Păsările României
Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus ), specie-simbol pentru Delta Dunării.
Mai mult decât oricare altă grupă de viețuitoare, păsările constituie obiectul unui deosebit interes din partea omului, atât pentru aspectul lor plăcut, coloritul viu, extrem de variat al penajului, cântecul melodios, dar și pentru obiceiurile lor de o mare originalitate (iscusința cu care construiesc cuibul, capacitatea de a se orienta în timp și spațiu pe parcursul migrațiilor, fidelitatea față de locurile de reproducere și de iernare, diverse strategii de nutriție și de protecție contra dușmanilor). La aceasta contribuie deopotrivă ponderea mare pe care păsările o au printre vertebrate, ele fiind mai numeroase pe cuprinsul României , ca specii și indivizi, decât toate celelalte la un loc. Din cele aproximativ 10.000 de specii de păsări din lume, avifauna din România include circa 454 de specii.
Istoric
Aproape în fiecare an sunt descoperite specii noi pentru România, astfel în 2017 a fost găsită o nouă specie de cuc - cucul pestriț (Clamator glandarius ) și una de pietrar - pietrarul de deșert (Oenanthe deserti ). O femelă adultă de măcăleandru albastru (Tarsiger cyanurus ) a fost capturată pe 17 octombrie 2017 în tabăra de inelare organizată de Grupul Milvus pe Grindul Chituc. În 2017 pentru prima dată a fost înregistrat în România vânturelul de Amur (Falco amurensis ) la Murighiol și presură mică (Emberiza pusilla ) la Cata (jud. Brașov). Pe 19 ianuarie 2018 ornitologul József Szabó a identificat pe râul Olt o nouă specie de cufundar, cufundarul cu cioc alb (Gavia adamsii ).
Categorii fenologice
Fenologia este o ramură a biologiei care studiază influența factorilor mediului ambiant (meteorologici, climatici, a anotimpurilor etc.) și a factorilor interni (genetici, metabolici, endocrini etc.) asupra dezvoltării plantelor, a vieții păsărilor etc. După modul cum se succed păsările pe teritoriul țării de-a lungul anotimpurilor, se disting patru categorii fenologice mari:[ 1] [ 2]
sedentare , păsări care, indiferent de anotimp, rămân în locurile natale tot timpul anului, chiar și în perioada iernii (majoritatea din Picidae , Corvidae , Paridae , Fringillidae etc.).
oaspeți de vară sau migratoare , care cuibăresc și se reproduc pe aceste meleaguri, sosind din sud primăvara, iar toamna, când începe sezonul rece, se îndreaptă din nou spre sud în cartierele de iernat (Luscinia , Sylvia , Upupa , Cuculus etc.).
oaspeți de iarnă , care vizitează România numai în sezonul rece al anului (toamna și iarna), pentru a-și petrece timpul nefavorabil, venind din nord, unde au cuibărit, și care la ivirea primăverii se reîntorc în ținuturile nordice (Cygnus cygnus , Buteo lagopus etc.);
păsări de pasaj (sau de trecere , de tranzit ) sunt acele specii care în migrațiile lor de toamnă (spre sud pentru a ierna) și de primăvară (spre nord pentru a cuibări) poposesc un timp mai scurt sau mai lung în țară (Pluvialis squatarola , Philomachus pugnax etc.).
Păsările accidentale (păsări migratoarele sporadice neregulate ) sunt speciile care apar pe teritoriul țării neregulat, accidental, solitari sau în grupuri mai mari, mai ales în timpul iernii (Acrocephalus dumetorum , Loxia pytyopsittacus etc.).[ 1] [ 2]
O specie poate include mai multe categorii fenologice. Ca exemplu rața roșie (Aythya nyroca ) este o pasăre de pasaj, oaspete de iarnă și oaspete de vară cuibăritore. Ea este o pasăre migratoare și sosește în România primăvara din cartierele de iernat (Africa de Nord , valea Nilului , nordul Peninsulei Arabice și India ), o parte din aceste păsări în migrația lor de primăvară rămân în țară și cuibăresc (oaspete de vară ), altele își continue drumul spre nord în alte țări în care cuibăresc (Ucraina , Rusia etc.), poposind un timp mai scurt sau mai lung pe teritoriul României (pasăre în pasaj de primăvară ). Toamna exemplarele care au cuibărit în România migrează spre sud către cartierele de iernat. La acestea se adaugă exemplarele care au cuibărit la nord de România, ele trec în pasaj prin țară (pasăre în pasaj de toamnă ), iar unele exemplare iernează în pe apele neînghețate (oaspete de iarnă ).
Legendă
Următoarele etichete sunt utilizate pentru a indica starea de conservare a speciilor după criteriile IUCN :
Imagine
Abr.
Denumire în engleză
Denumire în română
EX
Extinct
Dispărută
CR
Critically Endangered
Critic amenințată cu dispariția
EN
Endangered
Amenințată cu dispariția
VU
Vulnerable
Vulnerabilă
NT
Near Threatened
Aproape amenințată cu dispariția
LC
Least Concern
Neamenințată cu dispariția
DD
Data Deficient
Date insuficiente
NE
Not Evaluated
Neevaluată
Speciile monotipice sunt cele care nu se divid în subspecii. Pentru subspeciile nemenționate în literatura de specialitate despre avifauna României s-a utilizat semnul „?”, aceste subspecii fiind preluate din alte surse (Del Hoyo, J., Elliott, A., Sargatal, J., Christie, D.A. and de Juana, E. (eds). Handbook of the Birds of the World (HBW) în 17 volume , etc.). Pentru categoriile fenologice și populațiile estimate nedefinite clar în literatura de specialitate despre avifauna României s-a utilizat semnul „?”.[ 3]
Categoria fenologică este dată în mare parte după "Dimitrie Radu. Mic atlas ornitologic. Păsările lumii. 1983"[ 4] , iar populația estimată din România după "Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România. 2015"[ 5] și după datele Societății Ornitologice Române (SOR) .
Lista păsărilor din România și populația estimată
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Anseriformes
Familia : Anatidae
Subfamilia : Anserinae
Tribul : Cygnini , Lebede
Cygnus olor (J.F.Gmelin , 1789)[ 6] [ 7]
Lebădă de vară, Lebăda cucuiată, Lebădă gheboasă, Lebădă mută.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește, în iernile blânde unele iernează. În pasajul de primăvară și toamnă. Oaspete de iarnă (populațiile nordice).
Numărul de perechi cuibăritoare este estimat la 3.000-5.000, majoritatea în Delta Dunării. În timpul pasajelor pot fi observate între 2.000 și 8.000 de exemplare. Iernează 5.000-16.000 de exemplare.
[ 8]
Cygnus cygnus (Linnaeus, 1758)[ 9] [ 10]
Lebădă de iarnă, Lebădă, Lebădă cântătoare, Cucuvă.
Monotipică
Oaspete de iarnă. În pasajul de primăvară și toamnă.
Apar în timpul iernii 2.000-5.000 de exemplare, iar în timpul pasajelor pot fi observate între 1.500 și 3.000 de exemplare.
[ 11]
Cygnus columbianus (Ord, 1815)[ 12] [ 13]
Lebădă mică, Cucuvă mică.
Cygnus columbianus bewickii (Yarrell, 1830), unii autori o ridică în rang de specie Cygnus bewickii
Accidentală. Oaspete de iarnă.
În România se estimează prezența în timpul iernii a 1-6 exemplare.
[ 14]
Cygnus atratus (Latham, 1790)[ 15] [ 16]
Lebădă neagră, Lebăda australiană neagră.
Monotipică
Provenită din gradini zoologice.[ 17]
Apariții sporadice
[ 18]
Tribul : Anserini , Gâște
Anser anser (Linnaeus, 1758)[ 19] [ 20]
Gâscă de vară, Gâscă sură, Gâscă mare, Gâsca sălbatică.
Anser anser rubrirostris Swinhoe, 1871
Oaspete de vară, cuibărește, în iernile blânde unele iernează. În pasajul de primăvară și toamnă. Oaspete de iarnă (populațiile nordice).
Populația cuibăritoare este estimată la 3.200-6.800 de perechi. În timpul pasajelor se pot vedea între 8.500 și 15.500 de exemplare, iar populația care iernează este de 10.000-25.000 de exemplare.
[ 21]
Anser fabalis (Latham, 1787)[ 22] [ 23]
Gâscă de semănătură, Gâscă de câmp.
Anser fabalis fabalis (Latham, 1787), Anser fabalis rossicus Buturlin, 1933
În pasaj. Uneori iernează.
Specie rară. În perioada 2007-2012 au fost observate 20-100 exemplare în sezonul rece.
[ 24]
Anser albifrons (Scopoli, 1769)[ 25] [ 26]
Gârliță mare, Gârliță, Gâscă cu fruntea albă.
Anser albifrons albifrons (Scopoli, 1769)
În pasajul de primăvară și în cel de toamnă. Oaspete de iarnă.
Numărul de indivizi care iernează este de 150.000-280.000, iar între 150.000 și 250.000 de indivizi tranzitează țara în timpul pasajelor.
[ 27]
Anser erythropus (Linnaeus, 1758)[ 28] [ 29]
Gârliță mică, Gâscă pitică, Gâscă cu frunte albă mică.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de iarnă.
Populația care iernează în România este estimată la 20-30 de indivizi, iar 10-30 de exemplare pot fi observate în timpul pasajelor.
[ 30]
Anser brachyrhynchus Baillon, 1834[ 31] [ 32]
Gâscă cu cioc scurt, Gâscă mică cu picioare roșii.
Monotipică
Accidentală, de obicei în pasaj. Oaspete de iarnă.
Iernează circa 1-5 de indivizi care pot apare accidental de la an la an.
[ 33]
Anser caerulescens (Linnaeus, 1758), sin. Chen caerulescens (Linnaeus, 1758)[ 34] [ 35]
Gâscă de zăpadă, Gâscă polară, Gâscă de omăt.
Anser caerulescens caerulescens (Linnaeus, 1758)
Specie accidentală, de obicei în pasaj în timpul migrațiilor din regiunea estică a Americii de Nord spre vestul și centrul continentului european.
În România specia a fost semnalată de câteva ori în Banat și în Delta Dunării, de ex. de Dionisie Linția în 1913, în bălțile de la Satchinez, dar fără exemplare doveditoare colectate. În noiembrie 2019 biologii de la SOR Dorin Damoc și Dani Drăgan au reușit să observe și să documenteze cu fotografii un exemplar de gâscă de zăpadă în Insula Mare a Brăilei.[ 36]
[ 37]
Anser indicus (Latham, 1790)[ 38] [ 39]
Gâscă de India
Monotipică
Specie accidentală, de obicei evadată din grădini zoologice.
În România, este foarte rar observată, de obicei în compania stolurilor de gârlițe mari în sezonul de iarnă.
[ 40]
Branta ruficollis (Pallas, 1769)[ 41] [ 42]
Gâscă cu gât roșu, Gâsca cu piept roșu, Gâscă cu cravată.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de iarnă.
În timpul pasajelor se pot observa 8.000-17.000 de exemplare, iernează între 9.000 și 20.000 de exemplare.
[ 43]
Branta bernicla (Linnaeus, 1758)[ 44] [ 45]
Gâscă neagră, Gâscă gulerată, Gâscă cu inel pe gât.
Branta bernicla bernicla (Linnaeus, 1758)
Accidentală, în sezonul rece.
Specie foarte rară
[ 46]
Branta canadensis (Linnaeus, 1758)[ 47] [ 48]
Gâscă canadiană
Branta canadensis canadensis (Linnaeus, 1758)?
Specie accidentală, de obicei evadată din grădini zoologice, observată în România în parcurile din orașe.
În România nu au fost înregistrate perechi la cuibărit, iar indivizii observați sunt foarte rari de la an la an.
[ 49]
Branta leucopsis (Bechstein, 1803)[ 50] [ 51]
Gâscă călugăriță, Gâscă cu obraz alb.
Monotipică
Accidentală, în sezonul rece.
A fost semnalată de câteva ori în sezonul rece.
[ 52]
Subfamilia : Anatinae , Rațe
Tribul : Tadornini , Călifari
Tadorna ferruginea (Pallas, 1764), sin. Casarca ferruginea (Pallas, 1764)[ 53] [ 54]
Călifar roșu, Caharcă.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește.
Cuibăresc aproximativ 40-70 de perechi în zonele acvatice din partea de sud-est a țării și doar ocazional, în timpul migrațiilor, poate fi observată în restul apelor interioare.
[ 55]
Tadorna tadorna (Linnaeus, 1758)[ 56] [ 57]
Călifar alb, Angut, Rață de vizuină, Rață cucuiată.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă
Cuibăresc aproximativ 300-600 de perechi, iar populația care iernează numără între 400 și 1.500 de exemplare.
[ 58]
Alopochen aegyptiaca (Linnaeus, 1766), sin. Alopochen aegyptiacus (Linnaeus, 1766)[ 59] [ 60]
Gâscă egipteană, Gâscă de Nil.
Monotipică
Specie introdusă în Europa.
Au fost semnalate câteva exemplare mai ales în Delta Dunării.[ 17]
.[ 61]
Tribul : Anatini , Rațe de suprafață
Anas platyrhynchos Linnaeus, 1758[ 62] [ 63]
Rață mare, Rață sălbatică, Rață sălbatică mare, Rață sălbatică comună.
Anas platyrhynchos platyrhynchos Linnaeus, 1758
Sedentară, cuibăritore. Iarna, în afara exemplarelor cuibăritore, sosesc în România și unele populații din nordul Europei. În pasaj.
Populația este estimată la 62.000-75.000 de perechi cuibăritoare. În timpul iernii, pot fi observate între 100.000 și 250.000 de exemplare.
[ 64]
Anas crecca Linnaeus, 1758[ 65] [ 66]
Rață mică, Rață pitică, Rață sălbatică mică, Sarselă de iarnă.
Anas crecca crecca Linnaeus, 1758
În pasaj. Oaspete de iarnă. Sedentară, cuibăritore.
Cuibăresc 5-30 de perechi. Iernează între 5.000 și 20.000 de exemplare, iar în timpul pasajelor pot fi văzute între 30.000 și 100.000 de exemplare.
[ 67]
Anas acuta Linnaeus, 1758[ 68] [ 69]
Rață sulițar, Rață cu coadă ascuțită, Rață cu frigare, Rață rândunică.
Monotipică
În pasaj, mai ales în cel de toamnă. Oaspete de iarnă. Cuibărește rar.
Populația cuibăritoare este eratică,fiind evaluată la maximum 5 perechi. Iernează însă în România între 400 și 1.000 de exemplare.
[ 70]
Mareca penelope (Linnaeus, 1758), sin. Anas penelope Linnaeus, 1758[ 71] [ 72]
Rață fluierătoare, Rață șuerătoare.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de iarnă. A fost observat, cu mai mulți ani în urmă, un caz de clocire al acestei specii pe lacul Bicaz.[ 4]
Efectivul care iernează este apreciat la 1.000-6.000 de indivizi, iar cel care tranzitează în timpul pasajelor este de 12.000-25.000 de indivizi.
[ 73]
Mareca strepera (Linnaeus, 1758), sin. Anas strepera Linnaeus, 1758[ 74] [ 75]
Rață pestriță, Rață sălbatică pestriță, Rață gălăgioasă.
Mareca strepera strepera (Linnaeus, 1758)
În pasaj. Oaspete de iarnă. Oaspete de vară, cuibărește, unele iernează (în iernile blânde).
Populația cuibăritoare este de aproximativ 2.600-6.000 de perechi. În timpul pasajelor se pot vedea între 30.000 și 100.000 de exemplare și iernează în România între 500 și 3.500 de exemplare.
[ 76]
Mareca sibilatrix (Poeppig, 1829), sin. Anas sibilatrix Poeppig, 1829[ 77]
Rață fluierătoare ciliană, Rață flierătoare de Chile
Monotipică
Probabil evadată din grădini zoologice.
Au fost semnalate câteva exemplare.[ 17] [ 78]
[ 79]
Spatula clypeata (Linnaeus, 1758), sin. Anas clypeata Linnaeus, 1758[ 80] [ 81]
Rață lingurar, Rață lopătar, Rață cu aripi albastre.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de iarnă. Oaspete de vară, cuibărește, unele iernează.
Populația cuibăritoare este estimată între 300 și aproape 1.900 de perechi. Un număr mult mai mare de exemplare trec în timpul pasajelor (15.000-35.000) și mai puține iernează pe teritoriul țării (100-2.000 de indivizi)
[ 82]
Spatula querquedula (Linnaeus, 1758), sin. Anas querquedula Linnaeus, 1758[ 83] [ 84]
Rață cârâitoare, Rață bășinoasă, Sarselă de vară.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește.
Populația cuibăritoare este estimată la 1.600-4.100 de perechi.
[ 85]
Tribul : Cairinini
Callonetta leucophrys (Vieillot, 1816)[ 86]
Rață cu guler negru, Rață micul Atlantic
Monotipică
Probabil evadată din grădini zoologice.
A fost găsit un singur exemplar mort în 2013.[ 78]
[ 87]
Aix galericulata (Linnaeus, 1758)[ 88] [ 89]
Rață mandarin
Monotipică
Evadată din grădini zoologice.
Se cunosc unele exemplare rătăcite din grădinile zoologice sau din unele parcuri europene, unde a fost adusă ca pasăre ornamentală.[ 4]
[ 90]
Aix sponsa (Linnaeus, 1758)[ 91] [ 92]
Rață cu ochi de șoim, Rață de pădure, Rață carolină
Monotipică
Evadată din grădini zoologice, parcuri urbane.
În România a fost inregistrata in 2015 o cuibarire.
[ 93]
Tribul : Aythyini , Rațe scufundătoare
Aythya ferina (Linnaeus, 1758), sin. Nyroca ferina (Linnaeus, 1758)[ 94] [ 95]
Rață cu cap castaniu, Rață cu cap brun, Rață cu cap roșu, Rață bodârlău de vară, Rață cenușie.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de iarnă. Oaspete de vară, cuibărește, o parte iernează.
Populația a fost apreciată la 21.000-29.000 de perechi cuibăritoare. În timpul pasajelor pot fi observate între 20.000 și 50.000 de exemplare. Iernează un număr de 30.000-80.000 de exemplare.
[ 96]
Aythya nyroca (Güldenstädt, 1770), sin. Nyroca nyroca (Güldenstädt, 1770)[ 97] [ 98]
Rață roșie, Rață cu ochi albi, Rață țigănească.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de iarnă. Oaspete de vară, cuibărește, o parte iernează.
Populația a fost apreciată la 12.000-18.000 de perechi cuibăritoare, iar populația care iernează este de 50-250 de exemplare. În timpul pasajelor, pot fi observate între 7.000 și 9.000 de exemplare.
[ 99]
Aythya fuligula (Linnaeus, 1758), sin. Nyroca fuligula (Linnaeus, 1758)[ 100] [ 101]
Rață moțată
Monotipică
În pasaj. Oaspete de iarnă. Oaspete de vară, cuibărește rar, o parte iernează.
Populația a fost apreciată la 20-50 de perechi cuibăritoare. De asemenea, iernează pe teritoriul României un număr de 15.000-30.000 de exemplare. Specie frecventă în perioada de pasaj.
[ 102]
Aythya marila (Linnaeus, 1761), sin. Nyroca marila (Linnaeus, 1761)[ 103] [ 104]
Rață cu cap negru, Rață montană, Rață marină, Rață bodârlău de iarnă.
Aythya marila marila (Linnaeus, 1761)
În pasaj. Oaspete de iarnă rar.
Iernează un număr de 100-600 de exemplare.
[ 105]
Aythya collaris (Donovan, 1809), sin. Nyroca collaris (Donovan, 1809)[ 106] [ 107]
Rață cucuiată
Monotipică
Accidentală
Foarte rar întâlnită în Delta Dunării.[ 108]
[ 109]
Marmaronetta angustirostris (Ménétriés, 1832), sin. Anas angustirostris (Ménétriés, 1832)[ 110]
Rață porumbacă, Rață marmorată, Rață cu cioc îngust.
Monotipică
Apare accidental pe lacurile dobrogene.[ 4] [ 111]
Specie foarte rară. Nu a fost întâlnită în ultimii ani.
Observații incerte
[ 112]
Netta rufina (Pallas, 1773)[ 113] [ 114]
Rață cu ciuf, Rață cu perucă, Rață cu căciulă, Rață căciulată.
Monotipică
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă. Oaspete de vară, cuibărește, o parte iernează.
Populația a fost apreciată la 500-2.500 de perechi cuibăritoare, tendința acesteia fiind considerată a fi descrescătoare. Iernează pe teritoriul țării între 7.000 și 15.000 de exemplare.
[ 115]
Tribul : Mergini , Rațele de mare
Mergellus albellus (Linnaeus, 1758), sin. Mergus albellus (Linnaeus, 1758)[ 116] [ 117]
Ferestraș mic, Bodârlău mic, Firizar mic, Rață albă, Rață de șuvoi.
Monotipică
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă. Oaspete de vară, cuibărește rar, o parte iernează.
Populația cuibăritoare este de 5-20 de perechi; iernează între 3.000 și 6.000 de indivizi, iar în timpul pasajelor se pot vedea în habitatele acvatice între 500 și 2.000 de exemplare.
[ 118]
Mergus merganser Linnaeus, 1758[ 119] [ 120]
Ferestraș mare, Bodârlău mare, Bodârlău ferăstrău, Firizar mare.
Mergus merganser merganser Linnaeus, 1758
În pasaj. Oaspete de iarnă. Oaspete de vară, cuibărește rar, o parte iernează.
Populația cuibăritoare este estimată la 20-50 de perechi, iar cea care iernează este de 150-500 de exemplare.
[ 121]
Mergus serrator Linnaeus, 1758[ 122] [ 123]
Ferestraș moțat, Ferestraș mijlociu, Ferestraș cu cioc lung, Bodârlău moțat, Firizar moțat.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de iarnă rar.
Populația care iernează pe coasta românească a Mării Negre și în alte habitate acvatice rămase neînghețate este de 20-130 de exemplare. Nu se cunoaște efectivul acestei specii care poate fi observat în timpul migrațiilor.
[ 124]
Bucephala clangula (Linnaeus, 1758)[ 125] [ 126]
Rață sunătoare, Rață cu ochelari, Rață cu buci albe.
Bucephala clangula clangula (Linnaeus, 1758)
În pasaj. Oaspete de iarnă. Oaspete de vară, cuibărește rar, o parte iernează.
Populația cuibăritoare este estimată la 20-40 de perechi, iar cea care iernează este reprezentată de 8.000-12.000 de indivizi. Este o specie frecventă în timpul migrației.
[ 127]
Bucephala albeola (Linnaeus, 1758)[ 128] [ 129]
Rață sunătoare americană
Monotipică
Indivizi proveniți din grădini zoologice sau parcuri publice.
Specie foarte rară.[ 17]
[ 130]
Clangula hyemalis (Linnaeus, 1758)[ 131] [ 132]
Rață de ghețuri, Rață de ghiață, Rață cu coadă lungă, Rață rândunică, Rață codată.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de iarnă.
Poate fi observată în număr redus de până la 100-200 de indivizi în sezonul de iarnă, cu precădere pe coastele Mării Negre.
[ 133]
Melanitta fusca (Linnaeus, 1758), sin. Oedemia fusca (Linnaeus, 1758)[ 134] [ 135]
Rață catifelată, Rață negricioasă, Rața neagră cu oglindă.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de iarnă.
Iernează între 20 și 70 de indivizi, cea mai mare parte din ei în zona Mării Negre.
[ 136]
Melanitta nigra (Linnaeus, 1758), sin. Oedemia nigra (Linnaeus, 1758)[ 137] [ 138]
Rață neagră, Rață cernită, Rață în doliu, Rață îndoliată.
Monotipică
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă.
Poate fi observată mai ales pe coastele Mării Negre, în sezonul de iarnă, numărul de indivizi fiind redus.
[ 139]
Somateria mollissima (Linnaeus, 1758)[ 140] [ 141]
Eider
Somateria mollissima mollissima (Linnaeus, 1758)
Apare accidental, în sezonul rece.
Rareori ajunge în sezonul de iarnă în România, mai ales pe coasta de vest a Mării Negre.
[ 142]
Subfamilia : Oxyurinae , Rațe cu coada ascuțită
Oxyura leucocephala (Scopoli, 1769)[ 143] [ 144]
Rață cu cap alb, Rață cu cioc albastru, Rață arămie, Rață cu coadă spinoasă.
Monotipică
În România în trecut era o specie cuibăritoare (în Transilvania și Delta Dunării). Ultima atestare a cuibăritului provine din anii ’80 din Delta Dunării. În prezent este o specie de pasaj și oaspete de iarnă rar, în special pe lacurile litorale (Techirghiol) și cu apariție accidentală în alte zone ale țării.
Populația care iernează este de 5-10 exemplare, iar în timpul pasajelor se pot observa între 10 și 80 de exemplare.
[ 145]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Galliformes
Familia : Phasianidae
Subfamilia : Phasianinae
Phasianus colchicus (Linnaeus, 1758)[ 146] [ 147]
Fazan
Au fost aclimatizate mai multe subspecii: Fazanul mongol Phasianus colchicus mongolicus J. F. Brandt, 1844, Fazanul comun (Fazan comun de vânătoare, Fazan vulgar, Fazan.) Phasianus colchicus colchicus Linnaeus, 1758, Fazanul gulerat Phasianus colchicus torquatus J. F. Gmelin, 1789, Fazanul formozan Phasianus colchicus formosanus Elliot, 1870, Fazanul verde Phasianus versicolor versicolor Vieillot, 1825 (unii autori ridică această subspecie în rang de specie Phasianus versicolor ), Fazanul negru (Fazan negricios, Fazan întunecat) Phasianus colchicus var. tenebrosus ) etc.
Sedentară. Specie aclimatizată pe teritoriul României.
Specie comună de interes cinegetic. Se practică reproducerea lui prin incubația artificială, iar puii crescuți în captivitate până la o anumită vârstă sunt lansați în diferite terenuri corespunzătoare dezvoltării lor.
[ 148]
Subfamilia : Perdicinae
Perdix perdix (Linnaeus, 1758)[ 149] [ 150]
Potârniche, Păturnică, Poturnică, Păturnea, Păturniche cenușie, Fugaie, Fugău, Tărhită, Perdică, Iribiță.
Perdix perdix perdix (Linnaeus, 1758)
Sedentară, cuibăritore
Populația este estimată la 120.000-180.000 de perechi cuibăritoare.
[ 151]
Coturnix coturnix (Linnaeus, 1758)[ 152] [ 153]
Prepeliță, Pitpalac, Pipălac, Teptălac, Pipălacă, Taptalagă, Parpalac, Pitpediche, Potpalacă, Pieptălaie, Potpăduche.
Coturnix coturnix coturnix (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește
Populația cuibăritoare este estimată la 575.000-1.150.000 de perechi cuibăritoare.
[ 154]
Alectoris graeca (Meisner, 1804)[ 155]
Potârniche de stâncă, Potârniche de cleanț.
Alectoris graeca graeca (Meisner, 1804), Alectoris graeca saxatilis (Bechstein, 1805)
Sedentară, cuibăritore
În România a fost semnalată doar în zona Cazanelor Dunării, însă prezența ei actuală este incertă.
[ 156]
Alectoris rufa ((Linnaeus, 1758))[ 157]
Potârniche cu picioare roșii
Accidentală, provenită din gradini zoologice
A fost observat un exemplar, probabil scăpat din captivitate la Belfir (județul Bihor) pe 14 mai 2019[ 158] Observație nedovedită
[ 159]
Subfamilia : Tetraoninae
Lyrurus tetrix (Linnaeus, 1758), sin. Tetrao tetrix Linnaeus, 1758, Lyrurus tetrax Linnaeus, 1758[ 160]
Cocoșul de mesteacăn, Cocoș de pădure, Cocoș de mestecăniș, Cocoș sălbatic, Gotcan mic, Gotcă neagră, Găinușă neagră, Găinușă de mesteacăn, Cocoș de câmp, Gotcan de câmp.
Lyrurus tetrix tetrix (Linnaeus, 1758)
Sedentară, cuibăritore.
Populația estimată este de 60-80 de perechi.
[ 161]
Tetrao urogallus Linnaeus, 1758[ 162] [ 163]
Cocoș de munte, Cocoș sălbatic, Cocoș de sihlă, Gotcan mare, Curcan de munte, Tătar.
Tetrao urogallus urogallus Linnaeus, 1758?, Tetrao urogallus rudolfi Dombrowski, 1912
Sedentară, cuibăritore.
Populația estimată este de 4500-5200 de perechi.
[ 164]
Bonasa bonasia (Linnaeus, 1758), sin. Tetrastes bonasia (Linnaeus, 1758)[ 165] [ 166]
Ieruncă, Ireușcă, Irușcă, Găinușă de alun, Găinușă roșie, Gotcă roșie, Brădioară, Bieruncă, Găinușă de pădure, Găinușă de munte.
Bonasa bonasia rupestris (C. L. Brehm, 1831) (sin. Tetrastes bonasia rupestris ), Bonasa bonasia bonasia (Linnaeus, 1758) (sin. Tetrastes bonasia bonasia )?
Sedentară, cuibăritore.
Efectivul este estimat la 10.000-30.000 de perechi cuibăritoare,
[ 167]
Lagopus muta (Montin, 1776), sin. Lagopus mutus (Montin, 1776)[ 168]
Ieruncă alpină, Potârniche albă, Potârniche alpină, Cocoș încălțat
Lagopus muta helvetica (Thienemann, 1829)
Accidentală. Este menționată în literatura veche.
În Muzeul de științe naturale din Sibiu, există 2 exemplare de ieruncă alpină, fără date mai precise. În prezent nu a fost găsită.[ 111]
[ 169]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Otidiformes
Familia : Otididae
Otis tarda Linnaeus, 1758[ 170] [ 171]
Dropie, Drob, Drochie, Mitropolit, Curcan sălbatic, Sdrob.
Otis tarda tarda Linnaeus, 1758
Sedentară, cuibăritore.
În România populația este estimată la 30-40 de masculi care vin pe perioada rotitului și este probabil ca 1-5 perechi să cuibărească în vestul țării.
[ 172]
Tetrax tetrax (Linnaeus, 1758), sin. Otis tetrax Linnaeus, 1758[ 173] [ 174]
Spârcaci, Spurcaciu, Spurcoaică, Dropie mică, Dropie pitică, Dropiță mică.
Monotipică
În pasaj. În trecut era oaspete de vară și cuibărea în Bărăgan, Moldova și în Dobrogea
În prezent, specia nu cuibărește în România și apare doar rar, ca specie de pasaj.
[ 175]
Chlamydotis macqueenii (J.E. Gray, 1832), sin. Chlamydotis undulata macqueenii (J.E. Gray, 1832)[ 176]
Dropie gulerată
Monotipică
Accidentală, apare din regiunea de cuibărit, din Asia Centrală.
A fost semnalată prin câteva capturări.[ 4] [ 111]
[ 177]
Familia Gruidae - cocori
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Gruiformes
Familia : Gruidae
Grus grus (Linnaeus, 1758)[ 178] [ 179]
Cocor, Cocor mare, Cocoară, Cucoară, Gruiu, Gruhă.
Grus grus grus (Linnaeus, 1758)
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește foarte rar.
În România, populația cuibăritoare este estimată la 1-2 perechi. În timpul migrației se estimează că un număr cuprins între 200 și 700 de exemplare tranzitează România.
[ 180]
Anthropoides virgo Linnaeus, 1758, sin. Grus virgo (Linnaeus, 1758)[ 181] [ 182]
Cocor mic, Cocor cu cap alb, Cocor cu comănac, Cocoraș.
Monotipică
În pasaj de primăvară și de toamnă. În trecut cuibărea îndeosebi în ținuturile de stepă din Dobrogea și sudul Moldovei.
În România specia apare accidental în pasaj în Delta Dunării și litoralul Mării Negre, de obicei în număr redus de indivizi.
[ 183]
Familia Rallidae - cristei, cârstei, găinușe de baltă, lișițe
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Rallidae
Crex crex (Linnaeus, 1758)[ 184] [ 185]
Cristel de câmp, Cârstel de câmp, Cristei roșu, Cristei, Cârstel, Cresteț, Crastaniu, Cârstei.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește.
În România au fost estimate 44.000-60.000 de perechi cuibăritoare.
[ 186]
Porzana porzana (Linnaeus, 1766)[ 187] [ 188]
Cresteț pestriț, Cresteluț pestriț, Găinușă de baltă pestriță.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește.
În România populația estimată este de 8.000-15.000 de perechi cuibăritoare.
[ 189]
Zapornia pusilla (Pallas, 1776), sin. Porzana pusilla (Pallas, 1776)[ 190] [ 191]
Cresteț mic, Cresteluț mic, Cresteluț pitic.
Zapornia pusilla intermedia (Hermann, 1804)
Oaspete de vară, cuibărește
În România, populația estimată este de 10-20 de perechi cuibăritoare.
[ 192]
Zapornia parva (Scopoli, 1769), sin. Porzana parva (Scopoli, 1769)[ 193] [ 194]
Cresteț cenușiu, Cresteluț mijlociu, Crestuleț mijlociu, Cresteț mic, Găinușă mică.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește
În România, populația estimată este de 5.000-8.000 de perechi cuibăritoare.
[ 195]
Rallus aquaticus Linnaeus, 1758[ 196] [ 197]
Cârstel de baltă, Cristei de baltă, Cristei negru, Cresteț de baltă, Cristeț de baltă, Crastaniu.
Rallus aquaticus aquaticus Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă, în iernile blânde, în preajma apelor neînghețate, se pot întâlni adesea exemplare nordice.
În România populația cuibăritoare este estimată la circa 11.500-23.000 de perechi.
[ 198]
Gallinula chloropus (Linnaeus, 1758)[ 199] [ 200]
Găinușă de baltă, Găinușă de trestie, Găinușă de apă, Corlă, Curlă verde, Găinuță.
Gallinula chloropus chloropus (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește.
În România populația cuibăritoare este estimată a fi cuprinsă între 31.000 și 39.000 de perechi.
[ 201]
Fulica atra Linnaeus, 1758[ 202] [ 203]
Lișiță, Lisarcă, Sârcea, Găină de apă.
Fulica atra atra Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă - în iernile blânde, lișițele venite din nordul Europei se concentrează adesea pe litoral și în bălțile neînghețate.
În România populația cuibăritoare este estimată la 67.000-79.000 de perechi, iar pe timpul iernii populația este cuprinsă între 80.000 și 140.000 de indivizi.
[ 204]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Columbiformes
Familia : Columbidae
Columba livia Gmelin, 1789[ 205] [ 206]
Porumbel de stâncă, Porumbel sălbatic, Porumbel de peșteră, Porumbel comun. Porumbel domestic sau Porumbel de țarină (rasă domestică).
Porumbel de stâncă Columba livia livia J. F. Gmelin, 1789; Porumbel domestic Columba livia domestica J. F. Gmelin, 1789
Sedentară. În România forma sălbatică este cunoscută numai în Dobrogea,[ 111] mai mulți autori contestă prezența formei sălbatice în România[ 4] .
În România se estimează un total (formă sălbatică și formă domestică) între 325.000 și 750.000 de perechi cuibăritoare, forma domestică găsindu-se mai ales în interiorul localităților.
[ 207]
Columba oenas Linnaeus, 1758[ 208] [ 209]
Porumbel de scorbură, Porumbelul sălbatic, Golâmb vânăt, Golâmb de câmp, Hulub de codru.
Columba oenas oenas Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă - în iernile blânde unele exemplare rămân în partea de sud a Carpaților, tot acolo venind să ierneze și exemplare din nordul Europei.
Efectivul din România este estimat a fi de 25.000-50.000 de perechi cuibăritoare.
[ 210]
Columba palumbus Linnaeus, 1758[ 211] [ 212]
Porumbel gulerat, Porumbel sălbatic, Porumbel popesc, Hulub mare, Gulub, Golâmb cu guler.
Columba palumbus palumbus Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă.
Efectivul din România este estimat la 360.000-720.000 de perechi cuibăritoare. În ultima jumătate de secol zona de sud-est a Munteniei a devenit un important cartier de iernare pentru populațiile venite din nordul arealului de cuibărit, putând fi întâlnite uneori cârduri de mii și mii de exemplare.
[ 213]
Streptopelia turtur (Linnaeus, 1758)[ 214] [ 215]
Turturică, Turturea, Turtureauă, Turturelă, Turtură, Turturel.
Streptopelia turtur turtur (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește.
Efectivul din România este estimat la120.000-300.000 de perechi cuibăritoare, fiind în creștere numerică.
[ 216]
Streptopelia decaocto Frivaldszky, 1838[ 217] [ 218]
Guguștiuc, Porumbel turcesc, Porumbel râzător oriental.
Monotipică
Sedentară, cuibăritore
Populația din România este estimată la 170.000-340.000 de perechi și este staționară.
[ 219]
Streptopelia orientalis (Latham, 1790)[ 220] [ 221]
Turturică roșcată
Streptopelia orientalis meena (Sykes, 1832)
Accidentală?
A fost găsit un singur exemplar în 2014[ 78]
[ 222]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Pteroclidiformes
Familia : Pteroclididae
Syrrhaptes paradoxus (Palllas, 1773)[ 223]
Găinușa de stepă, Potârniche de stepă, Găinușă tătărească, Găinușă tălpoasă, Hulub de stepă.
Monotipică
Specie invazivă în trecut.
