeanu. Fauna Republicii Socialiste România. Vol. XV : Aves (Păsări). Fascicula 1 : Gaviiformes, Podicipediformes, Procellariiformes, Pelecaniformes. București : Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1978.
^ abDimitrie Radu. Păsările în peisajele României. Editura Sport-Turism. București, 1984
^ abcdSochircă Natalia, Buciuceanu Ludmila, Bogdea Larisa, Cojan Constantin. Specii noi în ornitofauna orașului Chișinău.Arhivat în , la Wayback Machine. Sustainable use and protection of animal world diversity. International Symposium dedicated to 75th anniversary of Professor Andrei Munteanu. Chișinău, 2014.
^Остерман А.И. Заметки о птицах Бессарабии. (Материалы по орнитологической фауне Бессарабии). Труды Бессарабского общества естествоиспытателей и любителей естествознания. Кишинев, 1914, т. 5, с. 159-178.
^Dimitrie Radu. Mic atlas ornitologic. Păsările lumii. Editura Albatros, București. 1983
^Robert Ritter von Dombrowski. Păsările României (Ornis Romaniæ). Descriere sistematică și biologico-geografică, completată, ilustrată și prelucrată. Traducere din limba germană, prelucrare și completare de Profesor Dionisie Linția, Directorul Muzeului Ornitologic din Timișoara. Volumul I. București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1946
^Robert Ritter von Dombrowski. Păsările României (Ornis Romaniæ). Descriere sistematică și biologico-geografică, completată, ilustrată și prelucrată. Traducere din limba germană, prelucrare și completare de Profesor Dionisie Linția, Directorul Muzeului Ornitologic din Timișoara. Volumul I. București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1946, p. 152
Munteanu, Andrei; Cozari, Tudor; Zubcov, Nicolae (). Lumea animală a Moldovei. Volumul 3: Păsări. Chișinău: Editura Știința. p. 220. ISBN978-9975-67-536-9.
Cozari, Tudor (). Păsările. Enciclopedie ilustrată. Chișinău: Editura Arc.
Аверин, Ю.В.; Ганя, И.М. (). Птицы Молдавии. т.1. Кишинев: Академия Наук Молдавской CCP, Институт Зоологии. p. 240.
Аверин, Ю.В.; Ганя, И.М.; Успенский, Г.А. (). Птицы Молдавии. т.2. Кишинев: Академия Наук Молдавской CCP, Институт Зоологии. p. 336.
Ганя, И.М.; Зубков, Н.И. (). Редкие и исчезающие виды птиц Молдавии. Кишинев: Штиинца.
Postolachi, V. (). Avifauna Republicii Moldova reprezentată în colecția Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Chișinău.
Cartea Roșie a Republicii Moldova. Ediția II. Academia de Științe a Moldovei, Ministerul Ecologiei, Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului. Chișinău: Editura „Știința”. . p. 220.
Cartea Roșie a Republicii Moldova. Ediția a III-a. Chișinău: Editura „Știința”. . p. 492.
Журминский, С. Д.; Манторов, О. Г.; Постолаки, В.; Цуркан, В.Ф. (). „Сюрпризы 2014 года в фауне птиц Республики Молдова”(PDF). Chișinău. Arhivat din original(PDF) la . Accesat în . Sustainable use and protection of animal world diversity. International Symposium anniversary of Professor dedicated to 75th Andrei Munteanu.
Зубков, Н. И.; Журминский, С. Д. (). „Орнитофауна долины Днестра в пределах Молдовы”(PDF). Problemele conservării biodiversității cursului medial și inferior al fluviului Nistru. Tezele Conferinței Internaționale Chișinău, 6-7 noiembrie 1998
Această listă este o listă de calitate, adică printre cele mai bune liste produse de comunitatea Wikipedia. Orice modificare ce nu îi compromite acest statut este binevenită.
Zenone di Cizio, il fondatore della scuola Lo stoicismo è una corrente filosofica e spirituale,[1] di impronta razionale,[2] panteista,[3] determinista,[4] e dogmatica,[5] con un forte orientamento etico e tendenzialmente ottimista,[6] fondata intorno al 300 a.C.[7] ad Atene da Zenone di Cizio. La morale stoica risente di quella dei cinici, mentre la fisica si muove su una concezione del cosmo simile a quella di Eraclito. Insieme all'ep...
Wakil Bupati Banggai KepulauanPetahanaLowongsejak 22 Mei 2022Masa jabatan5 tahun dan dapat dipilih kembali untuk satu kali masa jabatanDibentuk2001; 23 tahun lalu (2001)Pejabat pertamaSunarto SalehSitus webSitus web resmi Berikut adalah daftar Wakil Bupati Banggai Kepulauan secara definitif sejak tahun 2001. Nomor urut Wakil Bupati Potret Partai Awal Akhir Masa jabatan Periode Bupati Ref. 1 Sunarto Saleh Non Partai 2001 2006 4–5 tahun 1(2000) M. Ali Hamid 2 Ehud Sala...