În trecut apărea din timp în timp sub formă de invazii, venind din stepele Asiei Centrale (Kazahstan, Kirghizia), Mongolia și vestul Chinei, unde cuibărea. În anul 1908 a fost ultima mare invazie a acestei specii în România.[ 4] [ 111]
[ 224]
Familia Burhinidae - păsările ogorului
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Charadriiformes
Familia : Burhinidae
Burhinus oedicnemus (Linnaeus, 1758)[ 225] [ 226]
Pasărea ogorului, Fluierar mare, Ploier mare, Pasăre tătărească.
Burhinus oedicnemus oedicnemus (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibăritoare.
În România, populația estimată este de 500-1.000 de perechi cuibăritoare.
[ 227]
Familia Charadriidae - prundărași, ploieri, nagâți
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Charadriidae
Subfamilia : Charadriinae
Charadrius alexandrinus Linnaeus, 1758[ 228] [ 229]
Prundăraș de sărătură, Prundăraș de mare, Purcăraș de mare, Purcăraș alexandrin, Fluieraș alexandrin, Ploier de mare.
Charadrius alexandrinus alexandrinus Linnaeus, 1758
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește.
În România se pot vedea în timpul pasajelor între 500 și 1.000 de exemplare, iar efectivul cuibăritor este estimat la 400-700 de perechi.
[ 230]
Charadrius asiaticus Pallas, 1773[ 231]
Prundăraș asiatic
Monotipică
Accidentală.
Un exemplar a fost văzut și fotografiat în Istria (Dobrogea) la 25 mai 1979.[ 232] [ 233]
[ 234]
Charadrius dubius Scopoli, 1786[ 235] [ 236]
Prundăraș gulerat mic, Prundăraș de râu, Prundăraș de râu cu cioc negru, Fluturaș mic, Fluturaș de râu, Ploier de râu.
Charadrius dubius curonicus J. F. Gmelin, 1789
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România efectivul cuibăritor al acestei specii este între 3.000 și 6.000 de perechi clocitoare.
[ 237]
Charadrius hiaticula Linnaeus, 1758[ 238] [ 239]
Prundăraș gulerat mare, Prundăraș gulerat, Prundăraș cu cioc pestriț, Purcăraș de mal, Purcăraș gulerat, Fluieraș gulerat, Ploier gulerat, Fluturaș de prundiș, Ploier de noroi.
Charadrius hiaticula hiaticula Linnaeus, 1758
În pasaj de primăvară și de toamnă.
Specie rară
[ 240]
Charadrius leschenaultii Lesson, 1826[ 241] [ 242]
Prundăraș de deșert
Charadrius leschenaultii columbinus Wagler, 1829
Accidentală.
Un exemplar observat la 24-25 martie 2012 pe Lacul Techirghiol[ 78] .
[ 243]
Charadrius mongolus Pallas, 1776[ 244]
Prundăraș mic de deșert
Charadrius mongolus pamirensis (Richmond, 1896)?
Accidentală[ 245]
Un exemplar a fost observat la Tinca (județul Bihor), lângă râul Crișul Negru , pe 18 ianuarie 2017; un alt exemplar mascul la Râpa (județul Bihor) pe 18 mai 2019.[ 158]
[ 246]
Charadrius vociferus Linnaeus, 1758[ 247]
Prundăraș cu coadă ascuțită
?
Accidentală
Un exemplar a fost observat la 8 septembrie 1985, pe insula Sacalin situată în fața brațului Sf. Gheorghe al Dunării.[ 248]
[ 249]
Eudromias morinellus (Linnaeus, 1758), sin. Charadrius morinellus Linnaeus, 1758[ 250] [ 251]
Prundăraș de munte, Prundăraș montan, Purcăraș de munte, Ploier de munte, Fluieraș de munte.
Monotipică
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește foarte rar.
În România apare mai ales în migrație, dar a fost semnalat și o populație cuibăritoare de maximum 3 perechi în Carpații Occidentali, aproape de Sibiu.
[ 252]
Subfamilia : Pluvialinae
Pluvialis apricaria (Linnaeus, 1758), sin. Charadrius apricarius Linnaeus, 1758[ 253] [ 254]
Ploier auriu, Ploier auriu mare, Fluierar auriu mare, Fluturaș auriu, Purcăraș auriu.
Pluvialis apricaria apricaria (Linnaeus, 1758), Pluvialis apricaria altifrons (C. L. Brehm, 1831)?
În pasaj de primăvară și de toamnă.
Între 2.500 și 6.000 de exemplare trec prin România în timpul pasajelor.
[ 255]
Pluvialis squatarola (Linnaeus, 1758), sin. Squatarola squatarola Linnaeus, 1758[ 256] [ 257]
Ploier argintiu, Fluierar argintiu, Purcăraș argintiu, Ploier degetat.
Pluvialis squatarola squatarola (Linnaeus, 1758)
În pasaj. Oaspete de iarnă rar.
În România este observat adesea în pasaj, rareori iernând în regiunea Dobrogei.
[ 258]
Pluvialis fulva (Gmelin, 1789)[ 259] [ 260]
Ploier auriu din Pacific
Monotipică
Accidentală.
Au fost observate câteva exemplare în ultimii ani.[ 78]
[ 261]
Subfamilia : Vanellinae
Vanellus vanellus (Linnaeus, 1758)[ 262] [ 263]
Nagâț, Ciomvică, Ciovlică, Ciovică, Ciorlică, Tiuvlic, Libuț, Liboc, Bibic, Bibiț, Chiviț.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește, unele populații rămân și iarna, îndeosebi în sudul României.
În România populația cuibăritoare este estimată la 65.000-130.000 de perechi și este în scădere.
[ 264]
Vanellus leucurus (Lichtenstein, 1823), sin. Chettusia leucura (Lichtenstein, 1823), Vanellus leucura (Lichtenstein, 1823)[ 265] [ 266]
Nagăț cu coada albă, Nagâț cu picioare galbene.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește. În România cuibăritul speciei a fost observat prima dată în anul 2000.
În România este observată foarte rar în pasaj, de obicei în zonele de coastă ale Mării Negre, unele perechi putând cuibări în regiunea Deltei Dunării. În România populația cuibăritore este estimată la maximum 23 de perechi, însă cuibăritul speciei nu a fost confirmat recent.
[ 267]
Vanellus gregarius (Pallas, 1771)[ 268] [ 269]
Nagăț de stepă
Monotipică
Accidentală
Un exemplar a fost observat la 1 octombrie 2012 în Râmnicelu - Boldu.[ 78]
[ 270]
Vanellus spinosus (Linnaeus, 1758)[ 271] [ 272]
Nagăț sudic
Monotipică
În pasaj
În România este observat foarte rar în pasaj, de obicei în zonele de coastă al Mării Negre.
[ 273]
Familia Glareolidae - ciovlici
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Glareolidae
Glareola nordmanni Fischer, 1842[ 274] [ 275]
Ciovlică negrie, Ciovlica lui Nordmann, Ciovlica nordmaniană, Ciovlică de mare cu aripi negre, Ciovlică de mare orientală.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește rar.
În România specia poate fi observată extrem de rar, cu precădere în pasaj în regiunea Dobrogei, nu se cunosc în detaliu date despre efectivul cuibăritor al acesteia, însă se estimează că anual cuibăresc maximum 2 perechi.
[ 276]
Glareola pratincola (Linnaeus, 1766)[ 277] [ 278]
Ciovlică ruginie, Ciovlică de mare, Rândunea de stepă, Giarola, Găinușă de mare.
Glareola pratincola pratincola (Linnaeus, 1766)
În pasaj de toamnă și de primăvară. Oaspete de vară, cuibărește
În România populația estimată este de 450-800 de perechi cuibăritoare, iar în timpul migrației efectivul este estimat a fi cuprins între 800 și 4.000 de indivizi.
[ 279]
Familia Stercorariidae - lupi de mare
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Stercorariidae
Stercorarius pomarinus (Temminck, 1815)[ 280] [ 281]
Lup de mare, Lup marin mijlociu, Lup de mare mijlociu, Lup de pește mijlociu, Lup de mare cu coadă lată.
Monotipică
În pasaj mai ales în cel de toamnă. Cei mai mulți dintre cei ce ajung în România sunt exemplare tinere.[ 282] [ 283]
Specie foarte rară. Ultimul exemplar a fost un juvenil găsit pe 18-24 noiembrie 2011 în Brădeni.[ 78]
[ 284]
Stercorarius parasiticus (Linnaeus, 1758)[ 285] [ 286]
Lup de mare mic, Lup marin parazitic, Lup de pește parazit, Lup de mare hrăpăreț, Lup marin cu coadă ascuțită.
Monotipică
Accidentală. În pasaj mai ales în cel de toamnă.[ 283] [ 287] [ 288]
Specie foarte rară.
[ 289]
Stercorarius longicaudus Vieillot, 1819[ 290] [ 291]
Lup de mare codat, Lup marin cu coada lungă, Lup marin cu suliță, Lup de mare cu coadă lungă, Lup marin mic, Lup maritim mic.
Stercorarius longicaudus longicaudus Vieillot, 1819
Accidentală
Specie foarte rară. Câteva exemplare au fost colectate și se află în vitrinele unor muzee de științe naturale din România.[ 4] [ 283]
[ 292]
Catharacta skua (Brünnich, 1764), sin. Stercorarius skua Brünnich, 1764[ 293]
Lup de mare atlantic, Marele lup de mare.
Monotipică
Accidentală
Un singur exemplar a fost observat la Zau de Câmpie (jud. Mureș), la 14 iulie 1968.[ 4] [ 232] [ 294]
[ 295]
Familia Scolopacidae - fluierari, pietruși, nisipari, fugaci, prundași, bătăuși, becaține, sitari, culici, notatițe
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Scolopacidae
Subfamilia : Calidrinae
Arenaria interpres (Linnaeus, 1758)[ 296] [ 297]
Pietruș, Scormonitor de prundiș, Scormonitor de pietriș, Pietrușel.
Arenaria interpres interpres (Linnaeus, 1758)
În pasaj
Specie rară
[ 298]
Calidris alba (Pallas, 1764), sin. Crocethia alba (Pallas, 1764)[ 299] [ 300]
Nisipar, Calidră.
Calidris alba alba (Pallas, 1764)
În pasaj. Se întâlnesc vara, uneori, unele exemplare, care însă nu cuibăresc aici.[ 4]
Specie rară
[ 301]
Calidris falcinellus (Pontoppidan, 1763), sin. Limicola falcinellus (Pontoppidan, 1763)[ 302] [ 303]
Prundaș de nămol, Fugaci de mlaștina, Fugaci cu cioc lat, Surdă de mare.
Calidris falcinellus falcinellus (Pontoppidan, 1763)
În pasaj
Specie rară
[ 304]
Calidris pugnax (Linnaeus, 1758), sin. Philomachus pugnax (Linnaeus, 1758)[ 305] [ 306]
Bătăuș, Fluierar gulerat, Fluierar multicolor, Fluierar bătăuș, Belisar.
Monotipică
În pasaj de primăvară și de toamnă. Se întâlnește uneori și vara, fără însă a cuibări.
În România efectivul care este văzut în timpul pasajelor este de 35.000-100.000 de exemplare.
[ 307]
Calidris alpina (Linnaeus, 1758)[ 308] [ 309]
Fugaci de țărm, Fugaci alpin, Prundaș de mare, Fugaci cu piept negru.
Calidris alpina alpina (Linnaeus, 1758)
În Romania, apare în pasaj primavara în aprilie și mai, iar toamna în august și septembrie. Unele exemplare pot fi observate și peste vară, dar fără să clocească.
Populațiile care traversează România în timpul pasajelor sunt estimate între 10.000 și 30.000 de exemplare.
[ 310]
Calidris canutus (Linnaeus, 1758)[ 311] [ 312]
Fugaci mare, Fugaci islandic, Purcăraș islandic, Prundaș islandic.
Calidris canutus canutus (Linnaeus, 1758)
Accidentală în timpul pasajului.
Specie rară
[ 313]
Calidris ferruginea (Pontoppidan 1763), sin. Calidris testacea (Pallas, 1764)[ 314] [ 315]
Fugaci roșcat, Fugaci cu cioc arcuit, Fugaci roșiatic, Prundaș roșcat, Purcăraș roșcat.
Monotipică
În pasaj trecând îndeosebi prin Dobrogea. Unele exemplare se întâlnesc vara în Deltă, fără a cuibări însă aici.
Specie rară
[ 316]
Calidris melanotos (Vieillot, 1819)[ 317] [ 318]
Fugaci pătat
Monotipică
Accidentală în timpul pasajului de toamnă.[ 319]
Specie foarte rară. În perioada 2010-2014 au fost găsite 6 exemplare.[ 78]
[ 320]
Calidris minuta (Leisler, 1812)[ 321] [ 322]
Fugaci mic, Fugaci pitic, Purcăraș pitic, Prundaș pitic.
Monotipică
În pasaj de primăvară și de toamnă. Unele exemplare neclocitoare se întâlnesc și vara.
În timpul pasajelor pot fi observate în România între 1.000 și 5.000 de exemplare
[ 323]
Calidris subruficollis (Vieillot, 1819), sin. Tryngites subruficollis (Vieillot, 1819)[ 324] [ 325]
Fluierar cu piept gălbui
Monotipică
Accidentală în timpul pasajului
În perioada 2010-2014 a fost găsit un singur exemplar.[ 78]
[ 326]
Calidris temminckii (Leisler, 1812)[ 327] [ 328]
Fugaci pitic, Fugaci pitic sur, Fugaci Temminck, Prundaș pitic sur, Purcăraș pitic sur.
Monotipică
În pasaj.[ 319]
Specie rară.
[ 329]
Subfamilia : Scolopacinae
Gallinago gallinago (Linnaeus, 1758), sin. Capella gallinago (Linnaeus, 1758)[ 330] [ 331]
Becațină comună, Becață comună, Becațină mijlocie, Becaț, Becaț de baltă.
Gallinago gallinago gallinago (Linnaeus, 1758)
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește rar.
Populația cuibăritoare din România este mică și estimată la 30-50 de perechi. În pasaj este comună prin toate ținuturile mlăștinoase din România.
[ 332]
Gallinago media (Latham, 1787), sin. Capella media (Latham, 1787)[ 333] [ 334]
Becațină mare, Dublon, Dublă, Becațină dublă, Becață mare.
Monotipică
În România nu cuibărește și este o specie de pasaj, prezentă primăvara în aprilie și mai și toamna de la mijlocul lui septembrie până la mijlocul lui octombrie.
Apare mai rar în pasaj decât becațină comună.
[ 335]
Lymnocryptes minimus (Brünnich, 1764), sin. Lymnocryptes minima (Brünnich, 1764)[ 336] [ 337]
Becațină mică, Becațină mută, Becațină surdă, Surdă.
Monotipică
În pasaj de primăvară și de toamnă.
În România este prezintă în pasaj cu un număr de 50-300 de indivizi.
[ 338]
Limnodromus scolopaceus (Say, 1823), sin. Limosa scolopacea Say, 1823[ 339]
Sitar de nămol cu cioc lung
Monotipică
Accidentală
Specie foarte rară[ 245] Un exemplar a fost observat la Tinca (județul Bihor), lângă râul Crișul Negru pe 14 ianuarie 2017.[ 158]
[ 340]
Limnodromus griseus (Gmelin, 1789)[ 341]
Sitar de nămol cu cioc scurt
Accidentală în România din America de Nord.
Un exemplar a fost observat la Tinca (județul Bihor), lângă râul Crișul Negru pe 12 ianuarie 2017.[ 158]
[ 342]
Scolopax rusticola Linnaeus, 1758[ 343] [ 344]
Sitar de pădure, Sitar, Ciocănea, Becaț, Becață.
Monotipică
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește.
Populația din România este apreciată a fi formată din 6.000-9.000 de perechi cuibăritoare. Este mai frecventă în timpul pasajului.
[ 345]
Subfamilia : Limosinae
Limosa lapponica (Linnaeus, 1758)[ 346] [ 347]
Sitar de mal nordic, Sitar de mal ruginiu, Fluierar de mal ruginiu, Fluierător de mal ruginiu.
Limosa lapponica lapponica (Linnaeus, 1758)
În pasaj.
Specie rară.[ 319]
[ 348]
Limosa limosa (Linnaeus, 1758)[ 349] [ 350]
Sitar de mal, Sitar de mal cu coadă neagră, Sitar de mal mare, Fluierar cu coadă neagră.
Limosa limosa limosa (Linnaeus, 1758)
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește rar.
În România populația cuibăritoare este estimată a fi cuprinsă între 40 și 80 de perechi, iar în pasaj pot tranzita efective cuprinse între 2.000 și 10.000 de indivizi.
[ 351]
Subfamilia : Numeniinae
Numenius arquata (Linnaeus, 1758)[ 352] [ 353]
Culic mare, Ploier mare, Fluierar mare, Becață regală.
Numenius arquata arquata (Linnaeus, 1758) (în pasaj, cuibărește), Numenius arquata orientalis C. L. Brehm, 1831 (numai în pasaj).
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește rar.
Populația cuibăritoare din România este foarte mică și estimată a fi de maximum 10 perechi. În timpul migrației efectivele sunt cuprinse între 8.000 și 15.000 de indivizi.
[ 354]
Numenius phaeopus (Linnaeus, 1758)[ 355] [ 356]
Culic mic, Culic de ploaie, Culic cu cap dungat.
Numenius phaeopus phaeopus (Linnaeus, 1758)
În pasaj. Nu cuibărește în România.
Efectivele care tranzitează România sunt estimate la 1.000-4.000 de indivizi.
[ 357]
Numenius tenuirostris Vieillot, 1817[ 358]
Culic cu cioc subțire, Becață pitică.
Monotipică
În pasaj.
Este o apariție rară, în pasaj.[ 319]
[ 359]
Subfamilia : Tringinae
Tringa erythropus (Pallas, 1764)[ 360] [ 361]
Fluierar negru, Fluierător negru, Fluierar cernit.
Monotipică
În pasaj.
În România este frecvent întâlnită în pasaj.[ 319]
[ 362]
Tringa glareola Linnaeus, 1758[ 363] [ 364]
Fluierar de mlaștină, Fluierar de nămol, Fluierător de mlaștină.
Monotipică
În România este specie de pasaj, fiind prezentă primăvara în aprilie și mai, iar toamna în august și septembrie.
În România este frecvent întâlnită în pasaj.[ 319]
[ 365]
Tringa nebularia (Gunnerus, 1767)[ 366] [ 367]
Fluierar cu picioare verzi, Fluierar deschis, Fluierător cu picioare verzi mare.
Monotipică
În pasaj de primăvară și de toamnă.
În România este comună în pasaj.[ 319]
[ 368]
Tringa ochropus Linnaeus, 1758[ 369] [ 370]
Fluierar de zăvoi, Fluierar de zăvoaie, Fluierar de pădure, Fluierar pestriț, Fluierător de zăvoaie, Fluierător pestriț, Fluierar punctat.
Monotipică
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește rar
În România populația cuibăritoare este estimată la maximum 100 de perechi cuibăritoare. Specie comună în pasaj.
[ 371]
Tringa stagnatilis (Bechstein, 1803)[ 372] [ 373]
Fluierar de lac, Fluierător de lac, Fluierar cu picioare verzi mic.
Monotipică
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește rar.
În România populația cuibăritoare este estimată la circa 20-50 de perechi, iar în timpul pasajului România este tranzitată de circa 500-1.500 de indivizi.
[ 374]
Tringa totanus (Linnaeus, 1758)[ 375] [ 376]
Fluierar cu picioare roșii, Fluierar comun, Fluierar castaniu, Fluierător.
Tringa totanus totanus (Linnaeus, 1758)
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește.
În România populația cuibăritoare este estimată la 800–2.000 de perechi, iar în timpul pasajului efectivele cresc, fiind cuprinse între 5.000 și 15.000 de indivizi.
[ 377]
Tringa melanoleuca (Gmelin, 1789)[ 378]
Fluierar mare cu picioare galbene
Specie nord-americane, accidentală în România.
Un exemplar a fost observat la Belfir (județul Bihor), pe 20 mai 2019.[ 158]
[ 379]
Xenus cinereus (Güldenstädt, 1775), sin. Tringa terek Latham, 1787, Tringa cinerea Gülldenstädt, 1775, Terekia cinerea (Güldenstädt, 1775), Scolopax cinerea Güldenstädt, 1775[ 380] [ 381]
Fluierar sur, Sitar sur de mal, Fluierar sur de mal, Fluierarul Terek, Fluierar cu cioc întors.
Monotipică
În pasaj, fiind prezentă primăvara în aprilie și mai, iar toamna în august și septembrie.
În România este foarte rară.
[ 382]
Actitis hypoleucos Linnaeus, 1758, sin. Tringa hypoleucos Linnaeus, 1758[ 383] [ 384]
Fluierar de munte, Prundăraș țipător, Purcăraș.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În Romania cuibăresc între 5.200 și 9.600 de perechi.
[ 385]
Phalaropus fulicarius (Linnaeus, 1758)[ 386] [ 387]
Notatiță cu cioc lat
Monotipică
În pasaj.
În Romania a fost semnalată rar. În perioada 2010-2014 au fost găsite numai 6 exemplare.[ 78]
[ 388]
Phalaropus lobatus (Linnaeus, 1758)[ 389] [ 390]
Notatiță, Prundăraș lobat, Notatiță cu cioc subțire.
Monotipică
În pasaj, mai frecvent fiind observată în septembrie.
Specie rară. Cel mai mare număr, 70 de păsări, a fost înregistrat pe 28.04.2004, pe Lacul Sinoe.[ 319]
[ 391]
Steganopus tricolor (Vieillot, 1819), sin. Phalaropus tricolor (Vieillot, 1819)[ 392] [ 393]
Notatiță americană
Monotipică
Accidentală
În perioada 2010-2014 a fost găsit un singur exemplar.[ 78]
[ 394]
Familia Haematopodidae - scoicari
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Haematopodidae
Haematopus ostralegus Linnaeus, 1758[ 395] [ 396]
Scoicar, Ostrigar, Culic de mare, Țarcă de mare.
Haematopus ostralegus longipes Buturlin, 1910, Haematopus ostralegus ostralegus Linnaeus, 1758?
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește rar.
În România populația cuibăritoare este mică, fiind estimată la 50-150 de perechi cuibăritoare. Mai frecvent trece în pasaj, până la 150-200 de indivizi.
[ 397]
Familia Recurvirostridae - picioroange, ciocîntorși
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Recurvirostridae
Himantopus himantopus (Linnaeus, 1758)[ 398] [ 399]
Piciorong, Sitar cu picioroange, Fluierar cu picioare lungi, Cătăligă, Cătălige.
Himantopus himantopus himantopus (Linnaeus, 1758)
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește.
În România populația cuibăritore estimată este de 900-2.000 de perechi. Între 1.500 și 6.000 de exemplare pot fi observate pe teritoriul țării în timpul pasajelor.
[ 400]
Recurvirostra avosetta Linnaeus, 1758, sin. Recurvirostra avocetta Linnaeus, 1758[ 401] [ 402]
Ciocîntors, Cioc întors, Avozetă, Culic cu spadă, Culic săbiat, Săbiuță, Cosaș.
Monotipică
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește, în iernile blânde, unele exemplare rămân în apele salmastre dobrogene. Oaspete de iarnă.
În România, populația estimată este de 700-1.800 de perechi, iar pe timp de iarnă efectivele speciei în România sunt estimate la 1.500- 6.000.
[ 403]
Familia Laridae - pescăruși, chirghițe, pescărițe, chire
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Laridae
Subfamilia : Larinae
Hydrocoloeus minutus Pallas, 1776, sin. Larus minutus Pallas, 1776[ 404] [ 405]
Pescăruș mic, Martin mititel, Cărăbaș mititel, Martin pitic, Cărăbaș pitic, Pescar mic.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de iarnă. Oaspete de vară, cuibărește rar.
Cuibărește rar în sud-estul Deltei Dunării și pe lacurile din lungul litoralului. În pasaj și iarna este mai numeros atât pe litoral, cât și în Deltă.[ 406]
[ 407]
Larus argentatus Pontoppidan, 1763.[ 408] [ 409]
Pescăruș argintiu
Larus argentatus argentatus Pontoppidan, 1763. În clasificările mai vechi această specie includea subspeciile Larus argentatus cachinnans și Larus argentatus michahellis care în prezent sunt ridicate în rang de specii: Larus cachinnans și Larus michahellis
Accidentală.[ 410]
Specie foarte rară
[ 411]
Larus cachinnans Pallas, 1811, sin. Larus argentatus cachinnans Pallas, 1811, Larus argentatus ponticus Stegmann 1934[ 412] [ 413]
Pescăruș pontic, Martin argintiu cu picioare galbene, Martin argintiu flaviped, Cărăbaș argintiu cu picioare galbene, Cărăbaș de mare, Pescar de mare, Martin de mare.
Monotipică
Sedentară, cuibăritore. În pasaj. Oaspete de iarnă.
În România populația cuibăritoare este de 2.000-4.000 de perechi, iar în timpul pasajului pot fi văzute între 25.000 și 70.000 de exemplare. De asemenea, teritoriul țării este și loc de iernare pentru 10.000-16.000 de exemplare.
[ 414]
Larus canus Linnaeus, 1758[ 415] [ 416]
Pescăruș sur, Martin sur, Martin cenușiu, Cărăbaș cenușiu, Martin de iarnă, Pescar cenușiu, Cărăbaș de furtună.
Larus canus canus Linnaeus, 1758, Larus canus heinei Homeyer, 1853?
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă.
În România trec în pasaj 15.000-30.000 de indivizi.
[ 417]
Larus delawarensis Ord, 1815[ 418]
Pescăruș sur mare, Pescăruș cu cioc inelat.
Monotipică
Accidentală.
A fost observat un exemplar pe Lacul Morii din București în 23 ianuarie 2021.[ 419] [ 420]
[ 421]
Larus fuscus Linnaeus, 1758[ 422] [ 423]
Pescăruș negricios, Martin negricios, Cărăbaș negricios, Martin cu manta neagră.
Larus fuscus fuscus Linnaeus, 1758
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă, mai multe exemplare rămân și peste vară în Delta Dunării sau pe litoral, fără însă a cuibări.
Populația care iernează în România este estimată la 50-100 de indivizi.
[ 424]
Larus heuglini Bree, 1876, mulți autori îl includ în specia Larus fuscus ca o subspecie Larus fuscus heuglini Bree, 1876[ 423]
Pescăruș negricios siberian
Monotipică
Accidentală
În perioada 2010-2014 a fost găsit un singur exemplar.[ 78]
[ 424]
Larus genei Brème, 1839[ 425] [ 426]
Pescăruș rozalb, Pescăruș cu cioc subțire, Martin roz, Cărăbaș roz, Pescar rozalb, Martin cu cioc subțire.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește rar.
În România este o specie rar cuibăritoare în colonii pe grindurile lagunelor. Iarna rămân puține exemplare.
[ 427]
Larus glaucoides Meyer, 1822[ 428] [ 429]
Pescăruș cu aripi albe
Larus glaucoides glaucoides B. Meyer, 1822
Accidentală.
Specie foarte rară, a fost observat prima dată pe insula Sacalin în 1970.[ 232] [ 430]
[ 431]
Larus hyperboreus Gunnerus, 1767[ 432] [ 433]
Pescăruș de ghețuri, Martin glacial, Martin alb mare.
Larus hyperboreus hyperboreus Gunnerus, 1767?
Accidentală
Specie foarte rară. Au fost doar câteva exemplare pe litoralul Mării Negre.[ 4]
[ 434]
Larus ichthyaetus Pallas, 1773[ 435] [ 436]
Pescăruș asiatic
Monotipică
Sedentară, cuibăritoare. Oaspete de iarnă.[ 437]
În România populația cuibăritoare este estimată la 70–120 de perechi.[ 438]
[ 439]
Larus marinus Linnaeus, 1758[ 440] [ 441]
Pescăruș negru, Martin negru, Martin cu manta, Carabaș negru.
Monotipică
Accidentală, oaspete de iarnă.
Specie foarte rară. În perioada 2010-2014 au fost găsite 10 exemplare în sezonul rece.[ 78]
[ 442]
Larus melanocephalus Temminck, 1820[ 443] [ 444]
Pescăruș cu cap negru
Monotipică
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește rar. Oaspete de iarnă.
În România numărul estimat este de 50-300 de perechi cuibăritoare, iar în timpul migrației populația poate ajunge și la 15.000-50.000 de indivizi.
[ 445]
Larus michahellis J. F. Naumann, 1840, sin. Larus argentatus michahellis J. F. Naumann, 1840[ 446] [ 447]
Pescăruș cu picioare galbene
Larus michahellis michahellis J. F. Naumann, 1840
În pasaj. Parțial sedentară, parțial migratoare, cuibăritore.
În România efectivele cuibăritoare sunt estimate la 900-2.500 de perechi clocitoare; cuibărește de-a lungul Dunării și în Dobrogea, dar în afara sezonului de cuibărit exemplarele în migrație pot fi observate în toată țara.
[ 448]
Larus pipixcan Wagler, 1831[ 449] [ 450]
Pescărușul lui Franklin
Monotipică
Accidentală
Specie foarte rară observată pentru prima oară în 2016 în județul Olt, la Slatina.[ 451] [ 452]
[ 453]
Larus ridibundus Linnaeus, 1766, sin. Chroicocephalus ridibundus (Linnaeus, 1766)[ 454] [ 455]
Pescăruș râzător, Martin râzător, Cărăbaș râzător, Martin comun, Martin vulgar, Cărăbaș comun, Martin de vară, Pescar râzător, Porumbel de mare, Giușcă.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări iernează. În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă.
În România populația cuibăritoare este estimată la 3.500-8.000 de perechi, iar efectivele care trec în timpul pasajelor sunt formate din 100.000-300.000 de exemplare.
[ 456]
Ichthyaetus audouinii (Payraudeau, 1826), Larus audouinii , Payraudeau, 1826[ 457]
Pescăruș mediteranean
Specie mediteraneană, accidentală în România.
Un exemplar a fost observat la Râpa (județul Bihor), pe râul Crișul Negru , pe 12 noiembrie 2017.[ 158]
[ 458]
Rissa tridactyla (Linnaeus, 1758)[ 459] [ 460]
Pescăruș cu trei degete, Martin tridegetat, Martin cu trei degete.
Rissa tridactyla tridactyla (Linnaeus, 1758)
Accidentală, Oaspete de iarnă
Specie foarte rară, În perioada 2010-2014 au fost găsite 21 exemplare în sezonul rece.[ 78]
[ 461]
Xema sabini (Sabine, 1819), sin. Larus sabini Sabine, 1819[ 462] [ 463]
Pescăruș cu coadă scobită
Xema sabini palaearctica Stegman, 1934?
Accidentală
Specie foarte rară. Un exemplar capturat în vecinătatea Timișoarei (Banat) după 1960 se află la Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa"[ 4] [ 232] [ 283]
[ 464]
Pagophila eburnea (Phipps, 1774)[ 465]
Pescăruș alb
Specie arctică, accidentală în România.
Un exemplar a fost observat la Tinca (județul Bihor), pe râul Crișul Negru , la 26 ianuarie 2020 (prima mențiune în România); alt exemplar la Tinca, pe 29 martie 2020.[ 158]
[ 466]
Subfamilia : Sterninae
Chlidonias hybrida (Pallas, 1811), sin. Chlidonias hybridus Pallas, 1811[ 467] [ 468]
Chirighiță cu obraz alb, Chirighiță cu bărbie albă, Chirighiță cu gât alb, Pescăruș hibrid, Pescăruș cu gât alb.
Chlidonias hybrida hybrida (Pallas, 1811)
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România populația cuibăritoare este de 16.000-20.000 de perechi, iar în timpul pasajelor se pot observa între 25.000 și 70.000 de exemplare.
[ 469]
Chlidonias leucopterus (Temminck, 1815), sin. Chlidonias leucoptera (Temminck, 1815)[ 470] [ 471]
Chirighiță cu aripi albe, Pescăriță cu aripi albe, Chiră cu aripi albe.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Populațiile cuibăritoare din România au scăzut între 1990 și 2000 și după datele actuale sunt mici, estimate între 100 și 300 de perechi.
[ 472]
Chlidonias niger (Linnaeus, 1758), sin. Chlidonias nigra (Linnaeus, 1758)[ 473] [ 474]
Chirighiță neagră, Chirighiță, Chiră, Pescăruș negru, Pescăriță neagră, Pescăriță.
Chlidonias niger niger (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Populația estimată în România este de 1200-2500 de perechi cuibăritoare, iar în timpul pasajelor se pot observa între 3.000 și 10.000 de exemplare.
[ 475]
Gelochelidon nilotica (Gmelin, 1789), sin. Sterna nilotica Gmelin, 1789[ 476] [ 477]
Pescăriță râzătoare, Pescar maritim râzător, Pescăruș râzător, Pescar râzător.
Gelochelidon nilotica nilotica (J. F. Gmelin, 1789)
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește.
Populația cuibăritoare din România este estimată la 12-50 perechi și este în declin. În timpul pasajelor se pot observa între 300 și 1.000 de exemplare.
[ 478]
Hydroprogne caspia (Pallas, 1770), sin. Sterna caspia Pallas, 1770, Hydroprogne tschegrava (Lepechin, 1770)[ 479] [ 480]
Pescăriță mare, Pescar mare răpitor, Pescăruș mare răpitor, Rândunea de mare răpitoare, Chirighiță, Chira, Pescar, Pescăruș, Martin cerchez.
Monotipică
În pasaj. Odinioară era oaspete de vară, cuibărea.
În trecut, cuibărea în România în zona complexului lagunar Razim-Sinoe, însă în prezent se pot observa doar în timpul pasajelor, când efectivele sunt între 500 și 5.000 de exemplare.
[ 481]
Sterna hirundo Linnaeus, 1758[ 482] [ 483]
Chiră de baltă, Rândunea maritimă vulgară, Pescăriță cu cap negru, Pescăruș de baltă, Pescăruș cu cap negru, Crișcova.
Sterna hirundo hirundo Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Populația estimată din România este de 5.500-7.500 de perechi cuibăritoare, iar în timpul migrației se pot întâlni efective cuprinse între 10.000 și 40.000 de indivizi.
[ 484]
Sterna paradisaea Pontoppidan, 1763[ 485] [ 486]
Chiră polară
Monotipică
Accidentală
În perioada 2010-2014 a fost observat un singur exemplar la Năvodari.[ 78]
[ 487]
Sternula albifrons (Pallas, 1764), sin. Sterna albifrons Pallas, 1764[ 488] [ 489]
Chiră mică, Rândunea maritimă pitică, Rândunea maritimă cu fruntea albă, Pescăruș pitic, Chirighiță, Chira, Pescar.
Sternula albifrons albifrons (Pallas, 1764)
În pasaj. Oaspete de vară, cuibăritoare.
Populația estimată în România este de 500-800 de perechi cuibăritoare, iar în pasaj trec prin România aproximativ 1.000-3.000 de exemplare.
[ 490]
Thalasseus sandvicensis (Latham, 1787), sin. Sterna sandvicensis Latham, 1787[ 491] [ 492]
Chiră de mare, Rândunea maritimă mică, Pescăruș mic, Chirighiță, Chiră, Pescar, Pescăruș de mare.
Thalasseus sandvicensis sandvicensis (Latham, 1787)
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește rar.
Populația din România este estimată la 20-300 de perechi cuibăritoare, iar în perioada pasajelor efectivele cresc ajungând la 5.000-20.000 de exemplare.
[ 493]
Familia Alcidae - alce
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Alcidae
Brachyramphus perdix (Pallas, 1811)[ 494] [ 495]
Alcă pitică asiatică
Monotipică
Accidentală
În 2006 a fost observat un singur exemplar.[ 17] [ 496]
[ 497]
Uria aalge (Pontoppidan, 1763)[ 498]
Alcă nordică, Garia
?
Accidentală
În 1959 a fost observat un singur exemplar lângă Călărași.[ 232] [ 283] [ 499]
[ 500]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Gaviiformes
Familia : Gaviidae
Gavia stellata (Pontoppidan, 1763), sin. Colymbus stellatus Pontoppidan, 1763[ 501] [ 502]
Cufundar mic, Fundac cu gușa roșie, Fundac cu gușă roșie, Fundac mic, Fundac nordic cu gușă roșie, Fundac stelat.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de iarnă.
Specie rară. În perioada 2008-2013 au fost observate 10-40 exemplare în sezonul rece.
[ 503]
Gavia arctica (Linnaeus, 1758), Colymbus arcticus Linnaeus, 1758[ 504] [ 505]
Cufundar polar, Fundac polar, Fundac cu gușă neagră (vara), Colimb arctic, Bodârlău polar.
Gavia arctica arctica (Linnaeus, 1758)
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă.
În România apare iarna în număr redus. În perioada 2008-2013 au fost observate 50-100 exemplare în sezonul rece.
[ 506]
Gavia immer (Brünnich, 1764), sin. Colymbus immer Brünnich, 1764[ 507] [ 508]
Cufundar mare, Fundac mare, Fundac glacial, Fundac de ghiată, Colimb, Fundac marin cu gât negru.
Monotipică
Accidentală, oaspete de iarnă.
Specie foarte rară.[ 509] În perioada 2010-2014 au fost observate numai 2 exemplare.[ 78]
[ 510]
Gavia adamsii (Gray, 1859)[ 511]
Cufundar cu cioc alb
Monotipică
Accidentală
Specie foarte rară. Specia a fost descoperită în România pe 19 ianuarie 2018 de ornitologul József Szabó pe râul Olt, unde a fost identificat un exemplar al acestei specii.[ 512]
[ 513]
Familia Procellariidae - ielcovani, furtunari
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Procellariiformes
Familia : Procellariidae
Puffinus yelkouan (Acerbi, 1827), sin. Puffinus puffinus yelkouan (Acerbi, 1827)[ 514] [ 515]
Ielcovan estic, Furtunar, Pufin mediteranean. Pasărea furtunii, Pasărea vijeliei, Vijelniță, Pufin răsăritean.
Monotipică
Accidentală.
A fost observat (și colectat) de câteva ori mai ales în față gurilor Dunării. Nu mai puțin de 7500 de ielcovani au fost văzuți pe 2 mai 2013 din punctul de observare de pe plaja Vadu din județul Constanța.[ 516] În România nu au fost identificate perechi cuibăritoare de ielcovan.[ 17] [ 406]
[ 517]
Familia Hydrobatidae - furtunari comuni
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Hydrobatidae
Hydrobates pelagicus (Linnaeus, 1758)[ 518]
Furtunar comun, Rândunică de furtună pitică.
?
Accidentală
A fost semnalat în România înainte de 1950.[ 245]
[ 519]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Ciconiiformes
Familia : Ciconiidae
Ciconia nigra (Linnaeus, 1758)[ 520] [ 521]
Barză neagră, Cocostârc negru, Cocostârc de pădure, Barză cernită, Barză țigănească.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și în special cel de toamnă.
Populația estimată în România este de 400-800 de perechi cuibăritore. În timpul pasajelor țara este traversată de 10.000-20.000 de exemplare.
[ 522]
Ciconia ciconia (Linnaeus, 1758)[ 523] [ 524]
Barză albă, Cocostârc alb, Cocostârc, Barză, Cucostârc, Cucorstârc.
Ciconia ciconia ciconia (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă
Populația estimată în România este de 5.000-6.000 de perechi cuibăritore. În timpul pasajelor se pot observa în România între 100.000 și 300.000 de exemplare.
[ 525]
Familia Pelecanidae - pelicani
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Pelecaniformes
Familia : Pelecanidae
Pelecanus onocrotalus Linnaeus, 1758[ 526] [ 527]
Pelican comun, Babiță, Baboșă, Bagiță, Năsută, Gușată.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește, unele populații rămân și iarna. În pasaj.
În urmă cu 60-100 de ani era o specie cuibăritoare comună pe tot cursul inferior al Dunării. În prezent Rezervația Biosferei Delta Dunării este locul tradițional de cuibărit pentru pelicanul comun (4.100-4.500 de perechi cuibăritore). În timpul migrației efectivele din România sunt cuprinse între 12.000 și 20.000 de indivizi, iar peste iarnă pot să rămână între 10 și 50 de indivizi.
[ 528]
Pelecanus crispus Bruch, 1832[ 529] [ 530]
Pelican creț, Pelican cu coamă, Babiță comată, Babiță creață, Babiță cu gât zburlit, Batcă cu coamă, Baboașă zburlită, Năsută comată, Gușată.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește, unele populații rămân și iarna. În pasaj.
În România populația cuibăritoare este estimată la 240-330 de perechi cuibăritore. În timpul migrației efectivele din România sunt cuprinse între 900 și 1.800 de indivizi, iar peste iarnă pot să rămână între 100 și 800 de indivizi.
[ 531]
Familia Ardeidae - stârci, egrete, buhai de baltă
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Ardeidae
Subfamilia : Ardeinae
Bubulcus ibis (Linnaeus, 1758)[ 532] [ 533]
Stârc de cireadă, Stârcul păstorilor, Stârc egiptean.
Bubulcus ibis ibis (Linnaeus, 1758)
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește. În România a fost considerată până de curând specie accidentală, însă a fost identificată cuibărind în efective mici în Delta Dunării și Balta Mică a Brăilei.
În România, populația este estimată la 10-20 de perechi cuibăritoare, în Delta Dunării și în Balta Mică a Brăilei, iar în ani recenți au fost observate grupuri de până la câteva zeci în afara sezonului de cuibărit, în Delta Dunării.
[ 534]
Ardea cinerea Linnaeus, 1758[ 535] [ 536]
Stârc cenușiu, Stârc vânăt, Bâtlan vânăt, Gâtlan cenușiu, Bâtlan cenușiu, Gac mare, Ciaclă mare, Ciaclă vânătă, Ciapur vânăt.
Ardea cinerea cinerea Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește. În iernile blânde sau în locuri unde apa nu îngheață, unele exemplare rămân în țară. În pasaj.
În România populația cuibăritoare a fost apreciată la 4.500-6.000 de perechi.
[ 537]
Ardea purpurea Linnaeus, 1766[ 538] [ 539]
Stârc roșu, Stârc purpuriu, Stârc roșietic, Bâtlan scorțișoriu, Gac roșu, Ciaclă roșie, Ciaclă de trestie, Ciapur roșu.
Ardea purpurea purpurea Linnaeus, 1766
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România, populația este estimată la 850-1.500 de perechi cuibăritoare, mare parte dintre acestea fiind în Delta Dunării. În timpul pasajelor, pot fi observate între 1.000 și 1.500 de exemplare în habitatele acvatice din România.
[ 540]
Ardeola ralloides (Scopoli, 1769)[ 541] [ 542]
Stârc galben, Bâtlan galben, Stârc cu coamă, Stârc blond.
Ardeola ralloides ralloides (Scopoli, 1769)
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România populația cuibăritoare este estimată la 2.500-5.500 de perechi, din care majoritatea în Delta Dunării. În timpul pasajelor pot fi observate în România între 4.500 și 6.000 de exemplare.
[ 543]
Ardea alba Linnaeus, 1758, sin. Casmerodius albus (Linnaeus, 1758), Egretta alba (Cramp and Simmons, 1977)[ 544] [ 545]
Egretă mare, Stârc alb mare, Bâtlan alb, Erodiu alb, Erodiu mare, Ciapur mare.
Ardea alba alba Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Oaspete de iarnă.
Populația din România, care în mare parte se află în Delta Dunării a fost estimată la 210-370 de perechi cuibăritoare. Iernează pe teritoriul țării între 1.000 și 3.000 de exemplare, iar în timpul pasajelor se pot vedea între 3.600 și 5.700 de exemplare.
[ 546]
Egretta garzetta (Linnaeus, 1766)[ 547] [ 548]
Egretă mică, Stârc alb mic, Erodiu mic, Bâtlan alb mic, Ciapur mic.
Egretta garzetta garzetta (Linnaeus, 1766)
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Populația estimată în România este de circa 4.000-8.000 de perechi cuibăritore. În timpul pasajelor pot fi văzute pe teritoriul României între 5.000 și 8.000 de exemplare.
[ 549]
Subfamilia : Botaurinae
Botaurus stellaris (Linnaeus, 1758)[ 550] [ 551]
Buhai de baltă, Bou de baltă, Bâtlan de stuh, Bic de baltă.
Botaurus stellaris stellaris (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește. În iernile blânde unele exemplare rămîn în țară, în locuri cu apă neînghețată. În pasaj.
Populația din România a fost apreciată la 1.000-5.000 de perechi cuibăritore, întâlnite preponderent în zonele întinse de stufărișuri din bazinul hidrografic al Dunării.
[ 552]
Ixobrychus minutus (Linnaeus, 1766)[ 553] [ 554]
Stârc pitic, Stârc mic, Bâtlănaș pitic, Scrofiță, Scroafă de baltă, Bâtlănaș.
Ixobrychus minutus minutus (Linnaeus, 1766)
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România se estimează că populația cuibăritoare este cuprinsă între 10.000 și 15.000 perechi.
[ 555]
Subfamilia : Nycticoracinae
Nycticorax nycticorax (Linnaeus, 1758)[ 556] [ 557]
Stârc de noapte, Corb de noapte, Gac mic, Stârc cenușiu mic.
Nycticorax nycticorax nycticorax (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România numărul de perechi cuibăritoare este estimat între 4.000 și 8.000, dintre care majoritatea se află în Delta Dunării.
[ 558]
Familia Threskiornithidae - țigănuși, lopătari
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Threskiornithidae
Plegadis falcinellus (Linnaeus, 1766)[ 559] [ 560]
Țigănuș, Corobaică, Sitar negru.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Populația cuibăritoare estimată în România este de 2.000-3.000 de perechi. Specia nu iernează în România, dar poate fi observată în timpul migrației cu efective mari, cuprinse între 5.000 și 7.000 de indivizi.
[ 561]
Platalea leucorodia Linnaeus, 1758[ 562] [ 563]
Lopătar, Cosar, Lopătari.
Platalea leucorodia leucorodia Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Oaspete de iarnă.
Populația cuibăritoare din România este estimată la 600-1.200 de perechi. În timpul migrației numărul de lopătari este cuprins între 4.000 și 8.000 de indivizi. Dintre aceștia se estimează că în țară iernează 5-20 de indivizi.
[ 564]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Suliformes
Familia : Phalacrocoracidae
Phalacrocorax carbo (Linnaeus, 1758)[ 565] [ 566]
Cormoran mare, Bâclan mare, Fundac mare, Corb de mare.
Phalacrocorax carbo sinensis (Staunton, 1796)
Sedentară, cuibăritore; iarna, o parte din păsări migrează. În pasaj. Oaspete de iarnă.
Populația cuibăritoare din România este estimată la 12.000-20.000 de perechi, întâlnite preponderent pe apele interioare și în Delta Dunării. În timpul pasajelor se pot observa între 10.000 și 12.000 de exemplare; iernează un număr de 10.000-30.000 de exemplare.
[ 567]
Microcarbo pygmaeus (Pallas, 1773), sin. Microcarbo pygmeus (Pallas, 1773), Phalacrocorax pygmeus (Pallas, 1773), Phalacrocorax pygmaeus (Pallas, 1773)[ 568] [ 569]
Cormoran mic, Bâclan mic, Fundac mic.
Monotipică
Parțial sedentară, cuibăritore; iarna, o parte din păsări migrează. În pasaj. Oaspete de iarnă.
Populația cuibăritoare din România este estimată la 9.400-10.500 de perechi, întâlnite preponderent pe apele interioare și în Delta Dunării. În timpul pasajelor se pot observa între 10.000 și 18.000 de exemplare și iernează un număr de 5.000-20.000 de exemplare.
[ 570]
Phalacrocorax aristotelis (Linnaeus, 1761)[ 571] [ 572]
Cormoran moțat, Cormoran cu moț, Cormoran mediteranean.
Phalacrocorax aristotelis desmarestii (Payraudeau, 1826)
Accidentală pe litoralul românesc al Mării Negre. În martie 2019 de Emil Todorov a confirmat cuibăritului acestei specii în Română în portul Constanța.[ 573]
În perioada 2010-2014 toamna au fost observate 17 exemplare pe litoralul românesc.[ 78]
[ 574]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Phoenicopteriformes
Familia : Phoenicopteridae
Phoenicopterus roseus Pallas, 1811, sin. Phoenicopterus ruber roseus Pallas, 1811, Phoenicopterus ruber antiquorum Temminck 1820[ 111] [ 575] [ 576]
Flaming roz
Monotipică
Accidentală
În România este o specie foarte rară și poate apărea sporadic pe coastele Mării Negre sau în Delta Dunării.
[ 577]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Podicipediformes
Familia : Podicipedidae
Podiceps auritus (Linnaeus, 1758)[ 578] [ 579]
Corcodel de iarnă, Corcodel urechiat, Corcodel auriculat, Corcodel cornut.
Podiceps auritus auritus (Linnaeus, 1758)
Oaspete de iarnă accidental.
În România, populația de iarnă atinge numere reduse de indivizi, fiind întâlnit foarte rar pe coastele Mării Negre, de-a lungul râurilor neînghețate ori a bălților.
[ 580]
Podiceps cristatus (Linnaeus, 1758)[ 581] [ 582]
Corcodel mare, Cufundac mare, Cufundaș, Bodârlău.
Podiceps cristatus cristatus (Linnaeus, 1758)
În pasaj. Sedentară, cuibăritore, parțial migratoare, iarna unele populații staționează cu precădere pe apele interioare stătătoare, neînghețate sau chiar pe cursurile râurilor mari, iar altele migrează.
Efectivul din România a fost apreciat la 20.000-30.000 de perechi cuibăritoare, întâlnite preponderent pe apele interioare, precum lacuri, heleșteie, bazine piscicole, bălți, mlaștini etc., dar și în Delta Dunării.
[ 583]
Podiceps grisegena (Boddaert, 1783), sin. Podiceps griseigena (Boddaert, 1783)[ 584] [ 585]
Corcodel cu gât roșu, Corcodel mijlociu, Corcodel roșu, Bodârlău, Cufundac, Fundac.
Podiceps grisegena grisegena (Boddaert, 1783)
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește, unele exemplare rămân iarna în zonele costiere și pe lacurile de acumulare cu suprafață mare (complexul lagunar Razelm-Sinoe, lacurile din Delta Dunării etc.).
Populația din România a fost apreciată la 650-800 de perechi cuibăritoare, iar în timpul iernii pot fi văzute între 10 și 50 de exemplare.
[ 586]
Podiceps nigricollis Brehm, 1831, sin. Podiceps caspicus (Hablizl, 1783)[ 587] [ 588]
Corcodel cu gât negru, Corcodel negru, Bodârlău cu gât negru, Corcodel cu ureche.
Podiceps nigricollis nigricollis C. L. Brehm, 1831
Oaspete de vară, cuibărește, unele populații rămân și iarna. În pasaj.
Populația din România este estimată la 2.500-4.000 de perechi cuibăritoare, din care efectivele cele mai mari sunt prezente în Delta Dunării și în complexul Razelm-Sinoe. În timpul pasajelor se pot vedea între 7.000 și 9.000 de exemplare și iernează pe teritoriul țării 500-2.000 de exemplare.
[ 589]
Tachybaptus ruficollis (Pallas, 1764), sin. Podiceps ruficollis Pallas, 1764[ 590] [ 591]
Corcodel mic, Corcodel pitic, Corcodel fluvial, Corcodelaș de iarnă, Corcodeluș, Bodârlău pitic.
Tachybaptus ruficollis ruficollis (Pallas, 1764)
În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește, unele exemplare rămân și peste iarnă.
Populația care cuibărește în România a fost estimată la 7.000-12.000 de perechi, iar cea care iernează este de 1.000-2.000 de exemplare.
[ 592]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Falconiformes
Familia : Falconidae
Falco amurensis Radde, 1863[ 593] [ 594]
Vânturel de Amur, Șoim de Amur
Monotipică
Necunoscută.
Specie nouă în România. Pe 29.05.2017 a fost observat un exemplar la Murighiol, jud. Tulcea.[ 595]
[ 596]
Falco biarmicus Temminck, 1825[ 597]
Șoim sudic, Șoimul Feldegg, Șoim dalmatin.
Falco biarmicus feldeggii Schlegel, 1843
Apare accidental în România venind din Grecia sau Iugoslavia, unde cuibărește.
În perioada 2013-2017 primăvara au fost observate 6 exemplare în România.[ 598]
[ 599]
Falco cherrug Gray, 1834[ 600] [ 601]
Șoim dunărean, Șoim de dumbravă, Șoim sacru, Șoim, Șain.
Falco cherrug cherrug J. E. Gray, 1834 (include subspecia Falco cherrug danubialis Kleinschmidt, 1939))
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Această specie era destul de comună în trecut în România, însă a suferit un declin dramatic, ajungând la numai 6-10 perechi cuibăritore în Câmpia de Vest și în Dobrogea. Nu este deloc exclus să mai existe astfel de perechi cuibăritore de șoim dunărean în regiunile de câmpie din Bărăgan, Moldova sau în Câmpia Română, astfel încât această estimare poate fi ușor subapreciată. În timpul pasajelor, pe teritoriul țării pot fi observate între 40 și 60 de exemplare.
[ 602]
Falco columbarius Linnaeus, 1758[ 603] [ 604]
Șoim de iarnă, Șoimuleț pitic, Șoimuleț de iarnă, Merlin, Herete de iarnă, Herete pitic.
Falco columbarius aesalon Tunstall, 1771 (sin. Falco columbarius regulus (Pallas, 1773))
Oaspete de iarnă. În pasaj.
Nu cuibărește în România. Efectivul care se poate observa în sezonul rece este de 500-2.000 de exemplare.
[ 605]
Falco eleonorae Géné, 1839[ 606] [ 607]
Șoim mediteranean, Șoim Eleonora.
Monotipică
Necunoscută.
Specie nouă în România. În perioada 2010-2017 au fost observate câteva exemplare în Delta Dunării.[ 78]
[ 608]
Falco naumanni Fleischer, 1818[ 609] [ 610]
Vânturel mic, Vinderel mic, Herete roșu mic, Vinderel cu ghiare galbene, Vinderelul Naumann.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România este o pasăre rară, care cuibărește în număr foarte mic în sudul țării, mai ales în Dobrogea, populația autohtonă fiind estimată la maximum 3 perechi.
[ 611]
Falco peregrinus Tunstall, 1771[ 612] [ 613]
Șoim călător, Șain.
Subspecia obișnuită din România este Falco peregrinus peregrinus Tunstall, 1771 (include vechea subspecie Falco peregrinus germanicus - șoimul călător german). Sunt menționate și 2 subspecii cu apariție accidentală: Falco peregrinus brookei Sharpe, 1873 (șoimul călător Brookei - cu câteva capturi în România), și Falco peregrinus calidus (sin. Falco peregrinus leucogenys - șoimul călător roșcat).[ 614]
Sedentară, cuibăritore. Iarna pot apare și unele exemplare nordice.
După anii 1970 se pare că efectivele din România au dispărut, dar în prezent au revenit spectaculos, stabilindu-se în tot mai multe zone. Astfel se cunosc perechi cuibăritoare din întregul lanț carpatic, cuibăritul fiind posibil și în Dobrogea. Sunt estimate a fi prezente aproximativ 135-250 de perechi cuibăritoare. În trecut era mult căutat pentru a fi dresat și folosit la vânătoare.
[ 615]
Falco subbuteo Linnaeus, 1758[ 616] [ 617]
Șoimul rândunelelor, Șoim de vară, Șoimul ciocârliilor, Heretele rândunelelor, Erete, Ierete, Arete.
Falco subbuteo subbuteo Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România populația cuibăritoare este estimată la 5.000-12.000 de perechi.
[ 618]
Falco tinnunculus Linnaeus, 1758[ 619] [ 620]
Vânturel roșu, Vinderel roșu, Vânturel ruginiu, Inchinătorul ruginiu, Vetrușcă, Herete roșu, Vânturel.
Falco tinnunculus tinnunculus Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește, deși se întâlnește adesea în iernile blânde, cu sol descoperit. În pasaj.
Populația din România este estimată la 20.000-50.000 de perechi cuibăritoare.
[ 621]
Falco vespertinus Linnaeus, 1766[ 622] [ 623]
Vânturel de seară, Șoimuleț de seară, Vinderele de seară, Vinderel cu picioare roșii, Herete de seară, Vânturel.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj
Populația cuibăritoare din Românie este estimată la 1.000 și 1.500 de perechi, fiind în scădere. În timpul pasajelor pot fi observate între 7.000 și 20.000 de exemplare.
[ 624]
Falco rusticolus Linnaeus, 1766[ 625]
Șoim de tundră, Șoim de vânătoare
Accidentală
Specie foarte rară, accidentală în România, sosește din nordul Europei, apare în timpul vagabondajului în Austria, Ucraina, Polonia, Republica Cehă. Două exemplare au fost observate în Cheșa pe 27 noiembrie 2017 (prima mențiune în România); un exemplar în Tinca pe 18 decembrie 2017; alt exemplar în Tinca, 16 ianuarie 2018 (probabil același exemplar).[ 158]
[ 626]
Familia Pandionidae - uligani
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Accipitriformes
Familia : Pandionidae
Pandion haliaetus (Linnaeus, 1758), sin. Pandion haliaeetus (Linnaeus, 1758)[ 627] [ 628]
Uligan pescar, Vultur pescar, Acvilă pescar.
Pandion haliaetus haliaetus (Linnaeus, 1758)
În pasaj de primăvară și de toamnă. În trecut a fost oaspete de vară, cuibăritore.
În România este prezentă doar în perioada de migrație, estimându-se că în această perioadă prin România trec între 50 și 200 de indivizi, dar în trecut au fost menționate cazuri rare de cuibărit (în anii 1960 și 1989, în ultimul caz fiind înregistrate 3 perechi clocitoare).
[ 629]
Familia Accipitridae - vulturi, codalbi, hoitari, acvile, șerpari, găi, ereți, șorecari, viespari, ulii
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Accipitridae
Subfamilia : Haliaeetinae
Haliaeetus albicilla (Linnaeus, 1758)[ 630] [ 631]
Codalb, Cudalb, Vultur codalb, Vultur cu coadă albă, Vultur de mare.
Monotipică
Sedentară cuibăritore. Iarna mai pot sosi unele exemplare nordice.
În România populația estimată este 28-33 de perechi cuibăritore, însă în trecut era o prezență obișnuită. Pe timp de iarnă efectivul poate ajunge la circa 110-220 indivizi, având un trend populațional ușor în creștere.
[ 632]
Subfamilia : Aegypiinae
Aegypius monachus (Linnaeus, 1766)[ 633] [ 634]
Vultur pleșuv negru, Vultur pleșuv brun, Vultan brun, Vultan negru, Cara cartal.
Monotipică
În trecut era sedentară și cuibărea frecvent în Carpați și munții Dobrogei. În prezent este o apariție accidentală.
În România era o specie comună la sfârșitul secolului XIX, dar a dispărut în prima parte a secolului XX. Din 1990 până în 2014 au fost observate numai 3 exemplare.[ 78] La sfârșitul lunii martie 2020 au fost observați 3 vulturi negri zburând la altitudini mari deasupra României.[ 635]
[ 636]
Gyps fulvus (Hablizl, 1783)[ 637] [ 638]
Vultur sur, Vultur pleșuv sur, Vultan sur, Vultur pleșuv cenușiu, Vultan cu cap alb, Vultur pleșuv roșu, Vultur gulerat, Vultur mohorât, Vultur de piatră, Cartal.
Gyps fulvus fulvus (Hablizl, 1783)
Accidentală. În trecut era sedentară și cuibărea în Carpați și în regiunile deluroase ori de cîmpie din sud-estul României.
În România, ultimele observații cu privire la exemplare cuibăritoare provin din anul 1939, în zona Bucegilor. În perioada 2010-2014 au fost observate 11 exemplare accidentale.[ 78]
[ 639]
Subfamilia : Gypaetinae
Neophron percnopterus (Linnaeus, 1758)[ 640] [ 641]
Hoitar, Hoitar alb, Mortăcinar, Vultur alb, Vultur pleșuv alb, Vultur pleșuv mic, Vultur egiptean, Pleșuv alb, Pleșuv mic.
Neophron percnopterus percnopterus (Linnaeus, 1758)
În trecut era oaspete de vară și cuibărea în sudul Dobrogei. În prezent apariție accidentală.
În perioada 2010-2014 au fost observate 4 exemplare cu apariție accidentală.[ 78]
[ 642]
Gypaetus barbatus (Linnaeus, 1758)[ 643] [ 644]
Zăgan, Vultur bărbos, Vultur cu barbă, Ciahlău, Cilihoiu, Cilioaie.
Gypaetus barbatus barbatus (Linnaeus, 1758) (iclude vechea subspecie Gypaetus barbatus aureus ).
În trecut era sedentară, cuibăritore și trăia pe înălțimile Carpaților și de unde a dispărut de mai multe decenii.
Specia dispărută în România, ultimele exemplare fiind împușcate în 1927. Totuși a fost observat un exemplar pe 19.07.2016 la Baia Mare (jud. Maramureș).[ 645]
[ 646]
Subfamilia : Aquilinae
Clanga pomarina (Brehm, 1831), sin. Aquila pomarina (Brehm, 1831)[ 647] [ 648]
Acvilă țipătoare mică, Vulturaș țipător mic, Vulturaș negru mic, Vulturaș negru.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România, populația estimată este de 1.700-3.900 de perechi cuibăritore.
[ 649]
Clanga clanga (Pallas, 1811), sin. Aquila clanga Pallas, 1811[ 650] [ 651]
Acvilă țipătoare mare, Vultur țipător mare, Vulturaș negru mare.
Monotipică
Oaspete de vară, probabil cuibărește. În pasaj. Oaspete de iarnă.
În România este o specie posibil cuibăritoare mai ales în sudul țării, în Delta Dunării, sudul Dobrogei, de-a lungul Dunării și în Podișul Transilvaniei, fără a se putea da un număr de perechi cuibăritoare. În timpul pasajelor pot fi observate între 30 și 80 de exemplare. Se poate estima că între 10 și 20 de exemplare iernează pe teritoriul țării.
[ 652]
Aquila chrysaetos (Linnaeus, 1758)[ 653] [ 654]
Acvilă de munte, Acvilă, Pajură, Iepurar, Vultur de piatră, Aciră, Hultan, Pajoră, Pagiră, Zgripsoroaică.
Aquila chrysaetos chrysaetos (Linnaeus, 1758)
Sedentară, cuibăritore. În pasaj, mai rar iernează.
În România numărul perechilor cuibăritoare este estimat la 90-150 de perechi.
[ 655]
Aquila heliaca Savigny, 1809[ 656] [ 657]
Acvilă de câmp, Acvilă imperială, Vultur imperial, Pajure, Pajăre, Pajor, Zgripsoroaică, Gripsor, Sgricțor, Schiopoane.
Monotipică
În pasaj de primăvară și de toamnă. În trecut era oaspete de vară și cuibărea, fiind consemnate în literatură date despre cuiburi destul de frecvent identificate în Dobrogea, dar și în alte regiuni ale țării. În prezent observațiile sporadice din perioada recentă ale acestei specii pe teritoriul țării fac referire de obicei la păsări aflate în migrație sau în zone temporare de hrănire.
În timpul pasajelor pot fi observate între 20 și 60 de exemplare.
[ 658]
Aquila nipalensis Hodgson, 1833, sin. Aquila rapax nipalensis Hodgson, 1833[ 659] [ 660]
Acvilă de stepă, Acvilă apuseană de stepă, Acvilă orientală.
Aquila nipalensis orientalis Cabanis, 1854 (sin. Aquila rapax orientalis )
Accidentală. A fost cândva oaspete de vară clocitoare în România.
Specie foarte rară în România. În 2015 au fost observate numai 2 exemplare în timpul verii.[ 661]
[ 662]
Aquila fasciata (Vieillot, 1822), sin. Hieraaetus fasciatus (Vieillot, 1822)[ 663] [ 664]
Acvilă porumbacă, Acvila Bonelli, Vulturul Bonelli, Acvila porumbar.
Aquila fasciata fasciata Vieillot, 1822 (sin. Hieraaetus fasciatus fasciatus )
Accidentală.
În 2005-2006 au fost observate 5 exemplare,[ 17] iar în 2010-2014 a fost observat un singur exemplar.[ 78]
[ 665]
Hieraaetus pennatus (Gmelin, 1788), sin. Aquila pennata Gmelin, 1788[ 666] [ 667]
Acvilă mică, Acvilă pitică, Vulturaș cu oglindă, Acvilă oglindată.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Pentru România s-a estimat un număr de 150-320 de perechi cuibăritoare.
[ 668]
Subfamilia : Circaetinae
Circaetus gallicus (Gmelin, 1788), sin. Circaetus ferox (Gmelin, 1788)[ 669] [ 670]
Șerpar, Vultur șerpar.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de vară cuibăritore.
În România populația estimată este de 300-600 de perechi cuibăritoare.
[ 671]
Subfamilia : Milvinae
Milvus migrans (Boddaert, 1783), sin. Milvus korschun Gmelin 1891[ 672] [ 673]
Gaie neagră, Șorliță brună, Șorliță mică, Gaie brună, Uligan brun, Milan brun.
Milvus migrans migrans (Boddaert, 1783)
Oaspete de vară, cuibărește rar. În pasaj.
Efectivul estimat din România este de 120-160 perechi cuibăritore. Este mai frecventă în timpul pasajului, nefiind estimat numărul exemplarelor care tranzitează țara.
[ 674]
Milvus milvus (Linnaeus, 1758)[ 675] [ 676]
Gaie roșie, Șorliță, Șorliță roșie, Șorliță mare, Gaie, Gaie furcată, Gailă, Uligar, Huligan, Milan.
Milvus milvus milvus (Linnaeus, 1758)
În pasaj. Oaspete de vară cuibăritore.
În România populația estimată este de 1-5 perechi cuibăritore. Se întâlnește rar și sporadic în perioadele de pasaj, fără evaluări populaționale.
[ 677]
Subfamilia : Elaninae
Elanus caeruleus (Desfontaines, 1789)[ 678]
Gaie cenușie, Gaia albă.
Elanus caeruleus caeruleus (Desfontaines, 1789)
Se întâlnește accidental în sezonul cald.
Un exemplar a fost observat în zbor în iulie 1965 în sudul Dobrogea, dar fără dovezi certe.[ 232] [ 406] 2 exemplare au fost observate în august 2022 la Vadu, Constanța .[ 679] [ 680]
[ 681]
Subfamilia : Circinae
Circus aeruginosus (Linnaeus, 1758)[ 682] [ 683]
Erete de stuf, Uliu de trestie, Uliu de stuf, Gaie de trestie, Uliu de baltă, Șorecar de baltă, Herete de baltă.
Circus aeruginosus aeruginosus (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări rămân și iarna. În pasaj. Oaspete de iarnă.
Populația din România a fost apreciată la 1.700-2.500 de perechi cuibăritoare. Populația din România este considerată având un trend ascendent.
[ 684]
Circus cyaneus (Linnaeus, 1766)[ 685] [ 686]
Erete vânăt, Uliu vânăt, Gaie vânătă, Herete de câmp.
Monotipică
În pasaj. Oaspete de iarnă.
În România apare în migrație și în timpul iernii, mai ales în Dobrogea, efectivele care iernează în țară fiind estimate între 2.000 și 6.000 de exemplare.
[ 687]
Circus pygargus (Linnaeus, 1758)[ 688] [ 689]
Erete sur, Erete cenușiu, Uliu sur, Gaie sură, Herete cenușiu, Șorecar cenușiu, Gaie de luncă.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România, populația estimată este de 20-50 de perechi cuibăritore.
[ 690]
Circus macrourus S. G. Gmelin, 1770[ 691] [ 692]
Erete alb, Uliu alb, Herete alb, Șorecar alb, Uliul stepelor, Uliu palid.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește rar. În pasaj.
În România populația cuibăritore estimată este de 1-6 perechi, iar în timpul pasajelor pot fi observate între 200 și 1.000 de exemplare.
[ 693]
Subfamilia : Buteoninae
Buteo rufinus Cretzschmar, 1827)[ 694] [ 695]
Șorecar mare, Șorecar feroce, Șorecar acvilin, Uliu mare.
Buteo rufinus rufinus (Cretzschmar, 1829)
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Populația cuibăritoare a României este estimată la 400-900 de perechi.
[ 696]
Buteo buteo (Linnaeus, 1758)[ 697] [ 698]
Buteo buteo buteo - Șorecar comun, Șorecar de deal, Uliu, Uliul șopârlelor, Uliul, Buzard, Șopârlar. Buteo buteo vulpinus - Șorecar roșcat, Șorecar roșu, Șorecar vulpin, Șorecar de stepă, Buzard de stepă, Șorecar caucazian.
Buteo buteo buteo (Linnaeus, 1758) - cuibărește mai ales în Carpați, Buteo buteo vulpinus (Gloger, 1833) - cuibărește în sud-estul României, în Dobrogea.
Buteo buteo buteo - sedentară, cuibăritore. Buteo buteo vulpinus - oaspete de vară, cuibăritore.
Populația din România este evaluată la 20.000-50.000 de perechi și este considerată stabilă.
[ 699]
Buteo lagopus (Pontoppidan, 1763)[ 700] [ 701]
Șorecar încălțat, Șorecar de iarnă, Uliu încălțat, Buzard de iarnă.
Subspecia obișnuită în România este Buteo lagopus lagopus (Pontoppidan, 1763). De două ori a fost semnalată în România și subspecia răsăriteană, Buteo lagopus menzbieri Dementiev, 1951, ultima dată în 1973.[ 4] [ 232]
Oaspete de iarnă. În pasaj.
În România este estimat că ar ierna între 500 și 2.000 de indivizi.
[ 702]
Buteo hemilasius Temminck & Schlegel, 1844[ 703]
Șorecar asiatic
Monotipică
Accidentală
Unicul exemplar a fost colectat în 1968 în pădurea Ștefănești, lângă București.[ 4] [ 232]
[ 704]
Subfamilia : Perninae
Pernis apivorus (Linnaeus, 1758)[ 705] [ 706]
Viespar, Vespar, Văspar, Șorecarul viespilor.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România populația cuibăritoare este estimată la 5.000-12.000 de perechi.
[ 707]
Subfamilia : Accipitrinae
Accipiter nisus (Linnaeus, 1758)[ 708] [ 709]
Uliu păsărar, Uliul păsărilor, Uliu păsăresc, Uliu mic, Uliuț, Păsărar, Corui, Coroi, Cobăț.
Accipiter nisus nisus (Linnaeus, 1758)
Sedentară, cuibăritore. Oaspete de iarnă.
Efectivul estimat în România este de 4.000-12.000 de perechi cuibăritoare.
[ 710]
Accipiter gentilis (Linnaeus, 1758)[ 711] [ 712]
Uliu porumbar, Uliu de porumbei, Uliul găinilor, Uliu, Ulieș, Uligae, Huli, Huliu, Porumbar, Găinar, Boghiu, Bodigeu, Bodigaș, Hârău, Hereu, Herete, Arete, Ierete, Cobăț, Corui.
Accipiter gentilis gentilis (Linnaeus, 1758) (include și subspecia Accipiter gentilis gallinarum (C.L. Brehm, 1831)). Iarna apare și o subspecie nordică, Accipiter gentilis buteoides (Menzbier, 1882).[ 4] [ 232] . Dionisie Linția menționează și subspecia Accipiter gentilis marginatus Piller & Mitterpacher, 1783 - Uliul balcanic (3 exemplare au fost împușcate în 1904-1912.)[ 713]
Sedentară. Oaspete de iarnă.
Efectivul în România al acestei specii este estimat la 3.000-8.000 de perechi cuibăritoare. În timpul iernii numărul exemplarelor crește datorită exemplarelor care vin din nordul Europei.
[ 714]
Accipiter brevipes (Severtsov, 1850), sin. Accipiter badius brevipes Severtsov, 1850[ 715] [ 716]
Uliu cu picioare scurte, Ulișor cu picioare scurte, Uliu scund, Păsărar breviped, Păsărar, Corui cu picioare scurte.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Pentru România, populația estimată este de 550-900 perechi cuibăritoare. După SOR ar fi de 60-100 de perechi.
[ 717]
Familia Strigidae - bufnițe, ciufi, cucuvele, buhe, ciuși, huhurezi
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Strigiformes
Familia : Strigidae
Subfamilia : Asioninae
Asio flammeus (Pontoppidan, 1763)[ 718] [ 719]
Ciuf de câmp, Ciuf de baltă, Ciof de baltă, Ciuș, Știsiu.
Asio flammeus flammeus (Pontoppidan, 1763)
Sedentară, rar cuibăritore. În pasaj. Oaspete de iarnă
În România, populația cuibăritoare este formată din 20-40 de perechi cuibăritoare. Iarna apar și populații nordice.
[ 720]
Asio otus (Linnaeus, 1758)[ 721] [ 722]
Ciuf de pădure, Buhă mică de pădure, Ciuhurez urechiat, Huhurez, Hurez, Huhurete, Ciuf, Ciuș.
Asio otus otus (Linnaeus, 1758)
Sedentară, cuibăritore. Oaspete de iarnă. În pasaj.
În România s-a apreciat un număr cuprins între 8.000 și 30.000 de perechi cuibăritoare. În iernile aspre, multe exemplare nordice se adaugă populațiilor din România sau trec chiar mai spre sud, iernând în sudul Africii și în sud-vestul Asiei.
[ 723]
Subfamilia : Surniinae
Aegolius funereus (Linnaeus, 1758), sin. Aegolius funerus (Linnaeus, 1758)[ 724] [ 725]
Minuniță, Cucuvaie încălțată, Cucuvaia Tengmalm, Cucumeagă încălțată.
Aegolius funereus funereus (Linnaeus, 1758)
Sedentară, cuibăritore. Oaspete de iarnă.
În România sunt estimate între 600 și 1.000 de perechi cuibăritoare. Iarna apar și exemplare nordice.
[ 726]
Athene noctua (Scopoli, 1769)[ 727] [ 728]
Cucuvea, Cucuvaie, Cucuvaie balcanică, Cucuvea comună, Cucuveică, Cucumeagă, Cucuvelă, Cucuvea, Cucumea, Cucubeică, Cocioveică, Uture.
Athene noctua noctua (Scopoli, 1769), Athene noctua indigena C. L. Brehm, 1855
Sedentară, cuibăritore.
În România populația numără între 15.000 și 40.000 de perechi cuibăritoare.
[ 729]
Glaucidium passerinum (Linnaeus, 1758)[ 730] [ 731]
Ciuvică, Cucuvea pitică, Cucuvea de brădet.
Glaucidium passerinum passerinum (Linnaeus, 1758)
Sedentară, cuibăritore.
Populația estimată în România este de 2500-4000 de perechi cuibăritoare.