IIIe millénaire av. J.-C. | IIe millénaire av. J.-C. | Ier millénaire av. J.-C. ../.. | XVIIe siècle av. J.-C. | XVIe siècle av. J.-C. | XVe siècle av. J.-C. | XIVe siècle av. J.-C.| XIIIe siècle av. J.-C.| ../.. Années 1490 av. J.-C. | Années 1480 av. J.-C. | Années 1470 av. J.-C. | Années 1460 av. J.-C. | Années 1450 av. J.-C. Années 1440 av. J.-C. | Années 1430 av. J.-C. | Années 1420 av. J.-C....
Chemical compound GTx-758Clinical dataOther namesCapesarisRoutes ofadministrationBy mouthLegal statusLegal status US: Investigational New Drug Identifiers IUPAC name 3-fluoro-N-(4-fluorophenyl)-4-hydroxy-N-(4-hydroxyphenyl)benzamide CAS Number938067-78-8PubChem CID46861578ChemSpider34954411UNII406GR1485ZChEMBLChEMBL3545017Chemical and physical dataFormulaC19H13F2NO3Molar mass341.314 g·mol−13D model (JSmol)Interactive image SMILES C1=CC(=CC=C1N(C2=CC=C(C=C2)F)C(=O)C3=CC(=C(C=C3)O)...
Study of the evolution of nervous systems Part of a series onEvolutionary biologyDarwin's finches by John Gould Index Introduction Main Outline Glossary Evidence History Processes and outcomes Population genetics Variation Diversity Mutation Natural selection Adaptation Polymorphism Genetic drift Gene flow Speciation Adaptive radiation Co-operation Coevolution Coextinction Divergence Convergence Parallel evolution Extinction Natural history Origin of life Common descent History of life Timeli...
هذه المقالة عن المجموعة العرقية الأتراك وليس عن من يحملون جنسية الجمهورية التركية أتراكTürkler (بالتركية) التعداد الكليالتعداد 70~83 مليون نسمةمناطق الوجود المميزةالبلد القائمة ... تركياألمانياسورياالعراقبلغارياالولايات المتحدةفرنساالمملكة المتحدةهولنداالنمساأسترالي�...
Державний комітет телебачення і радіомовлення України (Держкомтелерадіо) Приміщення комітетуЗагальна інформаціяКраїна УкраїнаДата створення 2003Керівне відомство Кабінет Міністрів УкраїниРічний бюджет 1 964 898 500 ₴[1]Голова Олег НаливайкоПідвідомчі ор...
Heritage railway in England Gloucestershire Warwickshire RailwayThe Honeybourne LineGWR 2-8-0 28xx Class No. 2807 and its train are seen at ToddingtonLocaleGloucestershire,Worcestershire EnglandTerminusCheltenham Race Course andBroadwayCommercial operationsNameThe Honeybourne LineBuilt byGreat Western RailwayOriginal gauge4 ft 8+1⁄2 in (1,435 mm) standard gaugePreserved operationsOperated byGloucestershire Warwickshire Steam Railway PlcStations6Length14 miles (23...
У этого термина существуют и другие значения, см. Килик (значения). Килик. Британский музей. Лондон Ки́лик (др.-греч. κύλιξ — чаша, от κύλινδω — катать, крутить, лат. cаlix — кубок, чаша) [1] — древнегреческий сосуд, неглубокая круглая чаша с широким устьем, на ножке, с дву�...
Heritage list of places in New South Wales, Australia New South Wales State Heritage RegisterNSW State Heritage RegisterElizabeth Farm, the first item inscribed on the Register[1]TypeNatural and cultural heritage registerStateNew South Wales, AustraliaStatusActiveYears2 April 1999 (1999-04-02) – presentLegislationAct, 1977 / {{{4}}} (NSW)Compiled byHeritage NSW and the Heritage Council of New South Walesvte The New South Wales State Heritage Register, als...
Combination of the concepts of maternalism and feminism Part of a series onFeminism History Feminist history History of feminism Women's history American British Canadian German Waves First Second Third Fourth Timelines Women's suffrage Muslim countries US Other women's rights Women's suffrage by country Austria Australia Canada Colombia India Japan Kuwait Liechtenstein New Zealand Spain Second Republic Francoist Switzerland United Kingdom Cayman Islands Wales United States states Intersectio...
La fiera negli anni venti. La Fiera di Milano è il sistema fieristico della città e dell'area metropolitana di Milano. Indice 1 Storia 1.1 La Fiera Campionaria 2 Poli fieristici 2.1 Polo Fieramilanocity 2.1.1 L'ospedale COVID-19 2.2 Polo Fieramilano Rho/Pero 3 Note 4 Voci correlate 5 Altri progetti 6 Collegamenti esterni Storia Ingresso della XV edizione della Fiera di Milano, aprile 1934 Veduta aerea della XXXI edizione del 1953, poco prima dell'inaugurazione Il padiglione ENI fotografato ...