[ 732]
Surnia ulula (Linnaeus, 1758)[ 733] [ 734]
Ciuhurez, Ciuhurez undulat, Huhurez undulat, Huhurez porumbac.
Surnia ulula ulula (Linnaeus, 1758)
Accidentală.
În România se cunoaște o singură captură de iarnă din 1904.[ 4] [ 713]
[ 735]
Subfamilia : Striginae
Bubo bubo (Linnaeus, 1758)[ 736] [ 737]
Buhă, Bufniță, Buhă mare, Bufnă, Buhnă, Bufniță mare, Buhă, Buvnă, Buhac, Bucană, Bogză.
Bubo bubo bubo (Linnaeus, 1758).
Bubo bubo interpositus Rothschild & E. J. O. Hartert, 1910.[ 232] [ 738] [ 739]
Sedentară, cuibăritore
Populația estimată în România este de 200-700 de perechi cuibăritoare.
[ 740]
Bubo scandiacus (Linnaeus, 1758), sin. Nyctea scandiaca [ 741]
Bufniță de zăpadă, Bufniță polară.
Monotipică
Accidentală
Specie semnalată înainte de 1949.[ 245] [ 742] Recent a fost observat un exemplar la marginea pădurii din Tinca (județul Bihor) pe 14 decembrie 2014; un exemplar la Tinca pe 27 ianuarie 2016; un exemplar la Tinca pe 20 martie 2016; un exemplar la Râpa (județul Bihor) pe 14 noiembrie 2016; un exemplar la Tinca pe 14 decembrie 2016 (probabil același exemplar); un exemplar la Belfir (județul Bihor) pe 10 ianuarie 2019.[ 158]
[ 743]
Otus scops (Linnaeus, 1758)[ 744] [ 745]
Ciuș, Ciuf pitic, Buhă pitică, Huhurez mic.
Otus scops scops (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește.
Populația din România este apreciată a fi între 25.000-40.000 de perechi cuibăritore.
[ 746]
Strix aluco Linnaeus, 1758[ 747] [ 748]
Huhurez mic, Huhurez de pădure, Ciuhurez de pădure, Ciuhurez, Ciurez, Cecă.
Strix aluco aluco Linnaeus, 1758
Sedentară, cuibăritore.
În România numărul perechilor cuibăritoare este estimat la 20.000-60.000.
[ 749]
Strix uralensis Pallas, 1771[ 750] [ 751]
Huhurez mare, Huhurez uralenz, Cihurez cu coadă lungă, Huhurez cu cioc galben.
Strix uralensis liturata Lindroth, 1788, Strix uralensis macroura Wolf, 1810[ 752] [ 753]
Sedentară, cuibăritore. Oaspete de iarnă.
Efectivele estimate în România sunt cuprinse între 12.000-20.000 de perechi cuibăritoare. În sezonul rece apar și exemplare nordice.
[ 754]
Familia Tytonidae - strigi
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Tytonidae
Tyto alba (Scopoli, 1769)[ 755] [ 756]
Strigă, Huhurez de casă, Ciurez de casă.
Tyto alba guttata (C. L. Brehm, 1831)
Sedentară, cuibăritore.
În România populația cuibăritoare este de 500-1.500 de perechi.
[ 757]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Cuculiformes
Familia : Cuculidae
Cuculus canorus Linnaeus, 1758[ 758] [ 759]
Cuc, Cucul, Cucu, Cucușor, Cuculeț; fem. Cucă, Cuculiță, Cuculeasă.
Cuculus canorus canorus Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România populația cuibăritoare este formată din 300.000-600.000 de perechi cuibăritoare.
[ 760]
Clamator glandarius (Linnaeus, 1758)[ 761] [ 762]
Cuc pestriț
Monotipică
Accidentală. A fost observată în 1916 în Basarabia.[ 763]
Au fost observate 2 exemplare pentru prima dată în România în mai 2017 la Târgușor (jud. Constanța).[ 764] [ 765]
[ 766]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Caprimulgiformes
Familia : Caprimulgidae
Caprimulgus europaeus Linnaeus, 1758[ 767] [ 768]
Caprimulg. Caprimulgus europaeus europaeus - Caprimulg european, Caprimulg comun, Rândunea de noapte nordică, Lipitoare nordică, Păpăludă nordică, Mulgătorul caprelor. Caprimulgus europaeus meridionalis - Caprimulg meridional, Caprimulg meridional, Mulgecapre, Rândunea de noapte meridională, Păpăludă meridională, Lipitoare meridională.
Caprimulgus europaeus meridionalis E. J. O. Hartert, 1896 (cuibărește); Caprimulgus europaeus europaeus Linnaeus, 1758 (în pasaj)
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Efectivul în România este estimat la 12.000-15.000 de perechi cuibăritoare.
[ 769]
Familia Alcedinidae - pescărași
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Coraciiformes
Familia : Alcedinidae
Alcedo atthis (Linnaeus, 1758)[ 770] [ 771]
Pescăraș albastru. Alcedo atthis ispida - Pescăraș albastru mare, Pescăruș verde, Pescăraș, Pescărel vânăt, Pescăriță, Pescărel azuriu. Alcedo atthis atthis - Pescăraș albastru mic, Pescăruș verde estic, Pescăras albastru răsăritean.
Alcedo atthis atthis (Linnaeus, 1758), Alcedo atthis ispida Linnaeus, 1758
Sedentară, cuibăritore. În pasaj.
Populația cuibăritoare din România este estimată la 5.500-10.000 de perechi.
[ 772]
Ceryle rudis (Linnaeus, 1758)[ 773]
Pescăraș pestriț
Accidentală
A fost observat pentru prima dată în România de A.L. Ilie care a observat 2 două exemplare, unul zburând, celălalt pescuind, pe 8 iunie 2015 în Valea Pustei, care trece prin satul Râpa (jud. Bihor).[ 158]
[ 774]
Familia Meropidae - prigori
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Meropidae
Merops apiaster Linnaeus, 1758[ 775] [ 776]
Prigorie, Albinărel, Furnicar, Viespar, Prigoare.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Efectivele din România au fost estimate la 200.000-400.000 de perechi cuibăritoare.
[ 777]
Familia Coraciidae - dumbrăvence
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Coraciidae
Coracias garrulus Linnaeus, 1758[ 778] [ 779]
Dumbrăveancă, Gaiță vânătă, Corb albastru, Căcău, Găițișară, Cioară pucioasă, Corobatică, Dumbrăvioară.
Coracias garrulus garrulus Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Pentru România, populația estimată este de 4.600-6.500 de perechi cuibăritoare.
[ 780]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Bucerotiformes
Familia : Upupidae
Upupa epops Linnaeus, 1758[ 781] [ 782]
Pupăză, Pupăgioară, Pupăzoi.
Upupa epops epops Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România populația cuibăritoare este estimată a fi cuprinsă între 20.000 și 40.000 de perechi.
[ 783]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Piciformes
Familia : Picidae
Subfamilia : Jynginae
Jynx torquilla Linnaeus, 1758[ 784] [ 785]
Capîntortură, Capîntors, Vârtecap, Capunturtură, Sucecap, Capuntultură, Caprenturtură, Sucitoare, Capintors, Furnicar.
Jynx torquilla torquilla Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj
În România populația cuibăritoare este estimată la 30.000-70.000 de perechi, efectivul fiind considerat în regresie.
[ 786]
Subfamilia : Picinae
Picus canus Gmelin, 1788[ 787] [ 788]
Ghionoaie sură, Ciocănitoare sură, Ghionoae sură, Vârdăriță sură, Verdoaică, Vierdare, Ciocănitoare, Ghionoaie, Svirdoaică, Horoi verde.
Picus canus canus J. F. Gmelin, 1788
Sedentară, cuibăritore.
În România cuibăresc între 45.000 și 60.000 de perechi, ceea ce reprezintă populația cea mai mare de pe continentul european (exceptând-o pe cea din Rusia).
[ 789]
Picus viridis Linnaeus, 1758[ 790] [ 791]
Ghionoaie verde, Ciocănitoare verde, Ciocănitoare verde central-europeană, Vârdăriță, Verdoaică, Virdare, Svirdaică, Horoiu verde, Ciocănitoare verde românească, Ciocănitoare verdoaie.
Picus viridis viridis Linnaeus, 1758 (include subspecia Picus viridis virescens (C. L. Brehm, 1831) = Picus viridis frondium C. L. Brehm 1831), Picus viridis karelini J. F. Brandt, 1841 (include Picus viridis romaniae Stresemann 1919 - Ciocănitoare verde românească, Ciocănitoare verdoaie).[ 792]
Sedentară, cuibăritore
Populația din România este apreciat a fi între 60.000 și 120.000 de perechi. Este a doua ca mărime după cea din Franța.
[ 793]
Dryobates minor (Linnaeus, 1758), sin. Dendrocopos minor (Linnaeus, 1758)[ 794] [ 795]
Ciocănitoare pestriță mică, Ciocănitoare pestriță mică, Ghionoaie pestriță mică, Ciocănitoare mică, Ghionoaie mică, Furnicar.
Dryobates minor hortorum (C. L. Brehm, 1831), Dryobates minor buturlini E. J. O. Hartert, 1912 (Ciocănitoarea lui Buturlin)[ 792]
Sedentară, cuibăritore
În România cuibăresc între 15.000 și 600.000 de perechi, populația fiind în regres.
[ 796]
Dendrocopos major (Linnaeus, 1758), sin. Dryobates major (Linnaeus, 1758),[ 797] [ 798]
Ciocănitoare pestriță mare, Ciocănitoare pestriță, Vârdoaică roșie, Bocănitoare, Ghionoaie, Geonoaie, Ciocănitoare roșie, Sfârcioc, Sfârdaică.
Dendrocopos major pinetorum (C. L. Brehm, 1831 - Ciocănitoare pestriță mare), Dendrocopos major candidus (Stresemann, 1919 - Ciocănitoare pestriță candidă), unii autori includ această subspecie în subspecia Dendrocopos major pinetorum (C. L. Brehm, 1831 - Ciocănitoare pestriță mare estică), Dendrocopos major major (Linnaeus, 1758)[ 792]
Sedentară, cuibăritore
În România cuibăresc între 300.000 și 500.000 de perechi, populația fiind considerată în creștere.
[ 799]
Dendrocopos leucotos (Bechstein, 1803), sin. Dryobates leucotos (Bechstein, 1803)[ 800] [ 801]
Ciocănitoare cu spate alb, Ciocănitoarea de munte, Ciocănitoare albă în spate.
Dendrocopos leucotos leucotos (Bechstein, 1802, include și subspecia Dendrocopos leucotos carpathicus Buturlin, 1907 citată de unii autori), Dendrocopos leucotos lilfordi (Sharpe & Dresser, 1871 - Ciocănitoare Lilford).[ 792]
Sedentară, cuibăritore.
În România cuibăresc între 8.500 și 35.000 de perechi, populația fiind stabilă.
[ 802]
Dendrocopos syriacus , (Ehrenberg, 1833), sin. Dryobates syriacus (Ehrenberg, 1833)[ 803] [ 804]
Ciocănitoare de grădină, Ciocănitoare de grădini, Ciocănitoare pestriță de gradină, Ciocănitoare pestriță urbană, Ciocănitoare balcanică, Ciocănitoare siriacă.
Dendrocopos syriacus balcanicus (Gengler et Stresemann, 1920).[ 792] Unii autori consideră această specie monotipică.
Sedentară, cuibăritore
Populația din România este apreciată a fi între 10.000 și 30.000 de perechi și este în declin.
[ 805]
Dryocopus martius (Linnaeus, 1758)[ 806] [ 807]
Ciocănitoare neagră, Gheonoaie neagră, Ciocănitoare cu cârpă, Țipătoare, Horoi de brad, Cățărătoare, Ghinoi, Ciocănitoare cucuiată.
Dryocopus martius martius (Linnaeus, 1758)[ 792]
Sedentară, cuibăritore
Populația din România este apreciată a fi între 14.500 și 57.000 de perechi, reprezentând una dintre cele mai importante populații de pe continentul european.
[ 808]
Leiopicus medius (Linnaeus, 1758), sin. Dendrocopos medius (Linnaeus, 1758), Dryobates medius (Linnaeus, 1758)[ 809] [ 810]
Ciocănitoare de stejar, Ciocănitoare pestriță mijlocie, Gheonoaie mijlocie, Ciocănitoare roșie.
Leiopicus medius medius (Linnaeus, 1758)[ 792]
Sedentară, cuibăritore
În România cuibăresc aproximativ 80.000-250.000 de perechi.
[ 811]
Picoides tridactylus (Linnaeus, 1758)[ 812] [ 813]
Ciocănitoare de munte, Ciocănitoare tridegetată, Ciocănitoare cu trei degete.
Picoides tridactylus alpinus C. L. Brehm, 1831.[ 792]
Sedentară, cuibăritore.
În România cuibăresc aproximativ 15.000-20.000 de perechi.
[ 814]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Apodiformes
Familia : Apodidae
Apus apus (Linnaeus, 1758)[ 815] [ 816]
Drepnea neagră, Drepnea mică, Drepnea, Drepneauă, Lăstun mare, Lăstun negru, Drăpnea.
Apus apus apus (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă.
În România are un efectiv estimat la 15.000-60.000 de perechi cuibăritoare.
[ 817]
Apus pallidus (Shelley, 1870)[ 818] [ 819]
Drepnea palidă
Apus pallidus brehmorum E. J. O. Hartert, 1901?
Accidentală
În perioada 2010-2014 au fost observate 5 exemplare,[ 78] iar în 2016-2017 - 8 exemplare.[ 820]
[ 821]
Tachymarptis melba (Linnaeus, 1758), sin. Apus melba (Linnaeus, 1758)[ 822] [ 823]
Drepnea mare, Drepnea alpină.
Tachymarptis melba melba (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește.
În România există un efectiv estimat la 1.200-3.000 de perechi cuibăritoare.
[ 824]
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Psittaciformes
Familia : Psittacidae
Psittacula krameri (Scopoli, 1769)[ 825] [ 826]
Papagalul micul Alexander
?
Specie provenite din gradini zoologice, cu apariție sporadică în România.[ 17]
Specie foarte rară. În perioada 2016-2017 au fost observate 36 exemplare în București.[ 827]
[ 828]
Psittacula eupatria (Linnaeus, 1766)[ 829] [ 830]
Papagalul marele Alexander
?
Specie provenite din gradini zoologice, cu apariție sporadică în România.
Specie foarte rară.
[ 831]
Familia Alaudidae - ciocârlii, ciocârlani
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Ordinul: Passeriformes
Familia : Alaudidae
Alauda arvensis Linnaeus, 1758[ 832] [ 833]
Ciocârlie de câmp, Ciocârlie de câmp surie, Ciocârlie de țarină, Ciocârlie de vânt.
Alauda arvensis arvensis Linnaeus, 1758 (ciocârlie de câmp - în pasaj de primăvară și de toamnă);
Alauda arvensis cantarella Bonaparte, 1850 (= Alauda arvensis lunata Ch. L. Brehm, 1845 - ciocârlie de câmp surie - oaspete de vară cuibăritore).
În literatura veche este menționată și Alauda arvensis cinerascens Hartert 1910 (Ciocârlie de câmp caucasică, Ciocârlie răsăriteană = Alauda arvensis armenica Bogdanov, 1879).[ 834]
Oaspete de vară, cuibărește, majoritatea efectivului din România migrează în zone mediteraneene, foarte puține exemplare rămânând peste iarnă. În pasaj de primăvară și de toamnă.
În România este larg răspândită, numărul perechilor cuibăritoare fiind estimat la 2.000.000-3.000.000 (După SOR 460.000-850.000 perechi cuibăritoare). Este una dintre cel mai des identificate specii de păsări.
[ 835]
Alauda leucoptera (Pallas, 1811), sin. Melanocorypha leucoptera (Pallas, 1811)[ 836] [ 837]
Ciocârlie cu aripi albe, Ciocârlie sibirică.
Monotipică
Accidentală, oaspete de iarnă.
Specie foarte rară. În 2017 a fost observat un singur exemplar la Agigea, în decembrie.[ 838]
[ 839]
Alaudala rufescens (Vieillot, 1820), sin. Calandrella rufescens (Vieillot, 1820)[ 840] [ 841]
Ciocârlie mică
?
Accidentală.
În perioada 2010-2014 au fost observate 3 exemplare.[ 78] [ 842]
[ 843]
Calandrella brachydactyla (Leisler, 1814)[ 844] [ 845]
Ciocârlie de stol, Ciocârlie cu degete scurte, Ciocârlie brevidegetată.
Calandrella brachydactyla brachydactyla (Leisler, 1814), sin. Calandrella cinerea brachydactyla (Leisler, 1814)
Oaspete de vară, cuibărește.
În România populația cuibăritoare estimată este de 10.000-20.000 de perechi.
[ 846]
Lullula arborea (Linnaeus, 1758)[ 847] [ 848]
Ciocârlie de pădure, Ciocârlie de munte.
Lullula arborea arborea (Linnaeus, 1758).
Unii autori menționează și subspecia Lullula arborea flavescens Ehmcke 1903 (Ciocârlie de pădure gălbuie, Ciocârlie mică, Ciocârlie fluerătoare)
Oaspete de vară, cuibărește. Populații sedentare pe Lunca Dunării și în Dobrogea. În iernile blânde se pot întâlni unele exemplare nordice.
Populația cuibăritoare în România este estimată între 100.000 și 250.000 de perechi
[ 849]
Galerida cristata (Linnaeus, 1758)[ 850] [ 851]
Ciocârlan, Ciocârlan moțat, Ciocârlie cu cioc subțire.
Galerida cristata tenuirostris C. L. Brehm, 1858 (Ciocârlie cu cioc subțire) - subspecia obișnuită din România;
Galerida cristata cristata (Linnaeus, 1758 - Ciocârlie moțată);
Galerida cristata meridionalis C. L. Brehm, 1841 (Ciocârlie moțată balcanică).
Sedentară.
În România populația cuibăritoare este estimată la 200.000-400.000 de perechi și este în creștere.
[ 852]
Eremophila alpestris (Linnaeus, 1758)[ 853] [ 854]
Ciocârlie urecheată, Ciocârlie urechiată, Ciocârlie alpină.
Eremophila alpestris flava (J. F. Gmelin, 1789)
Sedentară, cuibăritore în munții Făgăraș și munții Bucegi. Oaspete de iarnă - o parte din efectivele migratoare din nordul Europei petrec iarna în zona Carpaților Occidentali și de Sud.
În România cuibăresc între 100 și 300 de perechi.
[ 855]
Melanocorypha calandra (Linnaeus, 1766)[ 856] [ 857]
Ciocârlie de Bărăgan, Ciocârlie de stepă
Melanocorypha calandra calandra (Linnaeus, 1766)
Cuibăritoare, parțial sedentară, în iernile fără zăpadă sau cu puțină zăpadă iernează; o parte migrează spre țările calde. În pasaj. În România există populații cuibăritoare în Delta Dunării, în Dobrogea, în partea de sud a Moldovei și în partea de est a Munteniei.
Efectivele din România sunt estimate la 750.000-1.500.000 de perechi cuibăritoare.
[ 858]
Melanocorypha yeltoniensis (Forster, 1767)[ 834] [ 859]
Ciocârlie neagră
Monotipică
Accidentală.
Specie foarte rară. Se cunosc câteva semnalări primăvara în Dobrogea, fără ca specia să fi fost colectată.[ 4]
[ 860]
Melanocorypha bimaculata (Ménétries, 1832)[ 861]
Ciocârlie cu două pete
Monotipică
Accidentală
Specie foarte rară[ 245]
[ 862]
Familia Hirundinidae - rândunici, lăstuni
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Hirundinidae
Hirundo rustica Linnaeus, 1758[ 863] [ 864]
Rândunică, Rândunea, Rândunică de câmp, Rândurică, Rândurea, Lândură, Arândunea.
Hirundo rustica rustica Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește. Specia a devenit strict antropofilă, existând aproape numai în localități.
Efectivele din România sunt apreciate a fi între 500.000 și 1.000.000 de perechi.
[ 865]
Cecropis daurica Linnaeus, 1771, sin. Hirundo daurica Laxmann, 1769[ 866] [ 867]
Rândunică roșcată, Rândunică alpină.
Cecropis daurica rufula (Temminck, 1835)
Oaspete de vară, cuibărește. În România cuibărește în zona Dobrogea, în munții Retezat, Parâng, Apuseni, în Clisura Dunării și munții Cernei.
Populația cuibăritoare din România numără între 500 și 1.500 de perechi clocitoare.
[ 868]
Delichon urbicum (Linnaeus, 1758), sin. Delichon urbica (Linnaeus, 1758)[ 869] [ 870]
Lăstun de casă, Rândunică de casă, Lăstun, Lăstrun, Loston, Lăstun alb, Rândunică de fereastră.
Delichon urbicum urbicum (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește. Cuibărește în locurile joase și la munte, adesea în colonii cu exemplare numeroase, lipindu-și cuiburile pe zidurile clădirilor.
Pentru România populația cuibăritoare este estimată la 400.000-1.300.000 de perechi cuibăritoare.
[ 871]
Riparia riparia (Linnaeus, 1758)[ 872] [ 873]
Lăstun de mal, Rândunică de mal, Rândunică de apă, Rândunică de ploaie, Rândunea de pământ.
Riparia riparia riparia (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește
În România populația cuibăritoare este estimată la 45.000-90.000 de perechi.
[ 874]
Ptyonoprogne rupestris (Scopoli, 1769), sin. Hirundo rupestris Scopoli, 1769[ 875] [ 876]
Lăstun de stâncă
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. A fost semnalată prima dată în România în 1968 în regiunea sud-vestică a Carpaților, instalându-și cuiburile în crăpăturile stâncoase și în peșteri.
În România efectivul speciei este de 1.000-3.000 de perechi cuibăritoare.
[ 877]
Familia Motacillidae - codobaturi, fâse
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Motacillidae
Motacilla alba Linnaeus, 1758[ 878] [ 879]
Codobatură albă, Codobatură vulgară, Codobatură, Codubatură, Codobatură albăstrie, Cotorobatură, Coțobaie, Rândunica Domnului, Pasăre țigănească, Jumătate de pasăre, Codobâță, Bâțiitoare, Cutrubătură, Codobatelei.
Motacilla alba alba Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește. Populațiile din sudul României sunt sedentare. În pasaj.
Efectivele din România sunt estimate la 1.500.000-1.900.000 de perechi cuibăritoare.
[ 880]
Motacilla cinerea Tunstall, 1771[ 881] [ 882]
Codobatură de munte, Pliscă de munte, Codobatură, Codobatură vânătă, Codobatură sură.
Motacilla cinerea cinerea Tunstall, 1771
Oaspete de vară, cuibărește. În iernile blânde pot fi văzute unele exemplare în parcurile cu ape neînghețate din mijlocul orașelor din sudul României.
Efectivele din România sunt estimate la 340.000-345.000 de perechi cuibăritoare.
[ 883]
Motacilla citreola Pallas, 1776[ 884] [ 885]
Codobatură cu cap galben
Motacilla citreola citreola Pallas, 1776[ 232]
Este întâlnită accidental numai în perioada de migrație.
În România efectivele speciei sunt reduse. În perioada 2006-2017 au fost observate 46 exemplare.[ 886]
[ 887]
Motacilla flava Linnaeus, 1758[ 888] [ 889]
Codobatură galbenă, Codobatură galbenă, Cotorobușcă, Văcăriță, Păstorel, Păstoriță, Cotolocușcă.
Motacilla flava flava Linnaeus, 1758 (Codobatură galbenă comună - cuibărește);
Motacilla flava dombrowskii (Tschusi, 1903 - Codobatură lui Dombrowski, Codobatură galbenă răsăriteană - cuibărește), aceasta este considerată în prezent că reprezintă un hibrid interrasial;
Motacilla flava beema (Sykes, 1832 - Codobatură galbenă orientală, Codobatură curtă, Codobatură răsăriteană - în pasaj);
Motacilla flava thunbergi Billberg, 1828 (Codobatură galbenă nordică, Codobatură galbenă boreală - în pasaj);
Motacilla flava taivana (Swinhoe, 1863), sin. Motacilla flava taivanus (Swinhoe, 1863 - Codobatură cu sprânceana galbenă, Codobatură galbenă chineză, Codobatură asiatică - în pasaj);
Motacilla flava feldegg Michahelles, 1830 (Codobatură galbenă cu cap negru - cuibărește; unii autori o ridică în rang de specie Motacilla feldegg ;
Motacilla flava cinereocapilla Savi, 1831 (Codobatură galbenă cu cap cenușiu, Codobatură galbenă sudică - în pasaj);
Motacilla flava kaleniczenkii Kaleniczenko 1839 (Codobatură galbenă cu bărbia albă - în pasaj) - este inclusă în prezent în subspecia Motacilla flava feldegg .[ 834]
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Populația din România a fost estimată la 850.000-1.700.000 de perechi și este în prezent în ușor declin.
[ 890]
Anthus campestris (Linnaeus, 1758)[ 891] [ 892]
Fâsă de câmp, Fâsă campestră.
Anthus campestris campestris (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj
În România cuibăresc 150.000-220.000 de perechi.
[ 893]
Anthus cervinus (Pallas, 1811), sin. Anthus cervina (Pallas, 1811), Anthus rufogularis Brehm 1824[ 894] [ 895]
Fâsă roșiatică, Fâsă cu gât roșu, Fâsă roșie.
Monotipică
În pasaj de primăvară și de toamnă.
Specie rară. În România în 2016 au fost observate 13 exemplare.[ 896]
[ 897]
Anthus pratensis (Linnaeus, 1758)[ 898] [ 899]
Fâsă de luncă.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește îndeosebi în partea nordică a României, în ținuturile umede de câmpie și dealuri. În pasaj.
Specie rară. Populația cuibăritoare în România este estimată la 5-20 de perechi, aceste date reprezentând probabil o subestimare a efectivului cuibăritor. Se întâlnește mai ales în timpul pasajului. În iernile blânde, se întâlnesc accidental unele exemplare, mai ales în partea sudică a țării.
[ 900]
Anthus spinoletta (Linnaeus, 1758)[ 901] [ 902]
Fâsă de munte, Fâsă alpină.
Anthus spinoletta spinoletta (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește pe înălțimile fără păduri ale Carpaților, instalându-și cuibul pe sol, lângă bolovanii înierbați. Oaspete de iarnă - o parte din efectivele europene petrec iarna în Delta Dunării și în Dobrogea.
Populația cuibăritoare în România este estimată la 160.000-190.000 de perechi.
[ 903]
Anthus trivialis (Linnaeus, 1758)[ 904] [ 905]
Fâsă de pădure, Fâsă transilvanică.
Anthus trivialis trivialis (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește.
În România cuibăresc aproximativ 500.000-900.000 de perechi.
[ 906]
Anthus richardi Vieillot, 1818[ 907]
Fâsa lui Richard, Fâsă asiatică
?
Accidentală
Specie foarte rară.[ 245]
[ 908]
Anthus petrosus (Montagu, 1798)[ 909]
Fâsă de stâncă
?
Accidentală
În decembrie 2010 a fost observat un singur exemplar la Capul Midia.[ 78]
[ 910]
Familia Laniidae - sfrâncioci
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Laniidae
Lanius senator Linnaeus, 1758[ 911] [ 912]
Sfrâncioc cu cap roșu.
Lanius senator senator Linnaeus, 1758
Oaspete de vară, cuibărește.
În România efectivul cuibăritor al speciei este mic, estimat a fi cuprins între 100 și 400 de perechi.
[ 913]
Lanius collurio Linnaeus, 1758, sin. Lanius cristatus collurio Linnaeus, 1758[ 914] [ 915]
Sfrâncioc roșiatic, Sfrâncioc roșu, Berbecel roșietic, Șofran, Codălbiță.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj
În România numărul estimat de perechi este de 1.600.000-3.600.000, fiind una dintre cele mai numeroase populații din Europa; efective mai mari sunt înregistrate doar în Rusia.
[ 916]
Lanius excubitor Linnaeus, 1758[ 917] [ 918]
Sfrâncioc mare, Sfrâncioc coțofănesc, Sfrâncioc ghebos, Sfrâncioc de iarnă, Berbecel, Berbecel mare, Lupul vrăbiilor, Șoimuț, Capra dracului, Țăcăitoare, Frâncioc mare.
Lanius excubitor excubitor Linnaeus, 1758 (Sfrâncioc mare),
Lanius excubitor homeyeri Cabanis, 1873 (Sfrânciocul lui Homeyer, Sfrâncioc răsăritean)
Lanius excubitor excubitor - oaspete de iarnă.
Lanius excubitor homeyeri - sedentară, cuibăritoare.[ 919]
Populația cuibăritoare din România este estimată între 15.000 și 50.000 de perechi.
[ 920]
Lanius minor Gmelin, 1788[ 921] [ 922]
Sfrâncioc cu fruntea neagră, Sfrâncioc mic, Berbecel mic, Francioc mic, Lupul vrăbiilor mic.
Lanius minor minor J. F. Gmelin, 1788
Oaspete de vară, cuibărește.
Populația din România, deține în prezent una dintre cele mai mari efective cuibăritoare (364.000-857.000 de perechi) din Europa.
[ 923]
Lanius nubicus Lichtenstein, 1823[ 924]
Sfrâncioc cu mască
Monotipică
Accidentală.
Specie foarte rară.[ 245] A fost văzut o singură dată în primăvara lui 1991 în Iezerul Calarasi.[ 925]
[ 926]
Lanius isabellinus Ehrenberg, 1833[ 927] [ 928]
Sfrâncioc asiatic, Sfrâncioc de deșert.
?
Accidentală
A fost capturat un exemplar pe grindul Chituc la 12.10.1997.[ 929]
[ 930]
Familia Bombycillidae - mătăsari
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Bombycillidae
Bombycilla garrulus (Linnaeus, 1758)[ 931] [ 932]
Mătăsar
Bombycilla garrulus garrulus (Linnaeus, 1758)
Oaspete de iarnă. Nu cubărește în România.
Specie întâlnită doar sezonul rece. În unele ierni este abundent, alteori apare în mici cârduri, pentru ca ani în șir să nu se mai ivească deloc. În primăvara din 2017 au fost observate 52 de exemplare în România.[ 933]
[ 934]
Familia Cinclidae - pescărei
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Cinclidae
Cinclus cinclus (Linnaeus, 1758)[ 935] [ 936]
Pescărel negru, Mierlă de pârâu, Pescăruș de munte, Pescărel de pârâu, Rătășcuță, Pescărel de gheață, Pruntăraș, Prentăraș.
Cinclus cinclus cinclus (Linnaeus, 1758) (Mierlă de pârâu nordică, Mierlă neagră nordică - oaspete de iarnă);
Cinclus cinclus aquaticus Bechstein, 1797 (Mierlă de pârâu comună, Mierlă de apă - sedentară);
Cinclus cinclus meridionalis Ch. L. Brehm, 1856 (Mierlă de părău sudică, Mierlă neagră sudică, Mierlă de pârâu meridională, Mierlă de pârâu cu pântec deschis) inclusă în prezent în Cinclus cinclus aquaticus ;
Cinclus cinclus orientalis Stresemann 1919 (Mierlă de părău orientală, Mierlă de pârâu macedoneană) inclusă în prezent în Cinclus cinclus aquaticus .[ 834]
Sedentară, cuibăritoare. Oaspete de iarnă
Populația din România este estimată între 10.000 și 20.000 de perechi cuibăritoare.
[ 937]
Familia Troglodytidae - ochiuboului
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia :Troglodytidae
Troglodytes troglodytes (Linnaeus, 1758)[ 938] [ 939]
Ochiuboului, Ochiul boului, Pănțăruș, Impărățel, Cioclejel, Tărtăloc, Sfredeluș, Sfredeleac, Bourel, Gătăjel, Șofrac, Luleluș, Lulelușă, Țânțăruș, Pitulice, Impărătuș.
Troglodytes troglodytes troglodytes (Linnaeus, 1758)
Sedentară, cuibăritoare. Iarna pot fi văzute exemplare nordice.
În România se apreciază că sunt între 270.000 și 540.000 de perechi cuibăritoare.
[ 940]
Familia Turdidae - cocoșari, sturzi, mierle
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia :Turdidae
Turdus pilaris Linnaeus, 1758[ 941] [ 942]
Cocoșar, Sturz de iarnă, Gogoșar, Sturz de munte.
Monotipică.
Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă.
În România populația cuibăritoare de cocoșar este de 75.000-150.000 de perechi cuibăritoare, cu un ușor trend ascendent. Primele date de cuibărit ale speciei în țară datează din anul 1960, în nordul României.
[ 943]
Turdus iliacus Linnaeus, 1766, sin. Turdus musicus Linnaeus, 1758[ 944] [ 945]
Sturzul viilor, Sturz roșcat, Sturz roșu.
Turdus iliacus iliacus Linnaeus, 1758 (sin. Turdus musicus musicus )
În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă.
Specie rară. În perioada 2006-2017 au fost observate 182 exemplare în România.[ 946]
[ 947]
Turdus philomelos Brehm, 1831[ 948] [ 949]
Sturz cântător, Sturzișor, Brebeneac, Sturz cântăreț.
Turdus philomelos philomelos C. L. Brehm, 1831, sin. Turdus ericetorum philomelos Brehm (1831).
Oaspete de vară, cuibărește. În iernile blânde, rămân unele exemplare nordice.
Populația din România este estimată la 850.000-1.700.000 de perechi cuibăritoare.
[ 950]
Turdus viscivorus Linnaeus, 1758[ 951] [ 952]
Sturz de vâsc, Brebene, Sturz mare, Brebeneac, Brebeneac mare.
Turdus viscivorus viscivorus Linnaeus, 1758
Parțial migratoare, parțial sedentară, cuibăritoare. Oaspete de iarnă. În pasaj.
Populația din România este stabilă, cu efective cuprinse între 250.000 și 500.000 de perechi cuibăritoare.
[ 953]
Turdus merula Linnaeus, 1758[ 954] [ 955]
Mierlă, Mierlă neagră, Miarlă, Nierlă, Mnierlă, Mierluță, Mierloi, Agnirbă, Gnierlă, Mierlușcă, Văduvă loatră, Guirlă.
Turdus merula merula Linnaeus, 1758. În literatura veche este menționată și subspecia Turdus merula aterrimus (Madarász, 1903 - Mierla lui Madarász, Mierlă orientală, Mierlă balcanică.).[ 834]
Sedentară, cuibăritoare. Oaspete de iarnă.
Populația cuibăritoare din România a fost estimată la 2.150.000-4.300.000 de perechi și are un trend ascendent.
[ 956]
Turdus torquatus Linnaeus, 1758[ 957] [ 958]
Mierlă gulerată, Mierlă gulerată alpină, Mierlă sură.
Turdus torquatus alpestris (C. L. Brehm, 1831)
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România populația cuibăritoare este estimată la 80.000-120.000 de perechi, fiind cea mai mare populație din Europa.
[ 959]
Turdus migratorius Linnaeus, 1766[ 960]
Sturz cu piept roșu
Specie nord-americană, accidentală în România.
Un exemplar a fost observat la Râpa (județul Bihor) pe 28 mai 2017 (prima mențiune în România); un exemplar la Cheșa (județul Bihor) pe 4 martie 2018; un exemplar în pădurea de la Băile Felix pe 27 august 2018.[ 158]
[ 961]
Turdus eunomus Temminck, 1831[ 962]
Sturz cu aripi ruginii
Specie siberiană, accidentală în România.
Un exemplar a fost observat la Tinca (județul Bihor) pe 16 aprilie 2017 (prima mențiune în România).[ 158]
[ 963]
Zoothera aurea (Holandre, 1825), sin. Zoothera dauma aurea (Holandre, 1825).[ 964]
Sturz auriu
?
Accidentală
Specie foarte rară. Prezență incertă[ 245] Un exemplar a fost observat la Tinca (județul Bihor), pe 16 mai 2018.[ 158]
[ 965]
Familia Muscicapidae - măcălendri, privighetoare, guși vinete, mierle, codroși, pietrari, mărăcinari, muscari
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Muscicapidae
Erithacus rubecula (Linnaeus, 1758)[ 966] [ 967]
Măcăleandru, Gușă roșie, Gușu roșu, Piept roșu.
Erithacus rubecula rubecula (Linnaeus, 1758)
Parțial migratoare, parțial sedentară, cuibăritoare. Oaspete de iarnă. În pasaj.
În România populația cuibăritoare a speciei este apreciată la 2.250.000-6.000.000 de perechi și este considerată stabilă.
[ 968]
Cercotrichas galactotes (Temminck, 1820)[ 969]
Măcăleandru roșcat
Cercotrichas galactotes syriaca (Hemprich & Ehrenberg, 1833)
Accidentală
Specie foarte rară. Un exemplar a fost observat în august 1974 de Ion Catuneanu la Călimănești (județul Vâlcea)[ 232] [ 970] [ 971]
[ 972]
Tarsiger cyanurus (Pallas, 1773)[ 973] [ 974]
Măcăleandrul albastru
Monotipică
Accidentală
Specie foarte rară. O femelă adultă a fost capturată pe 17 octombrie 2017 în tabăra de inelare organizată de Grupul Milvus pe Grindul Chituc.[ 975]
[ 976]
Luscinia luscinia (Linnaeus, 1758)[ 977] [ 978]
Privighetoare de zăvoi, Filomelă, Privighetoare mare, Priveghetoare mare, Priveghetoare.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România populația este apreciată la 90.000-200.000 de perechi cuibăritoare.
[ 979]
Luscinia megarhynchos (Brehm, 1831)[ 980] [ 981]
Privighetoare roșcată, Priveghetoare, Privighetoare, Priveghetoare roșie, Privighitoare mică, Berbiliu.
Luscinia megarhynchos megarhynchos C. L. Brehm, 1831
Oaspete de vară, cuibărește.
Populația cuibăritoare din România este estimată la 800.000-1.600.000 de perechi cuibăritoare, fiind importantă la nivel european.
[ 982]
Cyanecula svecica (Linnaeus, 1758), sin. Luscinia svecica (Linnaeus, 1758)[ 983] [ 984]
Gușă vânătă, Gușu vânăt, Priveghetoare albastră.
Cyanecula svecica cyanecula (Meisner, 1804, sin. Luscinia svecica cyanecula - Privighetoare pitica - cuibăritoare), Cyanecula svecica volgae (O. Kleinschmidt, 1907, sin. Luscinia svecica volgae - Privighetoare răsăriteană - în pasaj), Cyanecula svecica svecica (Linnaeus, 1758, sin. Luscinia svecica svecica - în pasaj).[ 232]
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România populația estimată este de 1500-3500 de perechi cuibăritoare.
[ 985]
Calliope calliope (Pallas, 1776)[ 986]
Gușă roșie siberiană
Specie siberiană, accidentală în România.
Un exemplar femel a fost observat la Belfir (județul Bihor) pe 27 februarie 2015 (prima mențiune în România); un exemplar mascul la Tinca (județul Bihor) pe 12 ianuarie 2017.[ 158]
[ 987]
Monticola saxatilis (Linnaeus, 1766)[ 988] [ 989]
Mierlă de piatră, Mierlă de piatră, Sturz de stâncă, Sturz de piatră.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. Cuibărește insular în tot lanțul Carpatic, din Maramureș până la Dunăre, dar și în Munții Măcin.
Efectivul în România este de 100-300 de perechi cuibăritoare și poate fi considerată o populație stabilă.
[ 990]
Monticola solitarius (Linnaeus, 1758)[ 991] [ 992]
Mierlă albastră
Monticola solitarius solitarius (Linnaeus, 1758)
Accidentală.
Specie foarte rară. În perioada 2012-2016 au fost observate primăvara 3 exemplare în jud. Tulcea și Constanța.[ 78] [ 993]
[ 994]
Phoenicurus phoenicurus (Linnaeus, 1758)[ 995] [ 996]
Codroș de pădure, Codroș de grădină, Pepturaș, Nucșoară, Coadă roșie, Codroș, Oiță, Pieptănaș.
Phoenicurus phoenicurus phoenicurus (Linnaeus, 1758 - Codroș, Codroș de grădină - cuibărește), Phoenicurus phoenicurus samamisicus (Hablizl, 1783 - Codroș răsăritean, Codroș de grădină caucazic, Codroș de grădină cu oglindă - accidentală)
Oaspete de vară, cuibărește.
În România populația a fost estimată la 45.000- 90.000 de perechi cuibăritoare, fiind considerată stabilă.
[ 997]
Phoenicurus ochruros (Gmelin, 1774)[ 998] [ 999]
Codroș de munte, Codroș de casă, Pieptănuș de casă, Coadă roșie de munte, Codroș, Oiță, Nucșoară, Pieptănaș.
Phoenicurus ochruros gibraltariensis (J. F. Gmelin, 1789)
Oaspete de vară, cuibărește
În România populația acestei specii a fost estimată la 390.000- 780.000 de perechi cuibăritoare, fiind considerată în creștere.
[ 1000]
Oenanthe pleschanka (Lepechin, 1770), sin. Oenanthe leucomela (Pallas 1770)[ 1001] [ 1002]
Pietrar negru, Pietroică neagră, Pițigoice, Pițigoice de canara, Călugăriță.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește.
În România au fost estimate 680-750 de perechi cuibăritoare și este considerată o specie cu populație stabilă.
[ 1003]
Oenanthe oenanthe (Linnaeus, 1758)[ 1004] [ 1005]
Pietrar sur, Pietrar sur comun, Petroaică sură, Petrar, Petrar mare, Pițigoice, Codalbiță.
Oenanthe oenanthe oenanthe (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește.
În România populația a fost estimată la 220.000-440.000 de perechi cuibăritoare, cu un trend ascendent.
[ 1006]
Oenanthe hispanica (Linnaeus, 1758)[ 1007] [ 1008]
Pietrar mediteranean, Pietrar sur mediteranean, Pietrar cu gât negru.
Oenanthe hispanica melanoleuca (Güldenstädt, 1775), sin. Oenanthe melanoleuca
Oaspete de vară, cuibărește.
În România populația a fost estimată la 5-30 de perechi cuibăritoare, cu un trend ascendent.
[ 1009]
Oenanthe isabellina (Temminck, 1829)[ 1010] [ 1011]
Pietrar răsăritean, Pietrar isabelin.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește.
În România populația a fost estimată la 3.500-15.000 de perechi cuibăritoare, cu un trend ascendent.
[ 1012]
Oenanthe finschii (Heuglin, 1869)[ 1013]
Pietrar caucazian
?
Accidentală
Specie foarte rară.[ 245]
[ 1014]
Oenanthe deserti (Temminck, 1829)[ 1015] [ 1016]
Pietrar de deșert
Oenanthe deserti atrogularis (Blyth, 1847)?
Accidentală.
Specie foarte rară. Specia a fost descoperită de doi biologi ai Societății Ornitologice Române (SOR), Laurențiu Petrencu și Lucian Eugen Bolboacă, la 6 decembrie 2017 lângă Lacul Techirghiol.[ 1017] [ 1018]
[ 1019]
Oenanthe leucura (Gmelin, JF, 1789)[ 1020]
Pietrar negru de stâncă
Specie sud-europeană și nord-africană, accidentală în România.
Un exemplar mascul a fost observat la Tinca (județul Bihor) în martie - mai, 2017 (prima mențiune în România); un exemplar mascul la Cheșa (județul Bihor) pe 18 noiembrie 2017; un exemplar mascul la Râpa (județul Bihor), lângă cariera de calcar, pe 18 martie și 25 aprilie 2019 (în același loc, probabil același exemplar); un exemplar mascul la Belfir (județul Bihor) pe 11 mai 2019.[ 158]
[ 1021]
Saxicola rubetra (Linnaeus, 1758)[ 1022] [ 1023]
Mărăcinar mare, Mărăcinar striat, Mărăcinar mic, Mărăcinar cu gât roșu, Mărăcinar de luncă.
Monotipică. În literatura veche sunt menționate 2 subspecii - Saxicola rubetra rubetra (Linnaeus, 1758 - Mărăcinar mic), Saxicola rubetra spatzi Erlanger, 1900 (Mărăcinar mic dalmatin, Mărăcinar de luncă).[ 834]
Oaspete de vară, cuibărește.
România deține o populație însemnată, estimată la 240.000-480.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1024]
Saxicola rubicola (Linnaeus, 1766)[ 1025] [ 1026]
Mărăcinar negru, Mărăcinar mare, Mărăcinar cu gât negru, Mărăcinar cu cap negru.
Saxicola rubicola rubicola (Linnaeus, 1766 - Mărăcinar mare). În trecut era inclusă ca o subspecie Saxicola torquatus rubicola în specia Saxicola torquata .
Oaspete de vară, cuibărește.
În România efectivul populației este estimat la 350.000-700.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1027]
Saxicola maurus (Pallas, 1773). În trecut era inclusă ca subspecie în speciaSaxicola torquatus [ 1026] [ 1028]
Mărăcinar asiatic, Mărăcinar răsăritean, Mărăcinar caucazic.
Saxicola maurus maurus (Pallas, 1773) (sin. Saxicola torquatus maurus (Pallas, 1773), Saxicola torquata maura (Pallas, 1773))
Accidentală.
În perioada 2010-2014 au fost observate 7 exemplare în jud. Constanța și Tulcea.[ 78] [ 1029]
[ 1027]
Muscicapa striata (Pallas, 1764)[ 1030] [ 1031]
Muscar sur, Muscar sur, Muscar cenușiu, Gelat.
Muscicapa striata striata (Pallas, 1764)
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Populația din România este estimată la 225.000-450.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1032]
Ficedula parva (Bechstein, 1792), sin. Muscicapa parva Bechstein, 1792[ 1033] [ 1034]
Muscar mic, Muscar roșu, Muscar roșietic, Gelat roșietic.
Ficedula parva parva (Bechstein, 1792). În prezent această specie este considerată monotipică.
Oaspete de vară, cuibărește.
În România populația cuibăritoare este estimată un număr de 80.000-260.000 de perechi, fiind depășită ca mărime doar de populația din Rusia.
[ 1035]
Ficedula albicilla (Pallas, 1811)[ 1036]
Muscar siberian, Muscar de taigă
Monotipică
Accidentală
Specie foarte rară.[ 245]
[ 1037]
Ficedula albicollis (Temminck, 1815), sin. Muscicapa albicollis Temminck, 1815[ 1038] [ 1039]
Muscar gulerat, Muscar.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România populația este estimată la 500.000-1.500.000 de perechi cuibăritoare, fiind printre cele mai numeroase populații din Europa.
[ 1040]
Ficedula hypoleuca (Pallas, 1764), sin. Muscicapa hypoleuca Pallas, 1764[ 1041] [ 1042]
Muscar negru, Muscar.
Ficedula hypoleuca hypoleuca (Pallas, 1764)
Oaspete de vară, cuibărește.
Efectivul estimat în România este de maximum 100 de perechi clocitoare.
[ 1043]
Ficedula semitorquata (Homeyer, 1885)[ 1044] [ 1045]
Muscar semigulerat
Monotipică
Accidentală. Se pare că cuibărește.
În perioada 2010-2017, primăvara, au fost observate 19 exemplare.[ 1046] [ 1047]
[ 1048]
Familia Phylloscopidae - pitulici
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Phylloscopidae
Phylloscopus orientalis (Brehm, 1855), sin. Phylloscopus bonelli orientalis (Brehm, 1855)[ 1049] . Adesea menționată ca Phylloscopus bonelli , care este o specie ce se găsește în vestul Europei.
Pitulicea de munte orientală, Pitulice de munte, Pitulice Bonelli estică, Pitulice orientală, Pitulice balcanică, Pitulice verde montană, Pitulice verde Bonelli.
Monotipică. În clasificările mai vechi era inclusă ca o subspecie, Phylloscopus bonelli orientalis , în specia Phylloscopus bonelli (pitulice de munte occidentală).
Accidentală. Sporadic au fost observați indivizi ai acestei specie în sudul Dobrogei și mai demult în Carpați. A fost chiar suspectată o tentativă de cuibărit în pădurea Hagieni.[ 1050] Nu se cunoaște efectivul acestei specii și nu există date certe referitoare la cuibăritul ei în această zonă.
Prima menționare a speciei în România a fost făcută de Dombrowsky în 1904, ulterior a fost observată și de alți ornitologi. Dan Munteanu a capturat în 1971 o pitulicea de munte orientală la Agigea, exemplarul colectat se află în colecția Muzeului Grigore Antipa. După mai mulți ani de la această observație un exemplar a fost capturat și inelat la Agigea pe 7 septembrie 2018 de Emanuel Baltag și Galan Petrișor.[ 1051]
[ 1052]
Phylloscopus collybita (Vieillot, 1817), sin. Phylloscopus collybitus (Vieillot, 1817)[ 1053] [ 1054]
Pitulice mică, Pitulice verde mică.
Phylloscopus collybita abietinus (Nilsson, 1819, sin. Phylloscopus collybita abietina - Pitulice verde orientală, Pitulice răsăriteană, Pitulice verde de brădet, Pitulice verde cu aripi lungi - în pasaj);
Phylloscopus collybita collybita (Vieillot, 1817 - Pitulice verde mică, Pitulice mică - cuibărește).
Subspecia Phylloscopus collybita tristis este în prezent ridicată în rang de specie Phylloscopus tristis .
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În România populația este estimate între 2.500.000-5.000.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1055]
Phylloscopus tristis Blyth, 1843[ 1056]
Pitulice mică siberiană
Monotipică. În trecut era inclusă ca subspecie Phylloscopus collybita tristis Blyth, 1843 în specia Phylloscopus collybita .
Accidentală
A fost colectată de Dimitrie Radu într-un parc dendrologic din București în februarie 1973.[ 4] [ 232] . Ulterior a fost găsită pe Grindul Chituc 2015.[ 1057] [ 1058]
[ 1059]
Phylloscopus fuscatus (Blyth, 1842)[ 1060] [ 1061]
Pitulice întunecată
Phylloscopus fuscatus fuscatus (Blyth, 1842)
Accidentală
În perioada 2008-2016 au fost observate 3 exemplare toamna.[ 17] [ 1058]
[ 1062]
Phylloscopus humei (Brooks, 1878)[ 1063]
Pitulice asiatică, Pitulice de Himalaia, Pitulice de Himalaya
Phylloscopus humei humei (W. E. Brooks, 1878)
Accidentală.
A fost observat un exemplar la 28 septembrie 2008, la Sfântu Gheorghe (Tulcea).[ 17] și altul la 12 octombrie 2018 pe Grindul Chituc
[ 1064]
Phylloscopus inornatus (Blyth, 1842)[ 1065] [ 1066]
Pitulice cu sprânceană galbenă
Monotipică
Accidentală
În perioada 2010-2016 toamna au fost observate 8 exemplare, mai ales pe Grindul Chituc.[ 78] [ 1058] [ 1067]
[ 1068]
Phylloscopus proregulus (Pallas, 1811)[ 1069] [ 1070]
Pitulice cu târtiță galbenă, Pitulicea lui Pallas, Pitulice sprâncenată
Monotipică
Accidentală
Până în 2018 au fost observate în octombrie - noiembrie 12 exemplare pe Grindul Chituc, la Sfântu Gheorghe, Enisala și în București.[ 1058] [ 1071]
[ 1072]
Phylloscopus sibilatrix (Bechstein, 1793), sin. Phylloscopus sibilator (Bechstein, 1793)[ 1073] [ 1074]
Pitulice sfârâitoare, Pitulice verde mare, Pitulice verde sfârâitoare.
Monotipică. În literatura veche sunt menționate 2 subspecii: Phylloscopus sibilatrix sibilatrix și Phylloscopus sibilatrix erlangeri .[ 834]
Oaspete de vară, cuibărește.
În România se estimează că efectivul acestei specii este reprezentat de 250.000-700.000 de perechi cuibăritoare, iar această populație este considerată a fi stabilă.
[ 1075]
Phylloscopus trochilus (Linnaeus, 1758)[ 1076] [ 1077]
Pitulice fluierătoare, Pitulice verde fluierătoare. Pitulice verde.
Phylloscopus trochilus acredula (Linnaeus, 1758, sin. Phylloscopus trochilus eversmanni (Bonaparte, 1850).) - Pitulice nordică, Pitulice verde Eversmanniană, Pitulice verde-surie - în pasaj;
Phylloscopus trochilus trochilus (Linnaeus, 1758, sin. Phylloscopus trochilus fitis (Bechstein, 1793)) - Pitulicea fluierătoare - cuibărește.[ 4] [ 834]
În 2007-2008 lângă brațul Sfântu Gheorghe al Dunării a fost observată în pasaj și subspecia Phylloscopus trochilus yakutensis [ 1078]
Oaspete de vară cuibăritore. În pasaj
În România populația a fost estimată la 5.000-50.000 de perechi cuibăritoare, fiind catalogată stabilă.
[ 1079]
Phylloscopus trochiloides (Sundevall, 1837)[ 1080] [ 1081]
Pitulice verzuie, Pitulice verde uralensă
Phylloscopus trochiloides viridanus Blyth, 1843
Accidentală
În perioada 1998 -2015 au fost observate 6 exemplare.[ 78] [ 1058]
[ 1082]
Phylloscopus nitidus Blyth, 1843[ 1083] [ 1084]
Pitulice de ienupăr
Monotipică
Accidentală
În 2016 și 2018 au fost capturate 2 exemplare pe Grindul Chituc.[ 1058] [ 1085]
[ 1086]
Phylloscopus schwarzi (Radde, 1863)
Pitulice măslinie
Accidentală
Un individ a fost capturat și inelat pe Grindul Chituc pe 31 octombrie 2023 [ 1087]
Familia Cisticolidae - stufârice pătate
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Cisticolidae
Cisticola juncidis (Rafinesque, 1810)[ 1088]
Stufârică pătată
?
Accidentală. Prezență incertă
A fost observată în sudul Banatului în 1983[ 1089] și Delta Dunării în 2009 și 2019.[ 1090] [ 1091] Specie ale căror date nu au fost îndeajuns controlate.[ 245]
[ 1092]
Familia Cettiidae - stufărice
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Cettiidae (Scotocercidae )
Cettia cetti (Temminck, 1820)[ 1093] [ 1094]
Stufărică, Silvie de mlaștină, Silvie mătăsoasă, Coadă lată.
Cettia cetti cetti (Temminck, 1820)
Parțial migratoare, parțial sedentară, cuibăritoare. Pot fi văzute și iarna în România, în locurile care le pot asigura adăpost și hrană. Apare în partea de nord-vest a Depresiunii Transilvaniei.
Populația din România este estimată la 20-80 de perechi cuibăritoare.
[ 1095]
Familia Locustellidae - grelușei
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Locustellidae
Locustella luscinioides (Savi, 1824)[ 1096] [ 1097]
Grelușel de stuf, Privighetoare de stuf.
Locustella luscinioides luscinioides (Savi, 1824)
Oaspete de vară, cuibărește.
În România populația cuibăritoare este estimată la 40.000-60.000de perechi.
[ 1098]
Locustella fluviatilis (Wolf, 1810)[ 1099] [ 1100]
Grelușel de zăvoi, Silvie de țărm, Lăcar de țărm, Privighetoare de stuf, Silvie grelușel.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește.
Efectivele din România au fost estimate la 15.000-60.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1101]
Locustella naevia (Boddaert, 1783)[ 1102] [ 1103]
Grelușel pătat, Privighetoare de stuf pătata, Privighetoare de stuf.
Locustella naevia naevia (Boddaert, 1783)
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
În prezent efectivul din România este estimat la 100-1.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1104]
Locustella certhiola (Pallas, 1811)[ 1105]
Grelușel siberian
?
Accidentală
Specie foarte rară.[ 245] A fost observat un exemplar pe 26 septembrie 2004 pe Insula Sacalin.[ 1106]
[ 1107]
Familia Acrocephalidae - lăcari, privighetoare de baltă, frunzărițe
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Acrocephalidae
Acrocephalus palustris (Bechstein, 1798)[ 1108] [ 1109]
Lăcar de mlaștină, Lăcar palustru, Lăcar de baltă, Lăcar, Privighetoare de stuf.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește
Efectivul acestei specii din România este estimat la 97.000-126.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1110]
Acrocephalus scirpaceus (Hermann, 1804)[ 1111] [ 1112]
Lăcar de stuf, Lăcar de lac, Lăcar mic, Lăcar gălăgios, Lăcar, Priveghetoare de lac.
Acrocephalus scirpaceus scirpaceus (Hermann, 1804)
Oaspete de vară, cuibărește
Populația din România este estimată între 128.000 și 161.000 de perechi cuibăritoare, fiind considerată stabilă.
[ 1113]
Acrocephalus arundinaceus Temminck & Schlegel, 1847)[ 1114] [ 1115]
Lăcar mare, Sturz de trestie, Sturz de stuf, Privighetoare de stuf.
Acrocephalus arundinaceus arundinaceus (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește
Populația din România ajunge la 370.000-426.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1116]
Acrocephalus schoenobaenus (Linnaeus, 1758)[ 1117] [ 1118]
Lăcar mic, Lăcar de rogoz, Rogozat, Lăcar, Privighetoare de stuf.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește
În România cuibăresc între 87.000 și 115.000 de perechi, populația fiind stabilă.
[ 1119]
Acrocephalus agricola (Jerdon, 1845)[ 1120] [ 1121]
Lăcar cafeniu, Lăcar răsăritean, Lăcar de câmp, Lăcar agricol, Lăcar de câmpie.
Acrocephalus agricola septimus Gavrilenko, 1954 (sin. Acrocephalus agricola brevipennis (Severtzov, 1872)).[ 232] [ 1122]
Oaspete de vară, cuibărește.
Populația din România a fost estimată la 3.000-20.000 de perechi cuibăritoare și este stabilă.
[ 1123]
Acrocephalus paludicola (Vieillot, 1817)[ 1124] [ 1125]
Lăcar de pipirig, Pipirigar, Lăcar, Priveghetoare de stuf.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.
Specie rară. A cuibărit în lacurile litorale și Delta Dunării, dar acum este întâlnită numai accidental în timpul pasajului.[ 1126]
[ 1127]
Acrocephalus melanopogon (Temminck, 1823), sin. Lusciniola melanopogon Temminck, 1823[ 1128] [ 1129]
Privighetoare de baltă, Privighitoare de stuf, Privighetoarea tamariscului, Lăcar.
Acrocephalus melanopogon melanopogon (Temminck, 1823)
Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj
În România este estimată prezența între 100 și 1.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1130]
Acrocephalus dumetorum Blyth, 1849[ 1131] [ 1132]
Lăcar nordic
Monotipică
Accidentală. În trecut cuibărea în Delta Dunării. A fost descoperită în România în 1975 de Maria Paspaleva.[ 232] [ 1133]
Specie foarte rară. În perioada 2010-2014 a fost observat un singur exemplar la Sfântu Gheorghe.[ 78]
[ 1134]
Hippolais icterina (Vieillot, 1817)[ 1135] [ 1136]
Frunzăriță galbenă, Frunzăriță gălbuie, Frunzăriță comună, Frunzăriță de grădină, Pitulice verde de grădină.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește.
În România populația a fost estimată la 15.000-30.000 de perechi cuibăritoare și este stabilă.
[ 1137]
Hippolais olivetorum (Strickland, 1837)[ 1138]
Frunzăriță balcanică, Frunzărița de măslin, Frunzăriță măslinie.
Monotipică
Accidentală.
Specie foarte rară. A fost descoperită în România în 1976 de Dimitrie Radu la Cotu Văii, jud. Constanța.[ 232] [ 1139]
Prima observație certă a avut loc pe 04 august 2023 la stația de inelări de la Agigea, Constanța
[ 1140]
Iduna pallida (Ehrenberg, 1833), sin. Hippolais pallida Hemprich & Ehrenberg, 1833[ 1141] [ 1142]
Frunzăriță cenușie, Frunzăriță palidă, Pitulice grie.
Iduna pallida elaeica (Lindermayer, 1843)
Oaspete de vară, cuibărește
În România populația a fost estimată la 3.000-10.000 de perechi cuibăritoare și este stabilă.
[ 1143]
Familia Sylviidae - silvii
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Sylviidae
Sylvia atricapilla (Linnaeus, 1758)[ 1144] [ 1145]
Silvie cu cap negru, Privighetoare cu cap negru.
Sylvia atricapilla atricapilla (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește.
În România efectivul este estimat la 2.150.000–4.300.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1146]
Sylvia borin (Boddaert, 1783)[ 1147] [ 1148]
Silvie de zăvoi, Silvie de grădină, Privighetoare de grădină.
Sylvia borin borin (Boddaert, 1783)
Oaspete de vară, cuibărește
În România populația cuibăritoare este estimată a fi cuprinsă între 200.000 și 400.000 de perechi.
[ 1149]
Sylvia cantillans (Pallas, 1764)[ 1150] [ 1151]
Silvie roșcată
Sylvia cantillans albistriata (C. L. Brehm, 1855)
Accidentală. A fost descoperită în România în 1976 de Maria Paspaleva lângă râul Nera.[ 232] [ 1152] [ 1153]
Specie foarte rară. În perioada 2010-2014 a fost observat un singur exemplar la Grindul Chituc.[ 78]
[ 1154]
Sylvia communis Latham, 1787[ 1155] [ 1156]
Silvie de câmp. Silvie de câmpie, Priveghetoare cenușie.
Sylvia communis communis Latham, 1787
Oaspete de vară, cuibărește.
În România populația cuibăritoare este cuprinsă între 1.000.000 și 3.000.000 de perechi.
[ 1157]
Sylvia crassirostris Cretzschmar,1827[ 1158] Considerată până nu demult ca subspecie a silviei vestice de grădină (Sylvia hortensis )
Silvie estică de grădină, Silvie de grădină.
Sylvia crassirostris crassirostris Cretzschmar, 1830, sin. Sylvia hortensis crassirostris (Cretzschmar, 1829)
Accidentală
Specie foarte rară. A fost observată în apropiere de Murighiol și în alte locuri.[ 245] [ 1159] [ 1160]
[ 1161]
Sylvia curruca (Linnaeus, 1758)[ 1162] [ 1163]
Silvie mică, Silvie de grădină pitică, Scrofiță, Purcelușă.
Sylvia curruca curruca (Linnaeus, 1758)
Oaspete de vară, cuibărește.
În România populația cuibăritoare este stabilă și a fost estimată a fi între 400.000 și 1.200.000 de perechi.
[ 1164]
Sylvia melanocephala (Gmelin, 1789)[ 1165] [ 1166]
Silvie mediteraneană, Silvia cu ochii roșii.
Sylvia melanocephala melanocephala (J. F. Gmelin, 1789)
Accidentală.
Specie foarte rară. A fost observată pentru prima dată în România la Agigea în 1970.[ 232] [ 1159] [ 1167] A fost observată și la Bucuresti în 1994.[ 1168]
[ 1169]
Sylvia nana (Ehrenberg, 1833)[ 1170] [ 1171]
Silvie de deșert, Silvie de deșert asiatică.
Monotipică
Accidentală. A fost observată pentru prima dată în România pe grindul Chituc la 12.10.1997.[ 929] [ 1172]
Specie foarte rară.
[ 1173]
Sylvia nisoria (Bechstein, 1795)[ 1174] [ 1175]
Silvie porumbacă, Silvie undulată, Privighetoare porumbacă.
Sylvia nisoria nisoria (Bechstein, 1792)
Oaspete de vară, cuibărește.
În România populația cuibăritoare este estimată la 165.000–330.000 de perechi.
[ 1176]
Sylvia rueppelli Temminck, 1823[ 1177] [ 1178]
Silvie cu gât negru, Silvia cu bărbie neagră.
Monotipică
Accidentală. A fost observată pentru prima dată în România pe 30 iunie 1977 lângă Sf. Gheorghe.[ 232] [ 1179] .
Specie foarte rară. Pe 7 mai 2005 a fost observat un exemplar la Sfântu Gheorghe,[ 17] iar pe 01.05.2009 un alt exemplar la Săcele, jud. Constanța.[ 1180]
[ 1181]
Familia Regulidae - aușei
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Regulidae
Regulus regulus (Linnaeus, 1758)[ 1182] [ 1183]
Aușel cu cap galben, Aușel, Aușel de iarnă, Tartaloc, Găinușă.
Regulus regulus regulus (Linnaeus, 1758)
Parțial migratoare, parțial sedentară, cuibăritoare. Oaspete de iarnă.
Populația cuibăritoare din România este cuprinsă între 800.000 și 1.600.000 de perechi.
[ 1184] Mai multe imagini pe oiseaux.net
Regulus ignicapilla (Temminck, 1820), sin. Regulus ignicapillus (Temminck, 1820)[ 1185] [ 1186]
Aușel sprâncenat, Aușel cu cap roșietic, Aușel de vară, Tartaloc, Tartalac, Găinușe.
Regulus ignicapilla ignicapilla (Temminck, 1820)
Parțial migratoare, parțial sedentară, cuibăritoare.
Efectivul din România este estimat la 365.000-730.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1187] Mai multe imagini pe oiseaux.net
Familia Paridae - pițigoi
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Paridae
Cyanistes caeruleus (Linnaeus, 1758), sin. Parus coeruleus Linnaeus, 1758, Parus caeruleus Linnaeus, 1758[ 1188] [ 1189]
Pițigoi albastru, Pițigoi vânăt.
Cyanistes caeruleus caeruleus (Linnaeus, 1758)
Sedentară, cuibăritore.
În România populația este stabilă, iar efectivul speciei a fost estimat la 750.000-1.500.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1190]
Cyanistes cyanus (Pallas, 1770), sin. Parus cyanus Pallas, 1770[ 1191]
Pițigoi azuriu.
Cyanistes cyanus cyanus (Pallas, 1770)
Specie accidentală pentru România, dar necolectată.[ 834]
Specie foarte rară.[ 4] Observațiile nu sunt dovedite
[ 1192]
Lophophanes cristatus (Linnaeus, 1758), sin. Parus cristatus Linnaeus, 1758[ 1193] [ 1194]
Pițigoi moțat
Lophophanes cristatus cristatus (Linnaeus, 1758), sedentară, cuibăritore.
Lophophanes cristatus mitratus (C. L. Brehm, 1831).[ 834] [ 1195]
Sedentară.
Populația din România este considerată stabilă, fiind apreciată la 50.000-150.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1196]
Parus major Linnaeus, 1758[ 1197] [ 1198]
Pițigoi mare, Pițigoi de grădină, Pițigane, Pițigoi de sat, Pițigoi de pomet, Simțivară, Pițigușă, Sucitoare.
Parus major major Linnaeus, 1758
Sedentară, cuibăritore.
În România trăiesc între 3.100.000 și 6.200.000 de perechi cuibăritoare, iar populația este considerată a fi stabilă.
[ 1199]
Periparus ater (Linnaeus, 1758), sin. Parus ater Linnaeus, 1758[ 1200] [ 1201]
Pițigoi de brădet, Pițigoi mic, Pițigoi negru, Pițigoi puturos, Pițigoi de scoarță, Pițigane mică.
Periparus ater ater (Linnaeus, 1758)
Sedentară, cuibăritoare.
În România cuibăresc între 1.000.000 și 2.000.000 de perechi.
[ 1202]
Poecile lugubris (Temminck, 1820), sin. Parus lugubris Temminck, 1820[ 1203] [ 1204]
Pițigoi de livadă, Pițigoi lugubru, Pițigoi jalnic, Pițigoi sihastru.
Poecile lugubris lugubris (Temminck, 1820);
Poecile lugubris lugens (C. L. Brehm, 1855 - Pițigoi lugubru dobrogean).[ 834]
Sedentară, cuibăritoare.
În România populația cuibăritoare a speciei este apreciată la 3.000-15.000 de perechi și este considerată stabilă.
[ 1205]
Poecile montanus (Conrad von Baldenstein, 1827), sin. Parus montanus Conrad von Baldenstein, 1827.[ 1206] [ 1207]
Pițigoi de munte, Pițigoi cu cap negru carpatin, Pițigoi cu cap negru transilvănean.
Poecile montanus montanus (Conrad, 1827) (sin. Parus atricapillus montanus , Parus atricapillus assimilis - Pițigoi cu cap negru carpatin, include Parus atricapillus transsylvanicus Kleinschmidt, 1921 - Pițigoi cu cap negru transilvănean).[ 834] [ 1208]
Sedentară, cuibăritoare
În România, efectivul este estimat la 150.000-600.000 perechi cuibăritoare și este considerat a fi stabil.
[ 1209]
Poecile palustris (Linnaeus, 1758), sin. Parus palustris Linnaeus, 1758[ 1210] [ 1211]
Pițigoi sur, Pițigoi sur, Pițigoi cenușiu, Pițigoi sălbatec.
Poecile palustris stagnatilis (C. L. Brehm, 1855, sin. Parus palustris stagnatilis C. L. Brehm, 1855 - Pițigoi sur răsăritean);
Poecile palustris palustris (Linnaeus, 1758, sin. Parus palustris communis Baldenstein, 1827 - Pițigoi sur, include subspecia Parus palustris congrevei Kinnear, 1928 - Pițigoi sur de munte).[ 834] [ 1195] [ 1212]
Sedentară, cuibăritoare
România este una dintre țările europene cu cea mai mare populație stabilă de pițigoi sur, aceasta fiind formată din 350.000-700.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1213]
Poecile cinctus (Boddaert, 1783)[ 1214]
Pițigoi siberian
Specie nord-europeană și siberiană, accidentală în România.
Două exemplare au fost observat la marginea pădurii de la Tinca (județul Bihor) pe 24 noiembrie 2014 (prima mențiune în România); cinci exemplare la marginea pădurii de la Râpa (județul Bihor) pe 12 ianuarie 2019.[ 158]
[ 1215]
Familia Panuridae - pițigoi de stuf
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Panuridae
Panurus biarmicus (Linnaeus, 1758)[ 1216] [ 1217]
Pițigoi de stuf, Pițigoi mustăcios, Pițigoi bărbos, Pițigoi perciunat, Aușel de stuf, Aușel bărbos.
Panurus biarmicus russicus (C. L. Brehm, 1831)
Sedentară, cuibărește.
În România populația estimată este de 71.000-97.000 de perechi. Doar Rusia are o populație mai mare.
[ 1218]
Familia Aegithalidae - pițigoi codați
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Aegithalidae
Aegithalos caudatus (Linnaeus, 1758)[ 1219] [ 1220]
Pițigoi codat, Pițigoi de stol, Pițigoi de cârd, Porumbel mic.
Aegithalos caudatus caudatus (Linnaeus, 1758 - Pițigoi codat);
Aegithalos caudatus europaeus (Hermann, 1804 - Pițigoi codat roșietic, Pițigoi roșietic);
Aegithalos caudatus macedonicus (Salvadori & Dresser, 1892, sin. Aegithalos macedonica - Pițigoi codat macedonean, Pițigoi codat macedonic).[ 834]
Sedentară, cuibărește.
În România cuibăresc între 300.000 și 500.000 de perechi.
[ 1221]
Familia Remizidae - boicuși
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Remizidae
Remiz pendulinus (Linaeus, 1758)[ 1222] [ 1223]
Boicuș, Aușel, Pițigoi pungar, Pițigoi pungaș.
Remiz pendulinus pendulinus (Linnaeus, 1758 - Boicuș, Pițigoi pungaș);
Remiz pendulinus caspius (Peltsam, 1870 - Boicuș răsăritean, Pițigoi pungaș rusesc, Boicuș rusesc, Aușel rusesc).
Parțial migratoare, parțial sedentară, cuibăritoare.
În România populația cuibăritoare este estimată a fi cuprinsă între 16.300 și 29.600 de perechi.
[ 1224]
Familia Sittidae - țicleni
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Sittidae
Sitta europaea Linnaeus, 1758[ 1225] [ 1226]
Țiclean, Țiclete, Țiclete comun, Țoi, Țoi comun, Scorțar, Ciocârleț, Cățărătoare, Scorțar mare, Țâcloni.
Sitta europaea caesia Wolf, 1810;
Sitta europaea europaea Linnaeus, 1758
Sedentară, cuibăritore
În România mărimea populației a fost estimată la 800.000-2.000.000 de perechi și populația este stabilă.
[ 1227]
Sitta neumayer Michahelles, 1830[ 1228]
Țiclean de stâncă
?
Accidentală. Prezență incertă.
Specie foarte rară. Se pare că a fost observat un exemplar la 20 iulie 2013 la Costești (jud. Vâlcea).[ 78] [ 245]
[ 1229]
Familia Tichodromidae - fluturași de stâncă
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Tichodromidae
Tichodroma muraria (Linnaeus, 1766)[ 1230] [ 1231]
Fluturaș de stâncă, Fluturaș purpuriu, Cojoaică de munte, Gaiță de stâncă.
Tichodroma muraria muraria (Linnaeus, 1766)
Sedentară, cuibăritoare
În România au fost estimate 200-1.000 de perechi cuibăritoare și populația este considerată stabilă.
[ 1232]
Familia Certhiidae - cojoaice
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Certhiidae
Certhia familiaris Linnaeus, 1758[ 1233] [ 1234]
Cojoaică de pădure, Cojoaică comună, Cojoaică nordică, Cojoaică, Scorțărel, Scorțăraș, Scorțar mic.
Certhia familiaris familiaris Linnaeus, 1758
Sedentară, cuibăritore.
În România este estimat un efectiv de 380.000-760.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1235]
Certhia brachydactyla Brehm, 1820[ 1236] [ 1237]
Cojoaică cu degete scurte.
Certhia brachydactyla brachydactyla C. L. Brehm, 1820
Sedentară, cuibăritoare.
Efectivul pentru România este de 10.000-50.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1238]
Familia Prunellidae - brumărițe
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Prunellidae
Prunella modularis (Linnaeus, 1758)[ 1239] [ 1240]
Brumăriță de pădure, Brumăriță mică, Vrabie de pădure.
Prunella modularis modularis (Linnaeus, 1758)
Parțial migratoare, parțial sedentară, cuibăritoare. În pasaj.
Efectivul din România este considerat a fi stabil și important la nivel european, fiind apreciat la 200.000-400.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1241]
Prunella collaris (Scopoli, 1769)[ 1242] [ 1243]
Brumăriță de stâncă, Brumăriță alpină.
Prunella collaris collaris (Scopoli, 1769 - Brumăriță alpină, Brumăriță de stâncă);
Prunella collaris subalpina (C. L. Brehm, 1831 - Brumăriță subalpină, Brumăriță alpină, Brumăriță sudică, Brumăriță de gol).
Sedentară, cuibăritoare.
În România se estimează că există o populație stabilă de 16.000-19.500 de perechi cuibăritoare.