PEN InternationalTanggal pendirian1921 (1921)TipeNGOTujuanmendorong persahabatan dan kerja sama intelektual di antara semua penulisKantor pusatLondonWilayah layanan InternasionalPresidentJohn Ralston SaulSitus webwww.pen-international.org PEN International atau PEN Club adalah organisasi internasional untuk para penulis yang didirikan di London pada tahun 1921.[1] Bertujuan untuk menggalakkan kerja sama para penulis.[1] Pada tahun 1951 Indonesia masuk sebagai anggota, diw...
For the location of each deceased U.S. president's burial site, see List of burial places of presidents of the United States. The following is a list of presidents of the United States by date of death, plus additional lists of presidential death related statistics. Of the 45 people who have served as President of the United States since the office came into existence in 1789,[a] 39 have died – eight of them while in office.[b] The oldest president at the time ...
Original homeland of the Saxons in Northwest Germany Old Saxony6th century–804The later stem duchy of Saxony (c. 1000 AD), which was based in the Saxons' traditional homeland bounded by the rivers Ems, Eider and ElbeStatusTribal territory of the SaxonsEarly medieval duchyCapitalMarklo[1]Common languagesOld SaxonReligion Germanic PaganismGovernmentTribal confederationHistorical eraEarly Middle Ages• Hadugato, first documented duke 6th century• End of the...
Species of cactus Astrophytum asterias Conservation status Vulnerable (IUCN 3.1)[1] CITES Appendix I (CITES)[2] Scientific classification Kingdom: Plantae Clade: Tracheophytes Clade: Angiosperms Clade: Eudicots Order: Caryophyllales Family: Cactaceae Subfamily: Cactoideae Genus: Astrophytum Species: A. asterias Binomial name Astrophytum asterias(Zucc.) Lem.[3] Astrophytum asterias is a species of cactus in the genus Astrophytum, and is native to small p...
Hungarian psychoanalyst (1873–1933) The native form of this personal name is Ferenczi Sándor. This article uses Western name order when mentioning individuals. Sándor FerencziBornSándor Fränkel(1873-07-07)7 July 1873Miskolc, Austria-HungaryDied22 May 1933(1933-05-22) (aged 59)Budapest, HungaryKnown forBudapest School of Psychoanalysis, identification with the aggressor, regressus ad uterumScientific careerFieldsPsychoanalysisInstitutionsInternational Psychoanalytical Assoc...
Questa voce o sezione sull'argomento centri abitati del Lazio non cita le fonti necessarie o quelle presenti sono insufficienti. Puoi migliorare questa voce aggiungendo citazioni da fonti attendibili secondo le linee guida sull'uso delle fonti. San Lorenzo Nuovocomune San Lorenzo Nuovo – Veduta LocalizzazioneStato Italia Regione Lazio Provincia Viterbo AmministrazioneSindacoSimona Fabi (lista civica) dal 10-6-2024 TerritorioCoordinate42°41′15″N 11°54′2...
.jpg)
_at_Sylvan_Heights.jpg)
_I_IMG_0911.jpg)
_(6950451856).jpg)
.jpg)
_male,_London_Wetland_Centre_-_Diliff.jpg)
.jpg)
-1.JPG)
_(2416576086).jpg)
.jpg)
_(6830876880).jpg)
.jpg)
_Photograph_by_Shantanu_Kuveskar.jpg)
,_Palacio_de_Nymphenburg,_M%C3%BAnich,_Alemania01.JPG)
.jpg)
_Photograph_by_Shantanu_Kuveskar.jpg)
_RWD.jpg)
.jpg)
_at_Mkhombo_Dam,_Mpumalanga_(36861637734).jpg)
_on_an_ice_floe,_Svalbard.jpg)
_26.jpg)
.jpg)
.jpg)
_(1).jpg)
_I_IMG_1445.jpg)
_(5165354982).jpg)
,_Uitkerkse_Polders,_Belgium_(13972419269).jpg)
_(14727872026).jpg)
.jpg)
.jpg)
_Photograph_By_Shantanu_Kuveskar.jpg)
_a_(4834254958).jpg)
.jpg)
_Gilgit-Baltistan,_Pakistan.jpg)
.jpg)
_-_Flickr_-_Lip_Kee_(1).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_(17).jpg)
.jpg)
_by_Jarkko_J%C3%A4rvinen_(crop).jpg)
.jpg)
_-_Spiekeroog,_Nationalpark_Nieders%C3%A4chsisches_Wattenmeer.jpg)
_grounded.jpg)
.jpg)
_Photograph_By_Shantanu_Kuveskar.jpg)
.jpg)
_(50791599888).jpg)
_female_Barnes.jpg)
.jpg)
_(cropped).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_collecting_mud_for_nest_W_IMG_7985.jpg)
_12-10-2006_1-29-57_PM.JPG)
_(8587246504)_(2).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_(25838013182).jpg)
.jpg)
_(cropped).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
,_Skaw_-_geograph.org.uk_-_1311678.jpg)
.jpg)
.jpg)
-2.jpg)
.jpg)
.jpg)
_(2).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_(cropped_version).jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_1996-07-25.jpg)
.jpg)
.jpg)
_2013-04-02_CZ_01.JPG)
.jpg)
cropped.jpg)
.jpg)
_RWD.jpg)
.jpg)
.jpg)