[ 1244]
Familia Emberizidae - presuri
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Emberizidae
Emberiza caesia Cretzschmar, 1828[ 1245] [ 1246]
Presură cu cap sur
Monotipică
Accidentală
Pe 8 mai 2013 a fost observat un singur exemplar la Vadu (jud. Constanța).[ 78]
[ 1247]
Emberiza calandra Linnaeus, 1758, sin. Miliaria calandra Linnaeus, 1758[ 1248] [ 1249]
Presură sură, Presură mare, Presură.
Emberiza calandra calandra Linnaeus, 1758
Parțial migratoare, parțial sedentară, cuibăritoare
În România populația cuibăritoare este estimată la 1.300.000-2.600.000 de perechi, fiind una dintre cele mai mari populații europene; aceasta este depășită doar de populațiile din Spania și Turcia.
[ 1250]
Emberiza cia Linnaeus, 1766[ 1251] [ 1252]
Presură de munte, Presură perciunată, Presură mustăcioasă, Presură cu mustăți.
Emberiza cia cia Linnaeus, 1766
Sedentară, cuibăritoare, iarna unele păsări se retrag mai spre sud de România.
În România efectivul estimat este de 7.000-20.000 de perechi clocitoare.
[ 1253]
Emberiza cirlus Linnaeus, 1766[ 1254] [ 1255]
Presură bărboasă, Presură cu barbă.
Monotipică
Sedentară, cuibăritoare
În România populația cuibăritoare este estimată a fi între 800 și 2.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1256]
Emberiza citrinella Linnaeus, 1758[ 1257] [ 1258]
Presură galbenă, Presură aurie, Presură de câmp.
Emberiza citrinella citrinella Linnaeus, 1758
Sedentară, cuibăritore. Oaspete de iarnă.
În România specia are un efectiv de 400.000-1.100.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1259]
Emberiza hortulana Linnaeus, 1758[ 1260] [ 1261]
Presură de grădină, Presură de vară, Ortolan.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește.
În România efectivul speciei este cuprins între 225.000 și 550.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1262]
Emberiza leucocephalos Gmelin, 1771[ 1263] [ 1264]
Presură creștet alb
Emberiza leucocephalos leucocephalos S. G. Gmelin, 1771?
Accidentală
Specie foarte rară. În 2008 au fost observate 4 exemplare în județul Sibiu.[ 17] [ 1265]
[ 1266]
Emberiza melanocephala Scopoli, 1769, sin. Granativora melanocephala (Scopoli, 1769)[ 1267] [ 1268]
Presură cu cap negru, Presură căciulată.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește.
În România specia este reprezentată prin 80.000-270.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1269]
Emberiza pusilla Pallas, 1776[ 1270] [ 1271]
Presură mică, Presură pitică.
Monotipică
Accidentală
Specie foarte rară. Pe 28.03.2017 a fost observat un singur exemplar la Cata (jud. Brașov).[ 1272]
[ 1273]
Emberiza rustica Pallas, 1776[ 1274] [ 1275]
Presură de pădure
Emberiza rustica rustica Pallas, 1776?
Accidentală
Specie foarte rară. A fost capturat pe Grindul Chituc un exemplar în 2016.[ 1058]
[ 1276]
Emberiza schoeniclus (Linnaeus, 1758)[ 1277] [ 1278]
Presură de stuf, Presură de trestie, Vrabie de trestie.
Emberiza schoeniclus intermedia Degland, 1849 (Presură de trestie mijlocie, Presură de trestie, Vrabie de trestie mijlocie, Vrabie de stuf - oaspete de vară, cuibărește);
Emberiza schoeniclus tschusii Reiser & Almásy, 1898 (Presură de trestie dobrogeană - oaspete de vară, cuibărește);
Emberiza schoeniclus schoeniclus (Linnaeus, 1758 - Presură de stuf, Presură de trestie, Vrabie de stuf - oaspete de iarnă, în pasaj);
Emberiza schoeniclus reiseri (sin. Emberiza pyrrhuloides reiseri ) E. J. O. Hartert, 1904 (Presură de trestie cu cioc gros, Presură de stuf cu cioc gros. Presură de trestie balcanică - după Dombrowski este oaspete de vară, cuibărește);
Emberiza schoeniclus stresemanni F. Steinbacher, 1930 (Presura de stuf a lui Stresemann)?[ 4] [ 834]
Parțial migratoare, parțial sedentară, cuibăritoare. Oaspete de iarnă. În pasaj.
În România populația cuibăritoare este estimată la 27.000-44.000 de perechi.
[ 1279]
Emberiza aureola Pallas, 1773[ 1280]
Presură cu piept galben
Specie nord-europeană și siberiană, accidentală în România.
Un exemplar mascul a fost observat la Râpa (județul Bihor) pe 20 mai 2019 (prima mențiune în România) și un exemplar mascul la Râpa pe 20 ianuarie 2020.[ 158] Observații nedovedite
[ 1281]
Familia Passerellidae - presuri nord-americane
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Passerellidae
Passerella iliaca (Merrem, 1786)[ 1282]
Presură striată ruginie
Specie nord-americană, accidentală în România.
Un exemplar a fost observat la Cheșa (județul Bihor) pe 3 octombrie 2017 (prima mențiune în România); un exemplar la Belfir (județul Bihor) pe 28 mai 2019.[ 158]
[ 1283]
Junco hyemalis (Linnaeus, 1758)[ 1284]
Iunco cu ochi negri
Specie nord-americană, accidentală în România.
Un exemplar a fost observat la Râpa (județul Bihor) pe 25 ianuarie 2020 (prima mențiune în România).[ 158]
[ 1285]
Familia Calcariidae - păsările omătului, presuri de tundră
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Calcariidae
Calcarius lapponicus (Linnaeus, 1758)[ 1286] [ 1287]
Presură de tundră
Calcarius lapponicus lapponicus (Linnaeus, 1758)
A fost descoperită în 1968 la Vlădiceni, jud. Iași, ca specie accidentală de iarnă sosită din tundra eurasiatică, unde cuibărește.[ 4] [ 232] [ 1288]
Specie foarte rară. În perioada 2009-2016 au fost observate 3 exemplare în România.[ 17] [ 78] [ 1289]
[ 1290]
Plectrophenax nivalis (Linnaeus, 1758)[ 1291] [ 1292]
Pasărea omătului, Presură de iarnă, Presură de omăt, Pasărea omătului.
Plectrophenax nivalis nivalis (Linnaeus, 1758)
Oaspete de iarnă, apărând neregulat.
Specie rară. În perioada 2006- 2016 au fost observate 58 exemplare în România.[ 1293]
[ 1294]
Familia Parulidae - paruline (cântăreții pădurii)
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Parulidae
Seiurus aurocapilla (Linnaeus, 1766)
Sturz cu creastă galbenă
Specie nord-americană, accidentală în România.
Un exemplar a fost inelat la tabăra de inelare de pe Grindul Chituc pe 17 octombrie 2023 [ 1295]
Setophaga americana (Linnaeus, 1758)[ 1296]
Parulă nordică
Specie nord-americană, accidentală în România.
Un exemplar a fost observat la Râpa (județul Bihor) pe 3 septembrie 2018 (prima mențiune în România).[ 158] Observația este nedovedită
[ 1297]
Familia Fringillidae - cinteze, mugurari, florinți, sticleți, cânepari, inărițe, scatii, cănărași, botgroși, forfecuțe
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Fringillidae
Subfamilia : Fringillinae
Fringilla coelebs Linnaeus, 1758[ 1298] [ 1299]
Cinteză, Cinghiță, Cintiță, Cintizoi, Cimpiță, Cinteț, Penchi, Pențiu.
Fringilla coelebs coelebs Linnaeus, 1758
Parțial sedentară, parțial migratoare: femelele și tineretul, sunt obișnuit oaspeți de vară și migrează toamna spre ținuturile nord-estice ale Africii și spre sud-vestul Asiei; masculii, sunt în general sedentari, se întâlnesc mai frecvent și iarna în România , îndeosebi în regiunile de șes.
În România, efectivul acestei specii a fost estimat la 4.000.000-8.000.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1300]
Fringilla montifringilla Linnaeus, 1758[ 1301] [ 1302]
Cinteză de iarnă, Cinghiță de iarnă, Cintiță de iarnă, Cintiniță, Cinciță, Sfinteță, Săghieș, Oiță, Penchi pestriț.
Monotipică
Oaspete de iarnă. Nu exista perechi care sa cuibareasca în Romania.
Apare regulat și în număr mare în timpul sezonului rece, venind din ținuturile de cuibărit nordice. În iarna anului 2016 au fost observate 189 exemplare în Romania.[ 1303]
[ 1304]
Subfamilia : Carduelinae
Chloris chloris (Linnaeus, 1758), sin. Carduelis chloris (Linnaeus, 1758)[ 1305] [ 1306]
Florinte, Floranță, Verdoni, Verdet, Cârligel, Florințel, Păunior.
Chloris chloris chloris (Linnaeus, 1758 - Florinte);
Chloris chloris muehlei (sin. Chloris chloris mühlei ) Parrot, 1905 (Florinte balcanic, Florințel, Florinte lui Parrot, Florinte sudic).
Sedentară, cuibăritoare.
Populația speciei din România este importantă la nivel european și este estimată la 300.000-600.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1307]
Carduelis carduelis (Linnaeus, 1758)[ 1308] [ 1309]
Sticlete, Domnișor, Logocel, Lugocel, Lugucel, Turculeț, Stiglete, Stigleț, Cuconiță, Scăier, Scaier, Scăiecior.
Carduelis carduelis carduelis (Linnaeus, 1758 - Sticlete, Sticlete trecător - oaspete de iarnă);
Carduelis carduelis rumaeniae Tschusi, 1909 (Sticlete românesc - cuibăritoare, este inclus de unii autori în Carduelis carduelis carduelis );
Carduelis carduelis frigoris Wolters, 1953 (sin. Carduelis carduelis major Taczanowski, 1879 - sticlete mare - accidentală);
Carduelis carduelis balcanica Sachtleben, 1919 (sticlete balcanic - cuibăritoare).[ 834] [ 1310]
Sedentară, cuibăritore. Oaspete de iarnă.
În România efectivul a fost estimat la 750.000-1.500.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1311]
Linaria cannabina (Linnaeus, 1758), sin. Carduelis cannabina (Linnaeus, 1758), Acanthis cannabina (Linnaeus, 1758)[ 1312] [ 1313]
Cânepar, Cânepari, Pasărea cânepei, Cânepioară, Pietrușel, Pietrușel roșu, Cinepar, Cimpioară, Pietroșel cânepiu.
Linaria cannabina cannabina (Linnaeus, 1758)
Sedentară, cuibăritore.
În România numărul de perechi cuibăritoare a fost estimat la 200.000-500.000 de perechi.
[ 1314]
Linaria flavirostris (Linnaeus, 1758), Carduelis flavirostris (Linnaeus, 1758), Acanthis flavirostris (Linnaeus, 1758[ 1315] [ 1316]
Inăriță cu cioc galben, Cânepar cu cioc galben.
Linaria flavirostris flavirostris (Linnaeus, 1758)
Accidentală. A fost identificat pentru prima dată în România, la Cluj, în iarna anului 1970, fiind sosit din nordul Europei, unde își are patria de cuibărit. În iernile anilor 1971-1972 și 1972-1973 a fost regăsit pentru a doua și respectiv a treia oară pe teritoriul României.[ 4] [ 232] [ 287] [ 1317]
Specie foarte rară.
[ 1318]
Acanthis flammea (Linnaeus, 1758), sin. Carduelis flammea (Linnaeus, 1758)[ 1319] [ 1320]
Inăriță, Pasărea inului, Țintar
Acanthis flammea flammea (Linnaeus, 1758 - Inăriță);
Acanthis flammea cabaret (Statius Müller, 1776 - Inăriță cu cap roșu, Inăriță roșie mică, Scatiu cu cap roșu);
Acanthis flammea holboellii (C. L. Brehm, 1831 - Inăriță mare, Inăriță cu cioc lung - în prezent inclusă în Acanthis flammea flammea ).[ 834]
Oaspete de iarnă. Ajunge în mod neregulat în România, sub formă de invazii, sosind din nordul Europei și al Asiei, unde cuibărește. O astfel de invazie a avut loc în România, în iarna 1972-1973.[ 4]
Specie rară, întâlnită în timpul iernii.
[ 1321]
Acanthis hornemanni (Holböll, 1843), sin. Carduelis hornemanni (Holböll, 1843)[ 1322]
Inăriță de tundră, Inăriță polară.
Acanthis hornemanni exilipes (Coues, 1862)
Accidentală. A fost descoperită pentru prima dată în România în iarna 1972-1973, în sudul Munteniei, când au mai fost semnalate multe apariții de păsări nordice rare sau necunoscute pentru România.[ 4] [ 232] [ 1323]
Specie foarte rară.
Spinus spinus (Linnaeus, 1758), sin. Carduelis spinus (Linnaeus, 1758)[ 1324] [ 1325]
Scatiu, Cis, Ciz, Scătiaș, Tintizoi, Cintizoi, Poala Sft. Măria.
Monotipică
În România este o specie sedentară și oaspete de iarnă, populația autohtonă fiind îmbogățită în perioada iernii cu exemplare venite din nord. Clocește în Carpați, în regiunea coniferelor.
În România se estimează că ar cuibări un număr de 1.000-10.000 de perechi.
[ 1326]
Serinus serinus (Linnaeus, 1766), sin. Serinus canaria serinus (Linnaeus, 1766)[ 1327] [ 1328]
Cănăraș
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește, în ierni blânde unele exemplare rămân în România. Cănărașul este rudă cea mai apropiată a strămoșului canarului de colivie, care este originar din insulele Canare.
Populația speciei din România este importantă la nivel european și este estimată la 60.000-120.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1329]
Loxia curvirostra Linnaeus, 1758[ 1330] [ 1331]
Forfecuță, Forfecuță comună, Forfecuță gălbuie, Pasărea lui Cristos, Pasăre cu cioc crucișat, Pasăre cu cioc încrucișat.
Loxia curvirostra curvirostra Linnaeus, 1758
Sedentară, cuibăritoare. Clocește în Carpați, exclusiv în zona coniferelor.
În România populația este estimată la 280.000-560.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1332]
Loxia leucoptera Gmelin, 1789[ 1333]
Forfecuță bălțată, Forfecuță bandată, Forfecuță cu bandă albă, Forfecuță alb bandată, Forfecuță roșietică, Forfecuță bifasciată.
Loxia leucoptera bifasciata (C. L. Brehm, 1827)
Accidentală. Sosește numai iarna venind din nordul Europei și Siberia, unde cuibărește.[ 4] [ 834]
Specie foarte rară. Se cunosc câteva exemplare semnalate în România.[ 4]
[ 1334]
Loxia pytyopsittacus Borkhausen, 1793, sin. Loxia pytyopsittacus pytyopsittacus Borkhausen, 1793.[ 1335]
Forfecar, Forfecuță cu cioc gros, Forfecuță roșie, Forfecuță mare.
Monotipică.
Accidentală. Apare rar în România, în sezonul rece, sosind din nordul Europei, patria ei de cuibărit.
Specie foarte rară.
[ 1336]
Loxia scotica Hartert, 1904, sin. Loxia pytyopsittacus scotica Hartert, 1904, Loxia curvirostra scotica E. J. O. Hartert, 1904[ 1337]
Forfecuță scoțiană
Monotipică
Accidentală.
Specie foarte rară. Au fost colectate câteva exemplare în București de Dimitrie Radu în februarie și ianuarie 1973 într-un parc dendrologic cu pini.[ 4] [ 232] [ 1338]
[ 1339]
Pyrrhula pyrrhula (Linnaeus, 1758)[ 1340] [ 1341]
Mugurar, Botroș, Căldăraș, Lugaci, Pasăre domnească, Ghimpe, Domnișor.
Pyrrhula pyrrhula pyrrhula (Linnaeus, 1758 - Căldăraș mare, Lugaci mare, Botroș mare);
Pyrrhula pyrrhula germanica (C. L. Brehm, 1831, sin. Pyrrhula pyrrhula coccinea Gmelin 1789 - Căldăraș mic, Lugaci mic, Botroș mic) - în prezent inclusă în Pyrrhula pyrrhula pyrrhula .
Sedentară, cuibăritoare. Cuibărește în Carpați, în pădurile de amestec și de conifere, cu dumbrăvi, toamna și iarna coboară în câmpie, unde sosesc și unele populații din nordul arealului de cuibărit.
În România efectivul a fost estimat la 165.000-330.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1342]
Pinicola enucleator (Linnaeus, 1758)[ 1343]
Mugurar de taigă, Mugurarul pinilor.
?
Accidentală.[ 4] [ 245]
Specie foarte rară
[ 1344]
Bucanetes githagineus (Lichtenstein, 1823)[ 1345] [ 1346]
Mugurar cu trompetă
?
Accidentală
Specie foarte rară. În perioada 2010-2014 în luna mai au fost observate 3 exemplare în Munții Măcinului, Sfântu Gheorghe (Delta Dunării) și Vadu (județul Constanța).[ 78]
[ 1347]
Carpodacus erythrinus (Pallas, 1770), sin. Erythrina erythrina Pallas, 1770[ 1348] [ 1349]
Mugurar roșu
Carpodacus erythrinus erythrinus (Pallas, 1770)
Oaspete de vară, cuibărește în Carpați. În pasaj.
În România, se estimează prezența a 100-300 de perechi cuibăritoare, cu efective în ușoară creștere.
[ 1350]
Coccothraustes coccothraustes (Linnaeus, 1758)[ 1351] [ 1352]
Botgros, Ciocgros, Cireșar, Clonțar, Sâmburar, Vișinar, Puigros.
Coccothraustes coccothraustes coccothraustes (Linnaeus, 1758)
Sedentară, cuibăritoare. Unele populații iernează în Italia, în sudul Balcanilor și Turcia.
Mărimea populației din România este apreciată a fi între 500.000 și 1.000.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1353]
Familia Cardinalidae - cardinalidae
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Cardinalidae
Pheucticus ludovicianus (Linnaeus, 1766)[ 1354]
Botgros cu piept purpuriu
Specie nord-americană, accidentală în România.
Un exemplar mascul a fost observat la Tinca (județul Bihor) pe 5 martie 2020 (prima mențiune în România).[ 158] Observație nedovedită
[ 1355]
Familia Passeridae - vrăbii
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Passeridae
Passer domesticus (Linnaeus, 1758)[ 1356] [ 1357]
Vrabie de casă, Brebete, Brăbete, Brăbeț, Hrăbete, Sporghite, Cincion, Cion, Țigănel.
Passer domesticus domesticus (Linnaeus, 1758)
Sedentară, cuibăritoare.
Populația din România este stabilă și cu efective importante, fiind apreciată la 1.380.000-2.750.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1358]
Passer montanus (Linnaeus, 1758)[ 1359] [ 1360]
Vrabie de câmp, Vrabie de pădure, Vrabie de munte.
Passer montanus montanus (Linnaeus, 1758).
În primăvara lui 1973 au fost colectate la București exemplare ale subspeciei Passer montanus transcaucasicus Buturlin, 1906.[ 4] [ 232]
Sedentară, cuibăritoare.
În România mărimea populației este estimată la 1.400.000-2.800.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1361]
Passer hispaniolensis (Temminck, 1820)[ 1362] [ 1363]
Vrabie negricioasă, Vrabie spaniolă, Vrabie de sălciș.
Passer hispaniolensis hispaniolensis (Temminck, 1820)
Oaspete de vară, cuibărește
În România efectivul este estimat la 450.000-900.000 de perechi cuibăritoare și este stabil.
[ 1364]
Petronia petronia (Linnaeus, 1766)[ 1365]
Vrabie de stâncă
?
Accidentală
Specie foarte rară.[ 245]
[ 1366]
Montifringilla nivalis (Linnaeus, 1766)[ 1367]
Cinghiță alpină, Cinteză de munte, Cintezoi alpin, Pasărea omătului.
Montifringilla nivalis nivalis (Linnaeus, 1766)
Accidentală, apare în România iarna, când umblă în cârduri cu alte specii.[ 4] [ 283]
Specie foarte rară. A fost observată ultima dată la 28 martie 1970 în Delta Dunării pe insula Sacalin.[ 232] [ 406] Recent un exemplar mascul a fost observat la Tinca (județul Bihor) pe 14 iunie 2017, doi masculi la Cheșa (județul Bihor) pe 25 noiembrie 2017.[ 158] Observațiile nu sunt dovedite
[ 1368]
Familia Sturnidae - grauri, lăcustari
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Sturnidae
Sturnus vulgaris Linnaeus, 1758[ 1369] [ 1370]
Graur, Graure, Grăurel, Grăuriță, Gărăvel, Grăuraș.
După Dombrowski în românia există 4 subspecii
Sturnus vulgaris vulgaris Linnaeus, 1758 (Graur - în pasaj; câteodată, în ierni mai dulci, iernează);
Sturnus vulgaris poltaratskyi Finsch, 1878 (Graur - cuibărește);
Sturnus vulgaris purpurascens Gould, 1868 (Graur purpuriu - în pasaj, mai ales toamna);
Sturnus vulgaris balcanicus Buturlin & Härms 1909 (Graur balcanic - cuibărește, predomină în Banat și Ardeal).[ 834]
După Дементьев (1954) în România cuibăresc 2 subspecii:
Sturnus vulgaris vulgaris (în vestul României)
Sturnus vulgaris purpurascens (în estul României, include Sturnus vulgaris balcanicus ).[ 1371]
Sedentară, cuibăritoare. O parte a populațiilor clocitoare din România migrează spre S-V Europei și în N-V Africii pentru iernare. Iarna se găsesc îndeosebi în S-E României, mai ales populațiile venite dinspre nord, care formează stoluri de mărimi impresionante.
În România efectivul a fost estimat la 1.500.000-3.000.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1372]
Pastor roseus (Linnaeus, 1758), sin. Sturnus roseus (Linnaeus, 1758)[ 1373] [ 1374]
Lăcustar, Locustar.
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește
În România populația cuibăritoare este estimată a fi cuprinsă între 250 și 24.000 perechi.
[ 1375]
Familia Oriolidae - granguri
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Oriolidae
Oriolus oriolus (Linnaeus, 1758)[ 1376] [ 1377]
Grangur
Monotipică
Oaspete de vară, cuibărește.
Populația din România se estimează a fi cuprinsă între 130.000 și 300.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1378]
Familia Corvidae - gaițe, coțofene, stăncuțe, ciori, corbi, alunari
Denumirea științifică latină
Denumirea română
Subspecii
Categorie fenologică
Populația estimată din România
Statut IUCN, Imagine
Familia : Corvidae
Garrulus glandarius (Linnaeus, 1758)[ 1379] [ 1380]
Gaiță, Zaică, Ghindar, Mătieș, Zăicoi, Galiță, Zaiță, Gaică.
Garrulus glandarius glandarius (Linnaeus, 1758)
Sedentară, cuibăritore. Cuibărește atât în regiunea pădurilor de conifere din Carpați, cât și în cele din zona deluroasă și de șes. În ultimii ani s-a înmulțit foarte mult, pătrunzând și în orașe. Toamna, la șes, apar populații din zona de munte și chiar din țări nordice.
În România populația cuibăritoare este estimată a fi între 250.000 și 500.000 de perechi.
[ 1381]
Pica pica (Linnaeus, 1758)[ 1382] [ 1383]
Coțofană, Țarcă, Ciorcobară, Ciorobară, Țăcușă, Sorcă, Caragață, Carăgașcă, Sârca, Sirică, Hârhastă, Cioice, Sarcoi.
Pica pica pica (Linnaeus, 1758)
Sedentară, cuibăritore.
În România populația cuibăritoare este mare și este estimată la 500.000-1.200.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1384]
Corvus monedula Linnaeus, 1758, sin. Coloeus monedula (Linnaeus, 1758)[ 1385] [ 1386]
Stăncuță, Ceucă, Ceucuță, Ciocă, Ceucușoară, Stăncușoară, Cioară gulerată, Papagal țigănesc.
Corvus monedula spermologus Vieillot, 1817 (Stăncuță, include Corvus monedula turrium (Ch.L.Brehm, 1831) - Stăncuță transilvană);
Corvus monedula soemmerringii J. G. Fischer von Waldheim, 1811 (Stăncuță gulerată, Ceucuță gulerată, Cioară gulerată)
Sedentară, cuibăritore
În România efectivul acestei specii a fost estimat la 180.000-360.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1387]
Corvus frugilegus Linnaeus, 1758[ 1388] [ 1389]
Cioară de semănătură, Cioară de sămănătură, Cioroi, Cioară de câmpie.
Corvus frugilegus frugilegus Linnaeus, 1758
Sedentară, cuibăritore. Toamna o parte a populațiilor clocitoare din România se deplasează spre S-V Europei; în schimb sosesc populațiile din N-E arealului.
Pentru România au fost estimate un număr de 350.000-420.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1390]
Corvus corax Linnaeus, 1758[ 1391] [ 1392]
Corb, Corcan, Corac, Groncan, Croncău.
Corvus corax corax Linnaeus, 1758
Este sedentară și cuibărește mai ales în pădurile muntoase din Carpați, dar și în regiuni mai joase și chiar în Delta Dunării în pădurile Letea și Caraorman.
Pentru România, populația estimată este de 27.000-55.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1393]
Corvus cornix (Linnaeus, 1758)[ 1394] [ 1395] [ 1396]
Cioară grivă, Cioară cenușie, Cioară sură, Cioară de pădure, Tioară, Orgnie, Cioracă.
Corvus cornix cornix Linnaeus, 1758 (Cioară grivă, Cioară grivă ardeleană), unii autori consideră că cioara grivă este o subspecie (Corvus corone cornix Linnaeus, 1758) a speciei Corvus corone ;
Corvus cornix sardonius (Corvus corone sardonius ) Kleinschmidt, 1903 (Cioară grivă românească, Cioară cenușie românească, Cioară sură românească, Cioară sură balcanică, Cioară grivă sudică), unii autori o includ în Corvus cornix sharpii Oates, 1889 (sin. Corvus corone sharpii Oates, 1889)
Este o specie sedentară și cuibărește în arbori. Este o pasăre frecvent întâlnită atât în landșaftul agrar, cât și în localități. Iarna mai sosesc și exemplare nordice.
În România efectivul a fost estimat la 250.000-400.000 de perechi cuibăritoare.
[ 1397]
Corvus corone Linnaeus, 1758[ 1396]
Cioară neagră, Cioară fumurie.
Corvus corone corone Linnaeus, 1758
Este răspândită în vestul Europei. Oaspete de iarnă. Oaspete de vară, cuibărește rar în vestul României, în regiuni joase și deluroase.[ 4] [ 834]
Specie rară
[ 1397]
Nucifraga caryocatactes (Linnaeus, 1758)[ 1398] [ 1399]
Alunar, Nucar, Nucșoară, Gaiță de munte, Gaiță alpină.
Nucifraga caryocatactes caryocatactes (Linnaeus, 1758 - sedentară).
Iarna sau în pasaj, apare uneori subspecia siberiană Nucifraga caryocatactes macrorhynchos C. L. Brehm, 1823 (Alunar răsăritean, Gaiță de munte cu cioc subțire, Alunar cu cioc subțire, Gaiță alpină cu cioc subțire).
Sedentară, cuibăritoare.
În România se estimează a fi prezente un număr de 50.000-100.000 de perechi cuibăritoare, acestea reprezentând una din cele mai mari populații din Europa.
[ 1400]
Pyrrhocorax graculus (Linnaeus, 1766)[ 1401]
Stâncuță alpină.
Pyrrhocorax graculus graculus (Linnaeus, 1766)
Se bănuiește că ar fi existat în Carpați, literatura de specialitate menționînd-o ca posibilă după un exemplar ce ar fi fost colectat în Transilvania la începutul secolului trecut.[ 4] [ 834]
Specie foarte rară.
[ 1402]
Pyrrhocorax pyrrhocorax (Linnaeus, 1758)[ 1403]
Stâncuță de munte
?
Accidentală.
Specie foarte rară.[ 245]
[ 1404]
Lista păsărilor după denumirea română
Arii de Importanță Avifaunistică
Ariile de Importanță Avifaunistică (AIA , în engleză Important Birds Area - IBA ) sunt arii importante pentru menținerea populațiilor de păsări sălbatice și concentrarea activităților de conservare pentru protecția acestor suprafețe. Programul IBA a fost lansat de BirdLife International în 1989 și este acceptat de către Uniunea Europeană ca fiind de o importanță majoră pentru conservarea păsărilor sălbatice și a habitatelor acestora, el fiind utilizat pentru ghidarea acțiunile de gestionare a suprafețelor importante pentru cuibăritul, migrația, hrănirea și iernarea populațiilor de păsări. Ariile de Importanță Avifaunistică trebuie să întrunească următoarele condiții: găzduiesc efective semnificative ale uneia sau mai multor specii de păsări amenințate la nivel global; fac parte dintr-o serie de arii care conțin o gamă de specii cu distribuție restrânsă; găzduiesc efective deosebit de mari de păsări migratoare sau gregare.[ 1405]
Ariile de Importanță Avifaunistică (AIA; IBA) sunt propuse de Birdlife, dar nu au statut legal de protecție, cele care au primit statutul legal de protecție prin hotărâre de guvern sunt numite Arii de Protecție Specială Avifaunistică (APSA, SPA) și sunt protejate la nivel european și național conform cerințelor Directivei Păsări a Uniunii Europene[ 1406] [ 1407]
În România au fost identificate 132 Arii de Importanță Avifaunistică (AIA), însă prin hotărâre de guvern au fost desemnate 148 de Arii de Protecție Specială Avifaunistică.[ 1408] [ 1409]
Referințe
^ a b Ion I.Cătuneanu, Ioan Korodi Gál, Dan Munteanu, Sergiu Pașcovschi, Emil Vespremeanu. Fauna Republicii Socialiste România. Vol. XV : Aves (Păsări). Fascicula 1 : Gaviiformes, Podicipediformes, Procellariiformes, Pelecaniformes. București : Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1978.
^ a b Dimitrie Radu. Păsările în peisajele României. Editura Sport-Turism. București, 1984
^ Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România. Texte prezentare: Milca Petrovici. Coordonare științifică: Societatea Ornitologică Română/BirdLife International și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus”. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Direcția Biodiversitate. Editura Noi Media Print S.A. în colaborare cu Media & Nature Consulting S.R.L. București, 2015
^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag Dimitrie Radu. Mic atlas ornitologic. Păsările lumii. Editura Albatros, București. 1983
^ Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România. Texte prezentare: Milca Petrovici. Coordonare științifică: Societatea Ornitologică Română/BirdLife International și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus”. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Direcția Biodiversitate. Editura Noi Media Print S.A. în colaborare cu Media & Nature Consulting S.R.L. București, 2015
^ „Lebădă de vară Cygnus olor . SOR” . Arhivat din original la 14 octombrie 2016 . Accesat în 4 septembrie 2017 .
^ Mute Swan (Cygnus olor ). HBW Alive.
^ „Cygnus olor IUCN” . Arhivat din original la 1 iunie 2019 . Accesat în 27 octombrie 2018 .
^ Lebădă de iarnă Cygnus cygnus Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Whooper Swan (Cygnus cygnus ). HBW Alive.
^ „Cygnus cygnus . IUCN” . Arhivat din original la 16 noiembrie 2018 . Accesat în 27 octombrie 2018 .
^ Lebădă mică Cygnus columbianus bewickii Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Tundra Swan (Cygnus columbianus ) . HBW Alive.
^ Cygnus columbianus . IUCN.[nefuncțională ]
^ Lebădă neagră Cygnus atratus Arhivat în 6 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Black Swan (Cygnus atratus ) . HBW Alive
^ a b c d e f g h i j k l m „Daróczi J. Szilárd. Rarități ornitologice ale ultimilor 5 ani în România. Asociația Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul MIlvus", 2009” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la 6 septembrie 2017 . Accesat în 4 septembrie 2017 .
^ Cygnus atratus [nefuncțională ] . IUCN
^ Gâscă de vară Anser anser Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Greylag Goose (Anser anser ). HBW Alive.
^ Anser anser . IUCN.[nefuncțională ]
^ Gâscă de semănătură Anser fabalis Arhivat în 2 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Bean Goose (Anser fabalis ) . HBW Alive
^ Anser fabalis [nefuncțională ] . IUCN
^ Gârliță mare Anser albifrons Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Greater White-fronted Goose (Anser albifrons ). HBW Alive.
^ Anser albifrons . IUCN.[nefuncțională ]
^ Gârliță mică Anser erythropus Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Lesser White-fronted Goose (Anser erythropus ). HBW Alive.
^ Anser erythropus . IUCN.[nefuncțională ]
^ Gâscă cu cioc scurt Anser brachyrhynchus Arhivat în 6 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Pink-footed Goose (Anser brachyrhynchus ) . HBW Alive
^ Anser brachyrhynchus [nefuncțională ] . IUCN
^ Gâscă de zăpadă Anser caerulescens Arhivat în 6 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Snow Goose (Anser caerulescens ) . HBW Alive
^ SOR. O nouă specie de gâscă în fauna României – gâsca de zăpadă. 27 noiembrie 2019
^ Anser caerulescens Arhivat în 1 iunie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Gâscă de India Anser indicus Arhivat în 6 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Bar-headed Goose (Anser indicus ) . HBW Alive
^ Anser indicus [nefuncțională ] . IUCN
^ Gâscă cu gât roșu Branta ruficollis Arhivat în 16 decembrie 2019 , la Wayback Machine .. SOR
^ Red-breasted Goose (Branta ruficollis ). HBW Alive.
^ Branta ruficollis . IUCN.[nefuncțională ]
^ Gâscă neagră Branta bernicla Arhivat în 6 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Brent Goose (Branta bernicla ) . HBW Alive
^ Branta bernicla [nefuncțională ] . IUCN
^ Gâscă canadiană Branta canadensis Arhivat în 6 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Canada Goose (Branta canadensis ) . HBW Alive
^ Branta canadensis [nefuncțională ] . IUCN
^ Gâscă călugăriță Branta leucopsis Arhivat în 6 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Barnacle Goose (Branta leucopsis ) . HBW Alive
^ Branta leucopsis [nefuncțională ] . IUCN
^ Călifar roșu Tadorna ferruginea Arhivat în 9 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Ruddy Shelduck (Tadorna ferruginea ). HBW Alive.
^ Tadorna ferruginea . IUCN.[nefuncțională ]
^ Călifar alb Tadorna tadorna Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Shelduck (Tadorna tadorna ). HBW Alive.
^ Tadorna tadorna . IUCN.[nefuncțională ]
^ Gâscă egipteană Alopochen aegyptiacus Arhivat în 6 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Egyptian Goose (Alopochen aegyptiaca ) . HBW Alive
^ Alopochen aegyptiaca [nefuncțională ] . IUCN
^ Rață mare Anas platyrhynchos Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Mallard (Anas platyrhynchos ). HBW Alive.
^ „Anas platyrhynchos . IUCN” . Arhivat din original la 12 noiembrie 2018 . Accesat în 27 octombrie 2018 .
^ Rață mică Anas crecca Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Teal (Anas crecca ). HBW Alive.
^ Anas crecca . IUCN.[nefuncțională ]
^ Rață sulițar Anas acuta Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Northern Pintail (Anas acuta ). HBW Alive.
^ Anas acuta . IUCN.[nefuncțională ]
^ Rață fluierătoare Mareca penelope Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Wigeon (Mareca penelope ). HBW Alive.
^ „Mareca penelope . IUCN” . Arhivat din original la 4 iunie 2019 . Accesat în 27 octombrie 2018 .
^ Rață pestriță Mareca strepera Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Gadwall (Mareca strepera ). HBW Alive.
^ Mareca strepera . IUCN.[nefuncțională ]
^ Chiloe Wigeon (Mareca sibilatrix ) . HBW Alive
^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai Raportul Comitetului de Rarități Avifaunistice din România (CRAR) privind aparițiile speciilor rare în România, în perioada 2010-2014 (Partea I.). Nr. 1/2015
^ Mareca sibilatrix [nefuncțională ] . IUCN
^ Rață lingurar Spatula clypeata Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Northern Shoveler (Spatula clypeata ). HBW Alive.
^ „Spatula clypeata . IUCN” . Arhivat din original la 3 iunie 2019 . Accesat în 27 octombrie 2018 .
^ Rață cârâitoare Spatula querquedula Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Garganey (Spatula querquedula ). HBW Alive.
^ Spatula querquedula . IUCN.[nefuncțională ]
^ Ringed Teal (Callonetta leucophrys ) . HBW Alive
^ Callonetta leucophrys [nefuncțională ] . IUCN
^ Rață mandarin Aix galericulata Arhivat în 5 aprilie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Mandarin Duck (Aix galericulata ) . HBW Alive
^ Aix galericulata [nefuncțională ] . IUCN
^ Rață cu ochi de șoim Aix sponsa Arhivat în 6 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Wood Duck (Aix sponsa ) . HBW Alive
^ Aix sponsa Arhivat în 11 aprilie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Rață cu cap castaniu Aythya ferina Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Pochard (Aythya ferina ). HBW Alive.
^ Aythya ferina . IUCN.[nefuncțională ]
^ Rață roșie Aythya nyroca Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Ferruginous Duck (Aythya nyroca ). HBW Alive.
^ Aythya nyroca . IUCN.[nefuncțională ]
^ Rață moțată Aythya fuligula Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Tufted Duck (Aythya fuligula ). HBW Alive.
^ Aythya fuligula . IUCN.[nefuncțională ]
^ Rață cu cap negru Aythya marila Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Greater Scaup (Aythya marila ). HBW Alive.
^ Aythya marila . IUCN.[nefuncțională ]
^ Rață cucuiată Aythya collaris Arhivat în 6 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Ring-necked Duck (Aythya collaris ) . HBW Alive
^ Peter Weber, József Szabó, Anikó Mitruly, Jochen Philippi. Aythya collaris - specie nouă pentru avifauna României. Revista muzeelor, Volume 36, 1999
^ Aythya collaris [nefuncțională ] . IUCN
^ Marbled Teal (Marmaronetta angustirostris ) . HBW Alive
^ a b c d e f Dionisie Linția. Păsările din R. P. R. Vol. al III-lea. Editura Academia Republicii Populare Romîne, 1955
^ Marmaronetta angustirostris [nefuncțională ] . IUCN
^ Rață cu ciuf Netta rufina Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Red-crested Pochard (Netta rufina ). HBW Alive.
^ Netta rufina . IUCN.[nefuncțională ]
^ Ferestraș mic Mergus albellus Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Smew (Mergellus albellus ). HBW Alive.
^ Mergellus albellus . IUCN.[nefuncțională ]
^ Ferestraș mare Mergus merganser Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Goosander (Mergus merganser ). HBW Alive.
^ Mergus merganser . IUCN.[nefuncțională ]
^ Ferestraș moțat Mergus serrator Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Red-breasted Merganser (Mergus serrator ). HBW Alive.
^ Mergus serrator . IUCN.[nefuncțională ]
^ Rață sunătoare Bucephala clangula Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Goldeneye (Bucephala clangula ). HBW Alive.
^ „Bucephala clangula . IUCN” . Arhivat din original la 29 mai 2019 . Accesat în 27 octombrie 2018 .
^ Rață sunătoare americană Bucephala albeola Arhivat în 6 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Bufflehead (Bucephala albeola ) . HBW Alive
^ Bucephala albeola [nefuncțională ] . IUCN
^ Rață de ghețuri Clangula hyemalis Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Long-tailed Duck (Clangula hyemalis ). HBW Alive.
^ Clangula hyemalis . IUCN.[nefuncțională ]
^ Rață catifelată Melanitta fusca Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Velvet Scoter (Melanitta fusca ). HBW Alive.
^ „Melanitta fusca . IUCN” . Arhivat din original la 1 iunie 2019 . Accesat în 27 octombrie 2018 .
^ Rață neagră Melanitta nigra Arhivat în 6 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Scoter (Melanitta nigra ) . HBW Alive
^ Melanitta nigra [nefuncțională ] . IUCN
^ Eider Somateria mollissima Arhivat în 24 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Eider (Somateria mollissima ) . HBW Alive
^ Somateria mollissima [nefuncțională ] . IUCN
^ Rață cu cap alb Oxyura leucocephala Arhivat în 18 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ White-headed Duck (Oxyura leucocephala ). HBW Alive.
^ Oxyura leucocephala . IUCN.[nefuncțională ]
^ Fazan Phasianus colchicus Arhivat în 12 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Pheasant (Phasianus colchicus ). HBW Alive.
^ Phasianus colchicus . IUCN.[nefuncțională ]
^ Potârniche Perdix perdix Arhivat în 19 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Grey Partridge (Perdix perdix ). HBW Alive.
^ Perdix perdix . IUCN.[nefuncțională ]
^ Prepeliță Coturnix coturnix Arhivat în 19 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Quail (Coturnix coturnix ). HBW Alive.
^ Coturnix coturnix . IUCN.[nefuncțională ]
^ Rock Partridge (Alectoris graeca ) . HBW Alive
^ Alectoris graeca [nefuncțională ] . IUCN
^ Red-legged Partridge (Alectoris rufa ) . HBW
^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v Ilie Aurelian Leonardo, Marinescu Mariana. Accidental or Passage Bird Species (Vertebrata: Aves) in Romanian Fauna, Observed in Bihor County (North Western Part of Romania) during 2014-2020. Analele Universității din Oradea, Fascicula: Protecția Mediului, Vol. XXXV, 2020
^ Alectoris rufa IUCN
^ Black Grouse (Lyrurus tetrix ) . HBW Alive
^ Lyrurus tetrix Arhivat în 28 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Cocoș de munte Tetrao urogallus Arhivat în 6 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Western Capercaillie (Tetrao urogallus ) . HBW Alive
^ Tetrao urogallus [nefuncțională ] . IUCN
^ Ieruncă Bonasa bonasia Arhivat în 6 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Hazel Grouse (Bonasa bonasia ) . HBW Alive
^ Bonasa bonasia Arhivat în 28 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Rock Ptarmigan (Lagopus muta ) . HBW Alive
^ Lagopus muta Arhivat în 21 martie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Dropie Otis tarda Arhivat în 19 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Great Bustard (Otis tarda ) . HBW Alive
^ Otis tarda [nefuncțională ] . IUCN
^ Spârcaci Tetrax tetrax Arhivat în 20 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Little Bustard (Tetrax tetrax ) . HBW Alive
^ Tetrax tetrax [nefuncțională ] . IUCN
^ Asian Houbara (Chlamydotis macqueenii ) . HBW Alive
^ Chlamydotis macqueenii [nefuncțională ] . IUCN
^ Cocor Grus grus Arhivat în 19 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Crane (Grus grus ) . HBW Alive
^ Grus grus Arhivat în 11 decembrie 2018 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Cocor mic Grus virgo Arhivat în 19 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Demoiselle Crane (Anthropoides virgo ) . HBW Alive
^ Anthropoides virgo [nefuncțională ] . IUCN
^ Cristel de câmp Crex crex Arhivat în 19 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Corncrake (Crex crex ) . HBW Alive
^ Crex crex [nefuncțională ] . IUCN
^ Cresteț pestriț Porzana porzana Arhivat în 19 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Spotted Crake (Porzana porzana ) . HBW Alive
^ Porzana porzana [nefuncțională ] . IUCN
^ Cresteț mic Zapornia pusilla Arhivat în 19 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Baillon's Crake (Zapornia pusilla ) . HBW Alive
^ Zapornia pusilla [nefuncțională ] . IUCN
^ Cresteț cenușiu Zapornia parva Arhivat în 19 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Little Crake (Zapornia parva ) . HBW Alive
^ Zapornia parva [nefuncțională ] . IUCN
^ Cârstel de baltă Rallus aquaticus Arhivat în 22 iulie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Western Water Rail (Rallus aquaticus ) . HBW Alive
^ Rallus aquaticus [nefuncțională ] . IUCN
^ Găinușă de baltă Gallinula chloropus Arhivat în 19 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Moorhen (Gallinula chloropus ) . HBW Alive
^ Gallinula chloropus [nefuncțională ] . IUCN
^ Lișiță Fulica atra Arhivat în 19 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Coot (Fulica atra ) . HBW Alive
^ Fulica atra [nefuncțională ] . IUCN
^ Porumbel domestic Columba livia f. domestica Arhivat în 12 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Rock Dove (Columba livia ) . HBW Alive
^ Columba livia [nefuncțională ] . IUCN
^ Porumbel de scorbură Columba oenas Arhivat în 20 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Stock Dove (Columba oenas ) . HBW Alive
^ Columba oenas [nefuncțională ] . IUCN
^ Porumbel gulerat Columba palumbus Arhivat în 20 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Woodpigeon (Columba palumbus ) . HBW Alive
^ Columba palumbus [nefuncțională ] . IUCN
^ Turturică Streptopelia turtur Arhivat în 20 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ European Turtle-dove (Streptopelia turtur ) . HBW Alive
^ Streptopelia turtur [nefuncțională ] . IUCN
^ Guguștiuc Streptopelia decaocto Arhivat în 20 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Collared-dove (Streptopelia decaocto ) . HBW Alive
^ Streptopelia decaocto [nefuncțională ] . IUCN
^ Turturică roșcată Streptopelia orientalis Arhivat în 6 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Oriental Turtle-dove (Streptopelia orientalis ) . HBW Alive
^ Streptopelia orientalis [nefuncțională ] . IUCN
^ Pallas's Sandgrouse (Syrrhaptes paradoxus ) . HBW Alive
^ Syrrhaptes paradoxus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pasărea ogorului Burhinus oedicnemus Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Thick-knee (Burhinus oedicnemus ) . HBW Alive
^ Burhinus oedicnemus [nefuncțională ] . IUCN
^ Prundăraș de sărătură Charadrius alexandrinus Arhivat în 20 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Kentish Plover (Charadrius alexandrinus ) . HBW Alive
^ Charadrius alexandrinus [nefuncțională ] . IUCN
^ Caspian Plover (Charadrius asiaticus ) . HBW Alive
^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z „Matei Tălpeanu, Maria Paspaleva. Changements qualitatifs enregistrés dans l'ornithofaune de Roumanie au cours des trois dernières décennies. Travaux du Muséum National d'Histoire Naturelle «Grigore Antipa», vol. XXIII, București, 1981, pp. 243-257” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la 21 iulie 2018 . Accesat în 7 septembrie 2017 .
^ Botond J. Kiss. Charadrius asiaticus Pall. et Larus ichthyaetus Pall. (Aves) en Roumanie . Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa», vol. 22 (2): 541-545 (1980) [nefuncțională ]
^ Charadrius asiaticus [nefuncțională ] . IUCN
^ Prundăraș gulerat mic Charadrius dubius Arhivat în 20 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Little Ringed Plover (Charadrius dubius ) . HBW Alive
^ Charadrius dubius Arhivat în 13 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Prundăraș gulerat mare Charadrius hiaticula Arhivat în 20 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Ringed Plover (Charadrius hiaticula ) . HBW Alive
^ Charadrius hiaticula [nefuncțională ] . IUCN
^ Prundăraș de deșert Charadrius leschenaultii Arhivat în 7 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Greater Sandplover (Charadrius leschenaultii ) . HBW Alive
^ Charadrius leschenaultii [nefuncțională ] . IUCN
^ Lesser Sandplover (Charadrius mongolus ) . HBW Alive
^ a b c d e f g h i j k l m n o p q Lista speciilor de păsări din România. Milvus. 2008
^ Charadrius mongolus [nefuncțională ] . IUCN
^ Killdeer (Charadrius vociferus ) . HBW Alive
^ Janos Botond Kiss. Charadrius vociferus L., 1758 - une espèce nouvelle dans l'ornithofaune de Roumanie. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa», vol. 28: 265-266 (1986) [nefuncțională ]
^ Charadrius vociferus [nefuncțională ] . IUCN
^ Prundăraș de munte Eudromias morinellus Arhivat în 5 aprilie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Dotterel (Eudromias morinellus ) . HBW Alive
^ Eudromias morinellus [nefuncțională ] . IUCN
^ Ploier auriu Pluvialis apricaria Arhivat în 20 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Golden Plover (Pluvialis apricaria ) . HBW Alive
^ Pluvialis apricaria [nefuncțională ] . IUCN
^ Ploier argintiu Pluvialis squatarola Arhivat în 20 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Grey Plover (Pluvialis squatarola ) . HBW Alive
^ Pluvialis squatarola [nefuncțională ] . IUCN
^ Ploier auriu din Pacific Pluvialis fulva Arhivat în 7 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Pacific Golden Plover (Pluvialis fulva ) . HBW Alive
^ Pluvialis fulva [nefuncțională ] . IUCN
^ Nagâț Vanellus vanellus Arhivat în 20 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Northern Lapwing (Vanellus vanellus ) . HBW Alive
^ Vanellus vanellus [nefuncțională ] . IUCN
^ Nagâț cu coadă albă Vanellus leucurus Arhivat în 8 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ White-tailed Lapwing (Vanellus leucurus ) . HBW Alive
^ Vanellus leucurus [nefuncțională ] . IUCN
^ Nagâț de stepă Vanellus gregarius Arhivat în 7 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Sociable Lapwing (Vanellus gregarius ) . HBW Alive
^ Vanellus gregarius [nefuncțională ] . IUCN
^ Nagâț sudic Vanellus spinosus Arhivat în 7 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Spur-winged Lapwing (Vanellus spinosus ) . HBW Alive
^ Vanellus spinosus [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciovlică negrie Glareola nordmanni Arhivat în 20 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Black-winged Pratincole (Glareola nordmanni ) . HBW Alive
^ Glareola nordmanni Arhivat în 20 iunie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Ciovlică ruginie Glareola pratincola Arhivat în 20 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Collared Pratincole (Glareola pratincola ) . HBW Alive
^ Glareola pratincola [nefuncțională ] . IUCN
^ Lup de mare Stercorarius pomarinus Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Pomarine Jaeger (Stercorarius pomarinus ) . HBW Alive
^ Mirela Sabina Ridiche. Rarități avifaunistice consemnate în Oltenia. Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii și comunicări. Științele Naturii. Vol. XXI / 2005
^ a b c d e f Aurel Papadopol, Matei Tălpeanu. Catalogue de la collections ornithologiques provenant de Roumanie conservées au Muséum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" de Bucharest II. Charadriiformes - Passeriformes . Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa», vol. 29: 213-316 (1987) [nefuncțională ]
^ Stercorarius pomarinus [nefuncțională ] . IUCN
^ Lup de mare mic Stercorarius parasiticus Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Arctic Jaeger (Stercorarius parasiticus ) . HBW Alive
^ a b Angela Petrescu, Gabriel Chișamera, Ana-Maria Petrescu. Synthesis of ornithological observations from lacustrine and forest complex Comana (1890-2008) (Romania). Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa», vol. 52: 479 - 495 (Oct. 2009) [nefuncțională ]
^ J. B. Kiss Cîteva specii de păsări mai rare observate în timpul verii anului 1978. Delta Dunării, 1982, 2: 99-108
^ Stercorarius parasiticus [nefuncțională ] . IUCN
^ Lup de mare codat Stercorarius longicaudus Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Long-tailed Jaeger (Stercorarius longicaudus ) . HBW Alive
^ Stercorarius longicaudus [nefuncțională ] . IUCN
^ Great Skua (Catharacta skua ) . HBW Alive
^ A. Gombos 1971. Păsări rare din județul Mureș. Stud. Comun., Muz. Ști. nat. Bacău: 317-323.
^ Catharacta skua [nefuncțională ] . IUCN
^ Pietruș Arenaria interpres Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Ruddy Turnstone (Arenaria interpres ) . HBW Alive
^ Arenaria interpres Arhivat în 4 aprilie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Nisipar Calidris alba Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Sanderling (Calidris alba ) . HBW Alive
^ Calidris alba [nefuncțională ] . IUCN
^ Prundaș de nămol Calidris falcinellus Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Broad-billed Sandpiper (Calidris falcinellus ) . HBW Alive
^ Calidris falcinellus [nefuncțională ] . IUCN
^ Bătăuș Calidris pugnax Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Ruff (Calidris pugnax ) . HBW Alive
^ Calidris pugnax [nefuncțională ] . IUCN
^ Fugaci de țărm Calidris alpina Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Dunlin (Calidris alpina ) . HBW Alive
^ Calidris alpina [nefuncțională ] . IUCN
^ Fugaci mare Calidris canutus Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Red Knot (Calidris canutus ) . HBW Alive
^ Calidris canutus [nefuncțională ] . IUCN
^ Fugaci roșcat Calidris ferruginea Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Curlew Sandpiper (Calidris ferruginea ) . HBW Alive
^ Calidris ferruginea [nefuncțională ] . IUCN
^ Fugaci pătat Calidris melanotos Arhivat în 8 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Pectoral Sandpiper (Calidris melanotos ) . HBW Alive
^ a b c d e f g h Laurențiu Petrencu, Constantin Ion, Emanuel Baltag. The Distribution of Wader Birds in Eastern Romania. Analele Științifice ale Universității „Al. I. Cuza” Iași, s. Biologie animală, Tom LVII, 2011
^ Calidris melanotos [nefuncțională ] . IUCN
^ Fugaci mic Calidris minuta Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Little Stint (Calidris minuta ) HBW Alive
^ Calidris minuta [nefuncțională ] . IUCN
^ Fluierar cu piept gălbui Calidris subruficollis Arhivat în 8 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Buff-breasted Sandpiper (Calidris subruficollis ) . HBW Alive
^ Calidris subruficollis [nefuncțională ] . IUCN
^ Fugaci pitic Calidris temminckii Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Temminck’s Stint (Calidris temminckii ) . HBW Alive
^ Calidris temminckii [nefuncțională ] . IUCN
^ Becațină comună Gallinago gallinago Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Snipe (Gallinago gallinago ) . HBW Alive
^ Gallinago gallinago [nefuncțională ] . IUCN
^ Becațină mare Gallinago media Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Great Snipe (Gallinago media ) . HBW Alive
^ Gallinago media [nefuncțională ] . IUCN
^ Becațină mică Lymnocryptes minimus Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Jack Snipe (Lymnocryptes minimus ) . HBW Alive
^ Lymnocryptes minimus [nefuncțională ] . IUCN
^ Long-billed Dowitcher (Limnodromus scolopaceus ) . HBW Alive
^ Limnodromus scolopaceus [nefuncțională ] . IUCN
^ Short-billed Dowitcher (Limnodromus griseus ). HBW
^ Limnodromus griseus . IUCN
^ Sitar de pădure Scolopax rusticola Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Woodcock (Scolopax rusticola ) . HBW Alive
^ Scolopax rusticola [nefuncțională ] . IUCN
^ Sitar de mal nordic Limosa lapponica Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Bar-tailed Godwit (Limosa lapponica ) . HBW Alive
^ Limosa lapponica [nefuncțională ] . IUCN
^ Sitar de mal Limosa limosa Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Black-tailed Godwit (Limosa limosa ) . HBW Alive
^ Limosa limosa [nefuncțională ] . IUCN
^ Culic mare Numenius arquata Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Curlew (Numenius arquata ) . HBW Alive
^ Numenius arquata [nefuncțională ] . IUCN
^ Culic mic Numenius phaeopus Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Whimbrel (Numenius phaeopus ) . HBW Alive
^ Numenius phaeopus [nefuncțională ] . IUCN
^ Slender-billed Curlew (Numenius tenuirostris ) . HBW Alive
^ Numenius tenuirostris [nefuncțională ] . IUCN
^ Fluierar negru Tringa erythropus Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Spotted Redshank (Tringa erythropus ) . HBW Alive
^ Tringa erythropus [nefuncțională ] . IUCN
^ Fluierar de mlaștină Tringa glareola Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Wood Sandpiper (Tringa glareola ) . HBW Alive
^ Tringa glareola [nefuncțională ] . IUCN
^ Fluierar cu picioare verzi Tringa nebularia Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Greenshank (Tringa nebularia ) . HBW Alive
^ Tringa nebularia [nefuncțională ] . IUCN
^ Fluierar de zăvoi Tringa ochropus Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Green Sandpiper (Tringa ochropus ) . HBW Alive
^ Tringa ochropus [nefuncțională ] . IUCN
^ Fluierar de lac Tringa stagnatilis Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Marsh Sandpiper (Tringa stagnatilis ) . HBW Alive
^ Tringa stagnatilis [nefuncțională ] . IUCN
^ Fluierar cu picioare roșii Tringa totanus Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Redshank (Tringa totanus ) . HBW Alive
^ Tringa totanus Arhivat în 2 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Greater Yellowlegs (Tringa melanoleuca ). HBW
^ Tringa melanoleuca . IUCN
^ Fluierar sur Xenus cinereus Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Terek Sandpiper (Xenus cinereus ) . HBW Alive
^ Xenus cinereus [nefuncțională ] . IUCN
^ Fluierar de munte Actitis hypoleucos Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Sandpiper (Actitis hypoleucos ) . HBW Alive
^ Actitis hypoleucos [nefuncțională ] . IUCN
^ Notatiță cu cioc lat Phalaropus fulicarius Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Red Phalarope (Phalaropus fulicarius ) . HBW Alive
^ Phalaropus fulicarius [nefuncțională ] . IUCN
^ Notatiță Phalaropus lobatus Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Red-necked Phalarope (Phalaropus lobatus ) . HBW Alive
^ Phalaropus lobatus [nefuncțională ] . IUCN
^ Notatiță americană Phalaropus tricolor Arhivat în 8 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Wilson’s Phalarope (Steganopus tricolor ) . HBW Alive
^ Steganopus tricolor [nefuncțională ] . IUCN
^ Scoicar Haematopus ostralegus Arhivat în 22 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Oystercatcher (Haematopus ostralegus ) . HBW Alive
^ Haematopus ostralegus [nefuncțională ] . IUCN
^ Piciorong Himantopus himantopus Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Black-winged Stilt (Himantopus himantopus ) . HBW Alive
^ Himantopus himantopus [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciocîntors Recurvirostra avosetta Arhivat în 21 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Pied Avocet (Recurvirostra avosetta) . HBW Alive
^ Recurvirostra avosetta [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescăruș mic Larus minutus Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Little Gull (Hydrocoloeus minutus ) . HBW Alive
^ a b c d Matei Tălpeanu, Maria Paspaleva. Aripi deasupra Deltei. Editura Științifică, București, 1973
^ Hydrocoloeus minutus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescăruș argintiu Larus argentatus Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ European Herring Gull (Larus argentatus ) . HBW Alive
^ Ion Constantin, Baltag Emanuel, Sfîcă Lucian, Fasolă Lucian. A New Survey of the Birds of Moldova Region (Romania). International Journal of Osteoarchaeology, 2014, 24(3), 306-318.
^ Larus argentatus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescăruș pontic Larus cachinnans Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Caspian Gull (Larus cachinnans ) . HBW Alive
^ Larus cachinnans [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescăruș sur Larus canus Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Mew Gull (Larus canus ) . HBW Alive
^ Larus canus [nefuncțională ] . IUCN
^ Ring-billed Gull Larus delawarensis . eBird
^ Un american la București . SOR
^ Larus delawarensis . Rombird
^ Ring-billed Gull Larus delawarensis . IUCN
^ Pescăruș negricios Larus fuscus Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ a b Lesser Black-backed Gull (Larus fuscus ) . HBW Alive
^ a b Larus fuscus . IUCN[nefuncțională ]
^ Pescăruș rozalb Larus genei Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Slender-billed Gull (Larus genei ) . HBW Alive
^ Larus genei [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescăruș cu aripi albe Larus glaucoides Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Iceland Gull (Larus glaucoides ) . HBW Alive
^ J. B. Kiss. Larus glaucoides, o nouă pasăre în România. Revista Muz., 1970, 7, 5 : 429.
^ Larus glaucoides [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescăruș de ghețuri Larus hyperboreus Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Glaucous Gull (Larus hyperboreus ) . HBW Alive
^ Larus hyperboreus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescăruș asiatic Larus ichthyaetus Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Pallas's Gull (Larus ichthyaetus ) . HBW Alive
^ Kiss J. B., Alexe V., Marinov M., Sándor A. (2009). Date privind situația pescărușului asiatic (Larus ichthyaetus Pall. 1773) în România și cuibăritul său în Rezervația Biosferei Delta Dunării. Despre Păsări 2: 18-19.
^ „Botond J. Kiss, Vasile Alexe, Alexandru C. Doroșencu, Tănase Ceico, Nimrod B. Kiss, Mihai E. Marinov. Recent data on the Danube Delta (Romania) avifauna from the 2014 and 2015 summer seasons. Acrocephalus 37 (168/169): 85–92, 2016” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la 6 septembrie 2017 . Accesat în 9 septembrie 2017 .
^ Larus ichthyaetus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescăruș negru Larus marinus Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Great Black-backed Gull (Larus marinus ) . HBW Alive
^ Larus marinus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescăruș cu cap negru Larus melanocephalus Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Mediterranean Gull (Larus melanocephalus ) . HBW Alive
^ Larus melanocephalus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescăruș cu picioare galbene. Larus michahellis Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Yellow-legged Gull (Larus michahellis ) . HBW Alive
^ Larus michahellis [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescărușul lui Franklin Larus pipixcan Arhivat în 9 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Franklin’s Gull (Larus pipixcan ) . HBW Alive
^ Mihaela Bobaru. Oltul, averea unei regiuni vitregite. Indiscret în Oltenia. Anul XII, nr. 589, 29 martie - 4 aprilie 2017
^ „Specie noua in fauna Romaniei. Un pescarus american in Oltenia. Societatea Ornitologică Română (SOR)” . Arhivat din original la 9 septembrie 2017 . Accesat în 9 septembrie 2017 .
^ Larus pipixcan [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescăruș râzător Chroicocephalus ridibundus Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Black-headed Gull (Larus ridibundus ) . HBW Alive
^ Larus ridibundus [nefuncțională ] . IUCN
^ Audouin's Gull (Ichthyaetus audouinii ). HBW
^ Larus audouinii . IUCN
^ Pescăruș cu trei degete Rissa tridactyla Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Black-legged Kittiwake (Rissa tridactyla ) . HBW Alive
^ Rissa tridactyla [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescăruș cu coadă scobită Xema sabini Arhivat în 9 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Sabine's Gull (Xema sabini ) . HBW Alive
^ Xema sabini [nefuncțională ] . IUCN
^ Ivory Gull (Pagophila eburnea ). HBW
^ Pagophila eburnea . IUCN
^ Chirighiță cu obraz alb Chlidonias hybrida Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Whiskered Tern (Chlidonias hybrida ) . HBW Alive
^ Chlidonias hybrida [nefuncțională ] . IUCN
^ Chirighiță cu aripi albe Chlidonias leucopterus Arhivat în 25 aprilie 2019 , la Wayback Machine .. SOR
^ White-winged Tern (Chlidonias leucopterus ) . HBW Alive
^ Chlidonias leucopterus Arhivat în 25 aprilie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Chirighiță neagră Chlidonias niger Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Black Tern (Chlidonias niger ) . HBW Alive
^ Chlidonias niger [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescăriță râzătoare Gelochelidon nilotica Arhivat în 15 aprilie 2019 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Gull-billed Tern (Gelochelidon nilotica ) . HBW Alive
^ Gelochelidon nilotica Arhivat în 14 aprilie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Pescăriță mare Hydroprogne caspia Arhivat în 20 aprilie 2019 , la Wayback Machine .. SOR
^ Caspian Tern (Hydroprogne caspia ) . HBW Alive
^ Hydroprogne caspia Arhivat în 20 aprilie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Chiră de baltă Sterna hirundo Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Tern (Sterna hirundo ) . HBW Alive
^ Sterna hirundo [nefuncțională ] . IUCN
^ Chiră polară Sterna paradisaea Arhivat în 22 iulie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Arctic Tern (Sterna paradisaea ) . HBW Alive
^ Sterna paradisaea [nefuncțională ] . IUCN
^ Chiră mică Sternula albifrons Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Little Tern (Sternula albifrons ) . HBW Alive
^ Sternula albifrons [nefuncțională ] . IUCN
^ Chiră de mare Thalasseus sandvicensis Arhivat în 17 martie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Sandwich Tern (Thalasseus sandvicensis ) . HBW Alive
^ Thalasseus sandvicensis Arhivat în 4 aprilie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Alcă pitică asiatică Brachyramphus perdix Arhivat în 9 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Long-billed Murrelet (Brachyramphus perdix ) . HBW Alive
^ „Brachyramphus perdix – specie noua pentru avifauna României. Milvus Group” . Arhivat din original la 9 septembrie 2017 . Accesat în 9 septembrie 2017 .
^ Brachyramphus perdix [nefuncțională ] . IUCN
^ Common Murre (Uria aalge ) . HBW Alive
^ I. Cătuneanu. Uria, un gen nou pentru avifauna României. Vîn. Pesc. Sp., 1972, 24, 8: 20-21.
^ Uria aalge [nefuncțională ] . IUCN
^ Cufundar mic Gavia stellata Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Red-throated Loon (Gavia stellata ) . HBW Alive
^ Gavia stellata [nefuncțională ] . IUCN
^ Cufundar polar Gavia arctica Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Arctic Loon (Gavia arctica ) . HBW Alive
^ Gavia arctica [nefuncțională ] . IUCN
^ Cufundar mare Gavia immer Arhivat în 9 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Loon (Gavia immer ) . HBW Alive
^ Kiss J.B. (1977). "Le Plongeon Imbrin - Gavia immer (Brun. 1764) - á nouveau signalé en Roumanie." Trav. du Mus. d' Hist. Nat. "Gr. Antipa". 18 : 405 – 406.
^ Gavia immer [nefuncțională ] . IUCN
^ Yellow-billed Loon (Gavia adamsii )
^ „Specie arctica descoperita in judetul Olt. SOR” . Arhivat din original la 24 ianuarie 2018 . Accesat în 23 ianuarie 2018 .
^ Gavia adamsii [nefuncțională ] . IUCN
^ Ielcovan estic Puffinus yelkouan Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Yelkouan Shearwater (Puffinus yelkouan ) . HBW Alive
^ Observație uluitoare: 7500 de ielcovani în apele Marii Negre Arhivat în 11 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Puffinus yelkouan [nefuncțională ] . IUCN
^ European Storm-petrel (Hydrobates pelagicus ) . HBW Alive
^ Hydrobates pelagicus [nefuncțională ] . IUCN
^ Barză neagră Ciconia nigra Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Black Stork (Ciconia nigra ) . HBW Alive
^ Ciconia nigra Arhivat în 5 octombrie 2016 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Barză albă Ciconia ciconia Arhivat în 23 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ White Stork (Ciconia ciconia ) . HBW Alive
^ Ciconia ciconia Arhivat în 16 noiembrie 2018 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Pelican comun Pelecanus onocrotalus Arhivat în 24 ianuarie 2020 , la Wayback Machine .. SOR
^ Great White Pelican (Pelecanus onocrotalus ) . HBW Alive
^ Pelecanus onocrotalus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pelican creț Pelecanus crispus Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Dalmatian Pelican (Pelecanus crispus ) . HBW Alive
^ Pelecanus crispus [nefuncțională ] . IUCN
^ Stârc de cireadă Bubulcus ibis Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Cattle Egret (Bubulcus ibis ) . HBW Alive
^ Bubulcus ibis [nefuncțională ] . IUCN
^ Stârc cenușiu Ardea cinerea Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Grey Heron (Ardea cinerea ) . HBW Alive
^ Ardea cinerea [nefuncțională ] . IUCN
^ Stârc roșu Ardea purpurea Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Purple Heron (Ardea purpurea ) . HBW Alive
^ Ardea purpurea [nefuncțională ] . IUCN
^ Stârc galben Ardeola ralloides Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Squacco Heron (Ardeola ralloides ) . HBW Alive
^ Ardeola ralloides [nefuncțională ] . IUCN
^ Egretă mare Ardea alba Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Great White Egret (Ardea alba ) . HBW Alive
^ Ardea alba [nefuncțională ] . IUCN
^ Egretă mică Egretta garzetta Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Little Egret (Egretta garzetta ) . HBW Alive
^ Egretta garzetta [nefuncțională ] . IUCN
^ Buhai de baltă Botaurus stellaris Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Bittern (Botaurus stellaris ) . HBW Alive
^ Botaurus stellaris [nefuncțională ] . IUCN
^ Stârc pitic Ixobrychus minutus Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Little Bittern (Ixobrychus minutus ) . HBW Alive
^ Ixobrychus minutus [nefuncțională ] . IUCN
^ Stârc de noapte Nycticorax nycticorax Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Black-crowned Night-heron (Nycticorax nycticorax ) . HBW Alive
^ Nycticorax nycticorax [nefuncțională ] . IUCN
^ Țigănuș Plegadis falcinellus Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Glossy Ibis (Plegadis falcinellus ) . HBW Alive
^ Plegadis falcinellus [nefuncțională ] . IUCN
^ Lopătar Platalea leucorodia Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Spoonbill (Platalea leucorodia ) . HBW Alive
^ Platalea leucorodia [nefuncțională ] . IUCN
^ Cormoran mare Phalacrocorax carbo Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Great Cormorant (Phalacrocorax carbo ) . HBW Alive
^ Phalacrocorax carbo [nefuncțională ] . IUCN
^ Cormoran mic Microcarbo pygmeus Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Pygmy Cormorant (Microcarbo pygmaeus ) . HBW Alive
^ Microcarbo pygmaeus [nefuncțională ] . IUCN
^ Cormoran moțat Phalacrocorax aristotelis Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ European Shag (Phalacrocorax aristotelis ) . HBW Alive
^ Cormoranul moțat cuibărește, în premieră, în România. Societatea Ornitologică Română[nefuncțională ]
^ Phalacrocorax aristotelis [nefuncțională ] . IUCN
^ Flaming Phoenicopterus roseus Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Greater Flamingo (Phoenicopterus roseus ) . HBW Alive
^ Phoenicopterus roseus [nefuncțională ] . IUCN
^ Corcodel de iarnă Podiceps auritus Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Horned Grebe (Podiceps auritus ) . HBW Alive
^ Podiceps auritus [nefuncțională ] . IUCN
^ Corcodel mare Podiceps cristatus Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Great Crested Grebe (Podiceps cristatus ) . HBW Alive
^ Podiceps cristatus [nefuncțională ] . IUCN
^ Corcodel cu gât roșu Podiceps grisegena Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Red-necked Grebe (Podiceps grisegena ) . HBW Alive
^ Podiceps grisegena [nefuncțională ] . IUCN
^ Corcodel cu gât negru Podiceps nigricollis Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Black-necked Grebe (Podiceps nigricollis ) . HBW Alive
^ Podiceps nigricollis [nefuncțională ] . IUCN
^ Corcodel mic Tachybaptus ruficollis Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Little Grebe (Tachybaptus ruficollis ) . HBW Alive
^ Tachybaptus ruficollis [nefuncțională ] . IUCN
^ Vânturelul de Amur Falco amurensis Arhivat în 11 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Amur Falcon (Falco amurensis ) . HBW Alive
^ Vânturelul de Amur (Falco amurensis ). Ornitodata [nefuncțională ] . SOR
^ Falco amurensis [nefuncțională ] . IUCN
^ Lanner Falcon (Falco biarmicus ) . HBW Alive
^ Vânturelul de Amur Falco amurensis . Ornitodata . SOR
^ Falco biarmicus [nefuncțională ] . IUCN
^ Șoim dunărean Falco cherrug Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Saker Falcon (Falco cherrug ) . HBW Alive
^ Falco cherrug Arhivat în 18 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Șoim de iarnă Falco columbarius Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Merlin (Falco columbarius ) . HBW Alive
^ Falco columbarius [nefuncțională ] . IUCN
^ Șoim mediteranean Falco eleonorae Arhivat în 11 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eleonora's Falcon (Falco eleonorae ) . HBW Alive
^ Falco eleonorae Arhivat în 18 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Vânturel sau vinderel mic Falco naumanni Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Lesser Kestrel (Falco naumanni ) . HBW Alive
^ Falco naumanni [nefuncțională ] . IUCN
^ Șoim călător Falco peregrinus Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Peregrine Falcon (Falco peregrinus ) . HBW Alive
^ Aurel Papadopol. Contribution à la connaissance de l'espèce Falco peregrinus Tunstall et de la sous-espèce Falco peregrinus brookei Sharpe, en Roumanie (I). Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa», vol. 22 (1): 319-328 (1980) [nefuncțională ]
^ Falco peregrinus [nefuncțională ] . IUCN
^ Șoimul rândunelelor Falco subbuteo Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Hobby (Falco subbuteo ) . HBW Alive
^ Falco subbuteo Arhivat în 18 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Vânturel roșu Falco tinnunculus Arhivat în 24 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Kestrel (Falco tinnunculus ) . HBW Alive
^ Falco tinnunculus [nefuncțională ] . IUCN
^ Vânturel de seară Falco vespertinus [nefuncțională ] . SOR
^ Red-footed Falcon (Falco vespertinus ) . HBW Alive
^ Falco vespertinus Arhivat în 31 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Gyrfalcon (Falco rusticolus ) . HBW
^ Falco rusticolus . IUCN
^ Uligan pescar Pandion haliaetus Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Osprey (Pandion haliaetus ) . HBW Alive
^ Pandion haliaetus [nefuncțională ] . IUCN
^ Codalb Haliaeetus albicilla Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ White-tailed Sea-eagle (Haliaeetus albicilla ) . HBW Alive
^ Haliaeetus albicilla [nefuncțională ] . IUCN
^ Vultur negru Aegypius monachus [nefuncțională ] . SOR
^ Cinereous Vulture (Aegypius monachus ) . HBW Alive
^ SOR. 3 vulturi negri pe meleaguri românești. 17 aprilie 2020
^ Aegypius monachus Arhivat în 18 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Vultur sur Gyps fulvus Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Griffon Vulture (Gyps fulvus ) . HBW Alive
^ Gyps fulvus [nefuncțională ] . IUCN
^ Hoitar Neophron percnopterus Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Egyptian Vulture (Neophron percnopterus ) . HBW Alive
^ Neophron percnopterus Arhivat în 24 iunie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Zăgan Gypaetus barbatus Arhivat în 11 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Bearded Vulture (Gypaetus barbatus ) . HBW Alive
^ Zăgan (Gypaetus barbatus ). Ornitodata . SOR
^ Gypaetus barbatus Arhivat în 18 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Acvilă țipătoare mică Aquila pomarina Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Lesser Spotted Eagle (Clanga pomarina ) . HBW Alive
^ Clanga pomarina [nefuncțională ] . IUCN
^ Acvilă țipătoare mare Aquila clanga Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Greater Spotted Eagle (Clanga clanga ) . HBW Alive
^ Clanga clanga [nefuncțională ] . IUCN
^ Acvilă de munte Aquila chrysaetos Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Golden Eagle (Aquila chrysaetos ) . HBW Alive
^ Aquila chrysaetos [nefuncțională ] . IUCN
^ Acvilă de câmp Aquila heliaca Arhivat în 19 aprilie 2022 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eastern Imperial Eagle (Aquila heliaca ) . HBW Alive
^ Aquila heliaca [nefuncțională ] . IUCN
^ Acvilă de stepă Aquila nipalensis Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Steppe Eagle (Aquila nipalensis ) . HBW Alive
^ Acvilă de stepă Aquila nipalensis Ornitodata . SOR
^ Aquila nipalensis [nefuncțională ] . IUCN
^ Acvilă porumbacă Aquila fasciata Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Bonelli's Eagle (Aquila fasciata ) . HBW Alive
^ Aquila fasciata [nefuncțională ] . IUCN
^ Acvilă mică Aquila pennata Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Booted Eagle (Hieraaetus pennatus ) . HBW Alive
^ Hieraaetus pennatus [nefuncțională ] . IUCN
^ Șerpar Circaetus gallicus Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Short-toed Snake-eagle (Circaetus gallicus ) . HBW Alive
^ Circaetus gallicus [nefuncțională ] . IUCN
^ Gaie neagră Milvus migrans Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Black Kite (Milvus migrans ) . HBW Alive
^ Milvus migrans [nefuncțională ] . IUCN
^ Gaie roșie Milvus milvus Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Red Kite (Milvus milvus ) . HBW Alive
^ Milvus milvus [nefuncțională ] . IUCN
^ Black-winged Kite (Elanus caeruleus ) . HBW Alive
^ Gaie cenușie / Elanus caeruleus. Rombird
^ Marinov, M., Doroșencu, A.C., Alexe, V., Bolboacă, L.E., Ene, L. and Kiss J, B. Bird species of the Danube Delta Biosphere Reserve (Romania) - First checklist. Scientific Annals of the Danube Delta Institute, vol. 28, 2023
^ Elanus caeruleus [nefuncțională ] . IUCN
^ Erete de stuf Circus aeruginosus Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Western Marsh-harrier (Circus aeruginosus ) . HBW Alive
^ Circus aeruginosus [nefuncțională ] . IUCN
^ Erete vânăt Circus cyaneus Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Hen Harrier (Circus cyaneus ) . HBW Alive
^ Circus cyaneus [nefuncțională ] . IUCN
^ Erete sur. Circus pygargus Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Montagu's Harrier (Circus pygargus ) . HBW Alive
^ Circus pygargus Arhivat în 10 decembrie 2018 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Erete alb Circus macrourus Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Pallid Harrier (Circus macrourus ) . HBW Alive
^ Circus macrourus Arhivat în 18 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Șorecar mare Buteo rufinus Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Long-legged Buzzard (Buteo rufinus ) . HBW Alive
^ Buteo rufinus [nefuncțională ] . IUCN
^ Șorecar comun Buteo buteo Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Buzzard (Buteo buteo ) . HBW Alive
^ Buteo buteo Arhivat în 4 aprilie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Șorecar încălțat Buteo lagopus Arhivat în 24 martie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Rough-legged Buzzard (Buteo lagopus ) . HBW Alive
^ Buteo lagopus [nefuncțională ] . IUCN
^ Upland Buzzard (Buteo hemilasius ) . HBW Alive
^ Buteo hemilasius [nefuncțională ] . IUCN
^ Viespar Pernis apivorus Arhivat în 26 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ European Honey-buzzard (Pernis apivorus ) . HBW Alive
^ Pernis apivorus Arhivat în 18 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Uliu păsărar Accipiter nisus Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Sparrowhawk (Accipiter nisus ) . HBW Alive
^ Accipiter nisus Arhivat în 18 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Uliu porumbar Accipiter gentilis [nefuncțională ] . SOR
^ Northern Goshawk (Accipiter gentilis ) . HBW Alive
^ a b Dionisie Linția. Păsările din R. P. R. Vol. al II-lea. Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1954
^ Accipiter gentilis [nefuncțională ] . IUCN
^ Uliu cu picioare scurte Accipiter brevipes Arhivat în 25 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Levant Sparrowhawk (Accipiter brevipes ) . HBW Alive
^ Accipiter brevipes [nefuncțională ] . IUCN
^ „Ciuf de câmp Asio flammeus . SOR” . Arhivat din original la 17 august 2017 . Accesat în 11 septembrie 2017 .
^ Short-eared Owl (Asio flammeus ). HBW Alive.
^ Asio flammeus [nefuncțională ] . IUCN
^ „Ciuf de pădure Asio otus . SOR” . Arhivat din original la 17 august 2017 . Accesat în 11 septembrie 2017 .
^ Northern Long-eared Owl (Asio otus ). HBW Alive.
^ Asio otus [nefuncțională ] . IUCN
^ Minuniță Aegolius funereus Arhivat în 12 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Boreal Owl (Aegolius funereus ) . HBW Alive
^ Aegolius funereus [nefuncțională ] . IUCN
^ „Cucuvea Athene noctua . SOR” . Arhivat din original la 12 august 2017 . Accesat în 11 septembrie 2017 .
^ Little Owl (Athene noctua ). HBW Alive.
^ Athene noctua [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciuvică Glaucidium passerinum Arhivat în 12 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Pygmy-owl (Glaucidium passerinum ) . HBW Alive
^ Glaucidium passerinum [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciuhurez Surnia ulula Arhivat în 12 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Northern Hawk-owl (Surnia ulula ) . HBW Alive
^ Surnia ulula [nefuncțională ] . IUCN
^ „Buhă Bubo bubo . SOR” . Arhivat din original la 23 mai 2017 . Accesat în 11 septembrie 2017 .
^ Eurasian Eagle-owl (Bubo bubo ). HBW Alive.
^ Friedhelm Weick. Owls (Strigiformes). Annotated and Illustrated Checklist. Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2006
^ Pașcovschi S., Manolache L. În problema poziției sistematice a bufniței (Bubo bubo L.) din România. Studii și Comunicări, Muzeul de Științele Naturii Bacău, nr. 3, 1970: 245-250
^ Bubo bubo [nefuncțională ] . IUCN
^ Snowy Owl (Bubo scandiacus ) . HBW Alive
^ Liviu Răzvan Pripon. The Ornithological Collection of Natural History Museum from Sibiu (A Historical Review). Brukenthal. Acta Musei, X. 3, 2015
^ Bubo scandiacus [nefuncțională ] . IUCN
^ „Ciuș Otus scops . SOR” . Arhivat din original la 17 august 2017 . Accesat în 11 septembrie 2017 .
^ Eurasian Scops-owl (Otus scops ). HBW Alive.
^ Otus scops [nefuncțională ] . IUCN
^ „Huhurez mic Strix aluco . SOR” . Arhivat din original la 17 august 2017 . Accesat în 11 septembrie 2017 .
^ Tawny Owl (Strix aluco ). HBW Alive.
^ Strix aluco [nefuncțională ] . IUCN
^ „Huhurez mare Strix uralensis . SOR” . Arhivat din original la 17 august 2017 . Accesat în 11 septembrie 2017 .
^ Ural Owl (Strix uralensis ). HBW Alive.
^ Uitz, Markus. Potential distribution of Ural Owl Strix uralensis macroura in Central and South-East Europe. Diss. uniwien, 2011.
^ „Lucian Eugen Bolboacă, Iulian Iordache; Constantin Ion. Factors related with the distribution of Ural Owl Strix uralensis macroura in Eastern Romania North-Western Journal of Zoology, 2016” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la 12 septembrie 2017 . Accesat în 11 septembrie 2017 .
^ Strix uralensis [nefuncțională ] . IUCN
^ „Strigă Tyto alba . SOR” . Arhivat din original la 17 august 2017 . Accesat în 11 septembrie 2017 .
^ Common Barn-owl (Tyto alba ). HBW Alive.
^ Tyto alba [nefuncțională ] . IUCN
^ Cuc Cuculus canorus Arhivat în 26 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Cuckoo (Cuculus canorus ) . HBW Alive
^ Cuculus canorus [nefuncțională ] . IUCN
^ Cuc pestriț Clamator glandarius Arhivat în 26 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Great Spotted Cuckoo (Clamator glandarius ) . HBW Alive
^ Ion I. Cătuneanu. O specie noua în avifauna României. Carpații, anul X, No. 6, 15 iunie 1942
^ Cuc pestriț Clamator glandarius . Ornitodata . SOR
^ „O noua specie de cuc in Romania. SOR 10/05/2017” . Arhivat din original la 13 septembrie 2017 . Accesat în 12 septembrie 2017 .
^ Clamator glandarius [nefuncțională ] . IUCN
^ Caprimulg Caprimulgus europaeus Arhivat în 26 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ European Nightjar (Caprimulgus europaeus ) . HBW Alive
^ Caprimulgus europaeus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescăraș albastru Alcedo atthis Arhivat în 26 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Kingfisher (Alcedo atthis ) . HBW Alive
^ Alcedo atthis [nefuncțională ] . IUCN
^ Common Kingfisher (Alcedo atthis ) . HBW Alive
^ Ceryle rudis . IUCN
^ Prigorie Merops apiaster Arhivat în 26 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ European Bee-eater (Merops apiaster ) . HBW Alive
^ Merops apiaster [nefuncțională ] . IUCN
^ Dumbrăveancă. Coracias garrulus Arhivat în 26 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ European Roller (Coracias garrulus ) . HBW Alive
^ Coracias garrulus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pupăză Upupa epops Arhivat în 13 octombrie 2016 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Hoopoe (Upupa epops ) . HBW Alive
^ Upupa epops [nefuncțională ] . IUCN
^ Capîntortură Jynx torquilla Arhivat în 23 iulie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Wryneck (Jynx torquilla ) . HBW Alive
^ Jynx torquilla Arhivat în 16 noiembrie 2018 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Ghionoaie sură Picus canus Arhivat în 26 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Grey-faced Woodpecker (Picus canus ) . HBW Alive
^ Picus canus [nefuncțională ] . IUCN
^ Ghionoaie verde Picus viridis Arhivat în 27 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Green Woodpecker (Picus viridis ) . HBW Alive
^ a b c d e f g h Aurel Papadopol. Contributions à la connaissance complexe des pics (Picidae) en Roumanie . Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” (1973) [nefuncțională ]
^ Picus viridis [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciocănitoare pestriță mică Dendrocopos minor Arhivat în 27 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Lesser Spotted Woodpecker (Dryobates minor ) . HBW Alive
^ Dryobates minor [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciocănitoare pestriță mare Dendrocopos major Arhivat în 26 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Great Spotted Woodpecker (Dendrocopos major ) . HBW Alive
^ Dendrocopos major [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciocănitoare cu spate alb Dendrocopos leucotos Arhivat în 27 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ White-backed Woodpecker (Dendrocopos leucotos ) . HBW Alive
^ Dendrocopos leucotos [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciocănitoare de grădină Dendrocopos syriacus Arhivat în 26 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Syrian Woodpecker (Dendrocopos syriacus ) . HBW Alive
^ Dendrocopos syriacus [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciocănitoare neagră Dryocopus martius Arhivat în 26 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Black Woodpecker (Dryocopus martius ) . HBW Alive
^ Dryocopus martius [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciocănitoare de stejar Dendrocopos medius Arhivat în 26 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Middle Spotted Woodpecker (Leiopicus medius ) . HBW Alive
^ Leiopicus medius [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciocănitoare de munte Picoides tridactylus Arhivat în 14 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Three-toed Woodpecker (Picoides tridactylus ) . HBW Alive
^ Picoides tridactylus [nefuncțională ] . IUCN
^ Drepnea neagră Apus apus Arhivat în 27 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Swift (Apus apus ) . HBW Alive
^ Apus apus [nefuncțională ] . IUCN
^ Drepnea palidă Apus pallidus Arhivat în 13 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Pallid Swift (Apus pallidus ) . HBW Alive
^ Drepnea palidă Apus pallidus Ornitodata . SOR
^ Apus pallidus [nefuncțională ] . IUCN
^ Drepnea mare Tachymarptis melba Arhivat în 27 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Alpine Swift (Tachymarptis melba ) . HBW Alive
^ Tachymarptis melba [nefuncțională ] . IUCN
^ Papagalul micul Alexander Psittacula krameri Arhivat în 13 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Rose-ringed Parakeet (Psittacula krameri ) . HBW Alive
^ Papagalul micul Alexander Psittacula krameri . Ornitodata . SOR
^ Psittacula krameri [nefuncțională ] . IUCN
^ Papagalul marele Alexander Psittacula eupatria Arhivat în 14 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Alexandrine Parakeet (Psittacula eupatria ) . HBW Alive
^ Psittacula eupatria Arhivat în 31 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Ciocârlie de câmp Alauda arvensis Arhivat în 8 august 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Skylark (Alauda arvensis ) . HBW Alive
^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u Robert Ritter von Dombrowski. Păsările României (Ornis Romaniæ). Descriere sistematică și biologico-geografică, completată, ilustrată și prelucrată. Traducere din limba germană, prelucrare și completare de Profesor Dionisie Linția, Directorul Muzeului Ornitologic din Timișoara. Volumul I. București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1946
^ Alauda arvensis [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciocârlie cu aripi albe Melanocorypha leucoptera Arhivat în 27 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ White-winged Lark (Alauda leucoptera ) . HBW Alive
^ Ciocârlie cu aripi albe Melanocorypha leucoptera Ornitodata . SOR
^ Alauda leucoptera [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciocârlie mică Calandrella rufescens Arhivat în 27 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Lesser Short-toed Lark (Alaudala rufescens ) . HBW Alive
^ Ciocârlie mică Calandrella rufescens . Ornitodata . SOR
^ Alaudala rufescens [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciocârlie de stol Calandrella brachydactyla Arhivat în 27 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Greater Short-toed Lark (Calandrella brachydactyla ) . HBW Alive
^ Calandrella brachydactyla [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciocârlie de pădure Lullula arborea Arhivat în 27 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Woodlark (Lullula arborea ) . HBW Alive
^ Lullula arborea [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciocârlan Galerida cristata Arhivat în 27 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Crested Lark (Galerida cristata ) . HBW Alive
^ Galerida cristata [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciocârlie urecheată Eremophila alpestris Arhivat în 24 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Horned Lark (Eremophila alpestris ) . HBW Alive
^ Eremophila alpestris [nefuncțională ] . IUCN
^ Ciocârlie de bărăgan Melanocorypha calandra Arhivat în 15 august 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Calandra Lark (Melanocorypha calandra ) . HBW Alive
^ Melanocorypha calandra [nefuncțională ] . IUCN
^ Black Lark (Melanocorypha yeltoniensis ) . HBW Alive
^ Melanocorypha yeltoniensis [nefuncțională ] . IUCN
^ Bimaculated Lark (Melanocorypha bimaculata ) . HBW Alive
^ Melanocorypha bimaculata [nefuncțională ] . IUCN
^ Rândunică Hirundo rustica Arhivat în 20 martie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Barn Swallow (Hirundo rustica ) . HBW Alive
^ Hirundo rustica [nefuncțională ] . IUCN
^ Rândunică roșcată Cecropis daurica Arhivat în 5 aprilie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Red-rumped Swallow (Cecropis daurica ) . HBW Alive
^ Cecropis daurica Arhivat în 12 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Lăstun de casă Delichon urbica Arhivat în 26 ianuarie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Northern House Martin (Delichon urbicum ) . HBW Alive
^ Delichon urbicum [nefuncțională ] . IUCN
^ Lăstun de mal Riparia riparia Arhivat în 27 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Collared Sand Martin (Riparia riparia ) . HBW Alive
^ Riparia riparia [nefuncțională ] . IUCN
^ Lăstun de stâncă Ptyonoprogne rupestris Arhivat în 14 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Crag Martin (Ptyonoprogne rupestris ) . HBW Alive
^ Ptyonoprogne rupestris [nefuncțională ] . IUCN
^ Codobatură albă Motacilla alba Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ White Wagtail (Motacilla alba ) . HBW Alive
^ Motacilla alba [nefuncțională ] . IUCN
^ Codobatură de munte Motacilla cinerea Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Grey Wagtail (Motacilla cinerea ) . HBW Alive
^ Motacilla cinerea [nefuncțională ] . IUCN
^ Codobatură cu cap galben Motacilla citreola Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Citrine Wagtail (Motacilla citreola ) . HBW Alive
^ Codobatură cu cap galben Motacilla citreola Ornitodata . SOR
^ Motacilla citreola [nefuncțională ] . IUCN
^ Codobatură galbenă Motacilla flava Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Western Yellow Wagtail (Motacilla flava ) . HBW Alive
^ Motacilla flava [nefuncțională ] . IUCN
^ Fâsă de câmp Anthus campestris Arhivat în 19 iunie 2019 , la Wayback Machine .. SOR
^ Tawny Pipit (Anthus campestris ) . HBW Alive
^ Anthus campestris Arhivat în 19 iunie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Fâsă roșiatică Anthus cervinus Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Red-throated Pipit (Anthus cervinus ) . HBW Alive
^ Fâsă roșiatică Anthus cervinus . Ornitodata . SOR
^ Anthus cervinus [nefuncțională ] . IUCN
^ Fâsă de luncă Anthus pratensis Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Meadow Pipit (Anthus pratensis ) . HBW Alive
^ Anthus pratensis [nefuncțională ] . IUCN
^ Fâsă de munte Anthus spinoletta Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Water Pipit (Anthus spinoletta ) . HBW Alive
^ Anthus spinoletta [nefuncțională ] . IUCN
^ Fâsă de pădure Anthus trivialis Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Tree Pipit (Anthus trivialis ) . HBW Alive
^ Anthus trivialis [nefuncțională ] . IUCN
^ Richard's Pipit (Anthus richardi ) . HBW Alive
^ Anthus richardi [nefuncțională ] . IUCN
^ Rock Pipit (Anthus petrosus ) . HBW Alive
^ Anthus petrosus [nefuncțională ] . IUCN
^ Sfrâncioc cu cap roșu Lanius senator Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Woodchat Shrike (Lanius senator ) . HBW Alive
^ Lanius senator [nefuncțională ] . IUCN
^ Sfrâncioc roșiatic Lanius collurio Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Red-backed Shrike (Lanius collurio ) . HBW Alive
^ Lanius collurio [nefuncțională ] . IUCN
^ Sfrâncioc mare Lanius excubitor Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Great Grey Shrike (Lanius excubitor ) . HBW Alive
^ „M. Mătieș. Cercetări biometrice, morfologice și sistematice cu privire la populația de Lanius excubitor L. din Republica Socialistă România. Muzeul din Pitești. Studii și Comunicări. Istorie - Științele Naturii. 1968” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la 15 februarie 2017 . Accesat în 12 decembrie 2017 .
^ Lanius excubitor [nefuncțională ] . IUCN
^ Sfrâncioc cu frunte neagră Lanius minor Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Lesser Grey Shrike (Lanius minor ) . HBW Alive
^ Lanius minor [nefuncțională ] . IUCN
^ Masked Shrike (Lanius nubicus ) . HBW Alive
^ Specii cel puțin incerte. Rombird
^ Lanius nubicus Arhivat în 4 aprilie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Sfrâncioc asiatic Lanius isabellinus Arhivat în 14 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Isabelline Shrike (Lanius isabellinus ) . HBW Alive
^ a b Sándor D. Attila, Papp Tamás, Kelemen A. Márton, Sándor K. Attila. Specii noi pentru fauna României. Gazeta scatiilor, Numărul 11, 1997.
^ Lanius isabellinus [nefuncțională ] . IUCN
^ Mătăsar Bombycilla garrulus Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Bohemian Waxwing (Bombycilla garrulus ) . HBW Alive
^ Mătăsar Bombycilla garrulus Ornitodata . SOR
^ Bombycilla garrulus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pescărel negru Cinclus cinclus Arhivat în 1 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ White-throated Dipper (Cinclus cinclus ) . HBW Alive
^ Cinclus cinclus [nefuncțională ] . IUCN
^ Ochiuboului Troglodytes troglodytes Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Northern Wren (Troglodytes troglodytes ) . HBW Alive
^ Troglodytes troglodytes [nefuncțională ] . IUCN
^ Cocoșar Turdus pilaris Arhivat în 4 iulie 2020 , la Wayback Machine .. SOR
^ Fieldfare (Turdus pilaris ) . HBW Alive
^ Turdus pilaris [nefuncțională ] . IUCN
^ Sturzul viilor Turdus iliacus Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Redwing (Turdus iliacus ) . HBW Alive
^ Sturzul viilor Turdus iliacus . Ornitodata . SOR
^ Turdus iliacus [nefuncțională ] . IUCN
^ Sturz cântător Turdus philomelos Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Song Thrush (Turdus philomelos ) . HBW Alive
^ Turdus philomelos [nefuncțională ] . IUCN
^ Sturz de vâsc Turdus viscivorus Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Mistle Thrush (Turdus viscivorus ) . HBW Alive
^ Turdus viscivorus [nefuncțională ] . IUCN
^ Mierlă Turdus merula Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Blackbird (Turdus merula ) . HBW Alive
^ Turdus merula [nefuncțională ] . IUCN
^ Mierlă gulerată Turdus torquatus Arhivat în 28 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Ring Ouzel (Turdus torquatus ) . HBW Alive
^ Turdus torquatus [nefuncțională ] . IUCN
^ American Robin (Turdus migratorius ). HBW
^ Turdus migratorius . IUCN
^ Dusky Thrush (Turdus eunomus ). HBW
^ Turdus eunomus . IUCN
^ White's Thrush (Zoothera aurea ) . HBW Alive
^ Zoothera aurea [nefuncțională ] . IUCN
^ Măcăleandru Erithacus rubecula Arhivat în 16 decembrie 2021 , la Wayback Machine .. SOR
^ European Robin (Erithacus rubecula ) . HBW Alive
^ Erithacus rubecula Arhivat în 24 iunie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Rufous-tailed Scrub-robin (Cercotrichas galactotes ) . HBW Alive
^ Cătuneanu I. I. 1976. Cercotrichas galactotes, o apariție nouă în avifauna României . Stud. Cerc. Șt. Nat. Muz. Brukenthal. Sibiu. 20: 295-298.
^ Ion I. Cătuneanu. Contributions aux recherches sur l'avifaune de l'Oltenie (Roumanie). Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” (1985), Volume 27: 269-288 [nefuncțională ]
^ Cercotrichas galactotes [nefuncțională ] . IUCN
^ Măcăleandru albastru Tarsiger cyanurus Arhivat în 5 februarie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Orange-flanked Bush-robin (Tarsiger cyanurus ) . HBW Alive
^ „Specie nouă în fauna României: măcăleandrul albastru . Grupul Milvus” . Arhivat din original la 5 februarie 2018 . Accesat în 4 februarie 2018 .
^ Tarsiger cyanurus [nefuncțională ] . IUCN
^ Privighetoare de zăvoi Luscinia luscinia Arhivat în 14 septembrie 2019 , la Wayback Machine .. SOR
^ Thrush Nightingale (Luscinia luscinia ) . HBW Alive
^ Luscinia luscinia [nefuncțională ] . IUCN
^ Privighetoare roșcată Luscinia megarhynchos Arhivat în 8 mai 2019 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Nightingale (Luscinia megarhynchos ) . HBW Alive
^ Luscinia megarhynchos Arhivat în 9 mai 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Gușă vânătă Luscinia svecica Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Bluethroat (Cyanecula svecica ) . HBW Alive
^ Cyanecula svecica [nefuncțională ] . IUCN
^ Siberian Rubythroat (Calliope calliope ). HBW
^ Calliope calliope . IUCN
^ Mierlă de piatră Monticola saxatilis Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Rufous-tailed Rock-thrush (Monticola saxatilis ) . HBW Alive
^ Monticola saxatilis [nefuncțională ] . IUCN
^ Mierlă albastră Monticola solitarius Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Blue Rock-thrush (Monticola solitarius ) . HBW Alive
^ Mierlă albastră Monticola solitarius . Ornitodata . SOR
^ Monticola solitarius [nefuncțională ] . IUCN
^ Codroș de pădure Phoenicurus phoenicurus Arhivat în 24 iulie 2019 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Redstart (Phoenicurus phoenicurus ) . HBW Alive
^ Phoenicurus phoenicurus [nefuncțională ] . IUCN
^ Codroș de munte Phoenicurus ochruros Arhivat în 14 septembrie 2019 , la Wayback Machine .. SOR
^ Black Redstart (Phoenicurus ochruros ) . HBW Alive
^ Phoenicurus ochruros Arhivat în 16 aprilie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Pietrar negru Oenanthe pleschanka Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Pied Wheatear (Oenanthe pleschanka ) . HBW Alive
^ Oenanthe pleschanka [nefuncțională ] . IUCN
^ Pietrar sur Oenanthe oenanthe Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Northern Wheatear (Oenanthe oenanthe ) . HBW Alive
^ Oenanthe oenanthe [nefuncțională ] . IUCN
^ Pietrar mediteranean Oenanthe hispanica Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Black-eared Wheatear (Oenanthe hispanica ) . HBW Alive
^ Oenanthe hispanica Arhivat în 15 aprilie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Pietrar răsăritean Oenanthe isabellina Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Isabelline Wheatear (Oenanthe isabellina ) . HBW Alive
^ Oenanthe isabellina [nefuncțională ] . IUCN
^ Finsch's Wheatear (Oenanthe finschii) . HBW Alive
^ Oenanthe finschii [nefuncțională ] . IUCN
^ Pietrar de deșert Oenanthe deserti Arhivat în 26 decembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Desert Wheatear (Oenanthe deserti ) . HBW Alive
^ „O noua specie de pasare in fauna Romaniei, pietrarul de desert. SOR” . Arhivat din original la 30 decembrie 2017 . Accesat în 26 decembrie 2017 .
^ Pietrar de deșert (Oenanthe deserti ). Ornitodata . SOR
^ Oenanthe deserti [nefuncțională ] . IUCN
^ Black Wheatear (Oenanthe leucura ). HBW
^ Oenanthe leucura . IUCN
^ Mărăcinar mare Saxicola rubetra Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Whinchat (Saxicola rubetra ) . HBW Alive
^ Saxicola rubetra [nefuncțională ] . IUCN
^ Mărăcinar negru Saxicola torquatus Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ a b Common Stonechat (Saxicola torquatus ) . HBW Alive
^ a b Saxicola torquatus . IUCN[nefuncțională ]
^ Mărăcinar asiatic Saxicola (torquatus) maurus Arhivat în 15 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Mărăcinar asiatic Saxicola (torquatus) maurus Ornitodata . SOR
^ Muscar sur Muscicapa striata Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Spotted Flycatcher (Muscicapa striata ) . HBW Alive
^ Muscicapa striata [nefuncțională ] . IUCN
^ Muscar mic Ficedula parva Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Red-breasted Flycatcher (Ficedula parva ) . HBW Alive
^ Ficedula parva [nefuncțională ] . IUCN
^ Red-throated Flycatcher (Ficedula albicilla ) . HBW Alive
^ Ficedula albicilla [nefuncțională ] . IUCN
^ Muscar gulerat Ficedula albicollis Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Collared Flycatcher (Ficedula albicollis ) . HBW Alive
^ Ficedula albicollis [nefuncțională ] . IUCN
^ Muscar negru Ficedula hypoleuca Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ European Pied Flycatcher (Ficedula hypoleuca ) . HBW Alive
^ Ficedula hypoleuca Arhivat în 11 decembrie 2018 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Muscar semigulerat Ficedula semitorquata Arhivat în 15 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Semi-collared Flycatcher (Ficedula semitorquata ) . HBW Alive
^ Muscar semigulerat Ficedula semitorquata . Ornitodata. SOR
^ Specie noua de pasare in fauna Romaniei Arhivat în 15 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Ficedula semitorquata [nefuncțională ] . IUCN
^ Eastern Bonelli's Warbler (Phylloscopus orientalis ) . HBW Alive
^ Peter Weber, Alexandru Mihăileanu. Prezența speciei Phyloscopus bonelli în rezervația naturală "Pădurea Hagieni", județul Tulcea. Revista muzeelor. Studii și comunicări, Științele naturii, 1989, Nr. 5, Tom 26.
^ „Specie noua de pitulice în fauna din România . SOR. Noutăți 11/09/2018” . Arhivat din original la 12 septembrie 2018 . Accesat în 11 septembrie 2018 .
^ Phylloscopus orientalis [nefuncțională ] . IUCN
^ Pitulice mică Phylloscopus collybita Arhivat în 10 octombrie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Chiffchaff (Phylloscopus collybita ) . HBW Alive
^ Phylloscopus collybita [nefuncțională ] . IUCN
^ Siberian Chiffchaff (Phylloscopus tristis ) . HBW Alive
^ „Raportul final al taberei de inelare de pe Grindul Chituc din 2015. Milvus Group, 2016” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la 16 septembrie 2017 . Accesat în 15 septembrie 2017 .
^ a b c d e f g „Raportul taberei de inelare de pe Grindul Chituc 2014 – 2016. Milvus Group 2017” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la 16 septembrie 2017 . Accesat în 15 septembrie 2017 .
^ Phylloscopus tristis [nefuncțională ] . IUCN
^ Pitulice întunecată Phylloscopus fuscatus Arhivat în 14 octombrie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Dusky Warbler (Phylloscopus fuscatus ) . HBW Alive
^ Phylloscopus fuscatus [nefuncțională ] . IUCN
^ Hume's Leaf-warbler (Phylloscopus humei ) . HBW Alive
^ Phylloscopus humei [nefuncțională ] . IUCN
^ Pitulice cu sprânceană galbenă Phylloscopus inornatus Arhivat în 16 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Yellow-browed Warbler (Phylloscopus inornatus ) . HBW Alive
^ Pitulice cu sprânceană galbenă Phylloscopus inornatus . Ornitodata . SOR
^ Phylloscopus inornatus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pitulice sprâncenată Phylloscopus proregulus Arhivat în 16 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Pallas's Leaf-warbler (Phylloscopus proregulus ) . HBW Alive
^ Pitulice cu târtița galbenă / Phylloscopus proregulus . RomBird.
^ Phylloscopus proregulus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pitulice sfârâitoare Phylloscopus sibilatrix Arhivat în 6 ianuarie 2019 , la Wayback Machine .. SOR
^ Wood Warbler (Phylloscopus sibilatrix ) . HBW Alive
^ Phylloscopus sibilatrix [nefuncțională ] . IUCN
^ Pitulice fluierătoare Phylloscopus trochilus Arhivat în 22 ianuarie 2019 , la Wayback Machine .. SOR
^ Willow Warbler (Phylloscopus trochilus ) . HBW Alive
^ Boris Droz, Sabrina Joye, Alexandre de Titta, Fabian Schneider, Sylvain Antoniazza. Phenology of Passerine bird migration in the Danube Delta, Romania. The Ring 38 (2016), 25-42
^ Phylloscopus trochilus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pitulice verzuie Phylloscopus trochiloides Arhivat în 30 octombrie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Greenish Warbler (Phylloscopus trochiloides ) . HBW Alive
^ Phylloscopus trochiloides [nefuncțională ] . IUCN
^ Pitulice de ienupăr Phylloscopus (trochiloides) nitidus Arhivat în 24 noiembrie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Green Warbler (Phylloscopus nitidus ) . HBW Alive
^ Pitulice de ienupăr / Phylloscopus nitidus. Rombird
^ Phylloscopus nitidus [nefuncțională ] . IUCN
^ „Csont-Kelemen Mátyás : Altă specie / Sp” (în engleză). rombird.ro. Accesat în 1 noiembrie 2023 .
^ Zitting Cisticola (Cisticola juncidis ) . HBW Alive
^ James Roberts. Romania: A Birdwatching and Wildlife Guide. Burton Expeditions, 2000
^ John Carruthers. Romania's Danube Delta & Carpathian Mountains. Naturetrek Tour Report 1 - 10 August 2009
^ Gigi Sahlstrand. Rumänien 22 april – 3 maj 2019
^ Cisticola juncidis [nefuncțională ] . IUCN
^ Stufărică Cettia cetti Arhivat în 16 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Cetti's Warbler (Cettia cetti ) . HBW Alive
^ Cettia cetti [nefuncțională ] . IUCN
^ Grelușel de stuf Locustella luscinioides Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Savi's Warbler (Locustella luscinioides ) . HBW Alive
^ Locustella luscinioides [nefuncțională ] . IUCN
^ Grelușel de zăvoi Locustella fluviatilis Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ River Warbler (Locustella fluviatilis ) . HBW Alive
^ Locustella fluviatilis [nefuncțională ] . IUCN
^ Grelușel pătat Locustella naevia Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Grasshopper-warbler (Locustella naevia ) . HBW Alive
^ Locustella naevia [nefuncțională ] . IUCN
^ Pallas's Grasshopper-warbler (Locustella certhiola ) . HBW Alive
^ Greușel siberian / Locustella certhiola. RomBird
^ Locustella certhiola [nefuncțională ] . IUCN
^ Lăcar de mlaștină Acrocephalus palustris Arhivat în 20 august 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Marsh Warbler (Acrocephalus palustris ) . HBW Alive
^ Acrocephalus palustris [nefuncțională ] . IUCN
^ Lăcar de stuf Acrocephalus scirpaceus Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Reed-warbler (Acrocephalus scirpaceus ) . HBW Alive
^ Acrocephalus scirpaceus [nefuncțională ] . IUCN
^ Lăcar mare Acrocephalus arundinaceus Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Great Reed-warbler (Acrocephalus arundinaceus ) . HBW Alive
^ Acrocephalus arundinaceus [nefuncțională ] . IUCN
^ Lăcar mic Acrocephalus schoenobaenus Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Sedge Warbler (Acrocephalus schoenobaenus ) . HBW Alive
^ Acrocephalus schoenobaenus [nefuncțională ] . IUCN
^ Lăcar cafeniu Acrocephalus agricola Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Paddyfield Warbler (Acrocephalus agricola ) . HBW Alive
^ David T. Parkin, Martin Collinson, Andreas J. Helbig, Alan G. Knox, George Sangster and Lars Svensson Sedge. Species limits in Acrocephalus and Hippolais warblers from the Western Palearctic. British Birds 97, June 2004: 276-299
^ Acrocephalus agricola [nefuncțională ] . IUCN
^ Lăcar de pipirig Acrocephalus paludicola Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Aquatic Warbler (Acrocephalus paludicola ) . HBW Alive
^ Victor Ciochia. Păsările clocitoare din România. Atlas. Editura Științifică, București, 1992.
^ Acrocephalus paludicola [nefuncțională ] . IUCN
^ Privighetoare de baltă Acrocephalus melanopogon Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Moustached Warbler (Acrocephalus melanopogon ) . HBW Alive
^ Acrocephalus melanopogon [nefuncțională ] . IUCN
^ Lăcar nordic Acrocephalus dumetorum Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Blyth's Reed-warbler (Acrocephalus dumetorum ) . HBW Alive
^ Maria Paspaleva. Acrocephalus dumetorum Blyth, 1849 (Aves), espèce nouvelle pour la faune de la Roumanie. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” (1976) Volume 17: 463-465 [nefuncțională ]
^ Acrocephalus dumetorum [nefuncțională ] . IUCN
^ Frunzăriță galbenă Hippolais icterina Arhivat în 1 octombrie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Icterine Warbler (Hippolais icterina ) . HBW Alive
^ Hippolais icterina [nefuncțională ] . IUCN
^ Olive-tree Warbler (Hippolais olivetorum ) . HBW Alive
^ Dimitrie Radu. Frunzăriță măslinie în sudul Dobrogei . Vîn. Pesc. Sp., 1977, 29, 8:9
^ Hippolais olivetorum [nefuncțională ] . IUCN
^ Frunzăriță cenușie Iduna pallida Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Olivaceous Warbler (Iduna pallida ) . HBW Alive
^ Iduna pallida [nefuncțională ] . IUCN
^ Silvie cu cap negru Sylvia atricapilla Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Blackcap (Sylvia atricapilla ) . HBW Alive
^ Sylvia atricapilla [nefuncțională ] . IUCN
^ Silvie de zăvoi Sylvia borin Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Garden Warbler (Sylvia borin ) . HBW Alive
^ Sylvia borin [nefuncțională ] . IUCN
^ Silvie roșcată Sylvia cantillans Arhivat în 5 aprilie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Subalpine Warbler (Sylvia cantillans ) . HBW Alive
^ Maria Paspaleva. L'Hirondelle rousseline Hirudo daurica, la Fauvette passerinette Sylvia cantillans, la Perdrix bartavelle Alectoris graeca et la Rousserolle des buissons Acrocephalus dumetorum en Roumanie. Alauda, 1977, 45, 2-3 : 237-238.
^ Matei Tălpeanu, Maria Paspaleva. Expansion récente de quelques espèces d'oiseaux en Roumanie. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” (1979) Volume 20, Issue 1: 441-449 [nefuncțională ]
^ Sylvia cantillans [nefuncțională ] . IUCN
^ Silvie de câmp Sylvia communis Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Whitethroat (Sylvia communis ) . HBW Alive
^ Sylvia communis [nefuncțională ] . IUCN
^ Eastern Orphean Warbler (Sylvia crassirostris ) . HBW Alive
^ a b Studiu de evaluare adecvată pentru strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării (2030). 2015
^ Lorena Cosma Ilie. Considerații asupra avifaunei din zona Caraula (Jud. Dolj). Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii și comunicări. Științele Naturii. Vol. XXII/2006
^ Sylvia crassirostris [nefuncțională ] . IUCN
^ Silvie mică Sylvia curruca Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Lesser Whitethroat (Sylvia curruca ) . HBW Alive
^ Sylvia curruca [nefuncțională ] . IUCN
^ Silvie mediteraneană Sylvia melanocephala Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Sardinian Warbler (Sylvia melanocephala ) . HBW Alive
^ V. Ciochia, R. Winkler, A. Richter. Sylvia melanocephala melanocephala (Gm.) (Aves) specie nouă pentru fauna României. Stud. Cercet. Biol., Ser. Zool., 1970, 22, 5: 433-435.
^ Giurginca Andrei. Silvia cu ochii rosii (Sylvia melanocephala) in Bucuresti. Buletinul de Informare al Societatii Ornitologice Romane, nr.1 - 2/1994. Ed. P. Weber, Medias,VII 1994, p. 10.
^ Sylvia melanocephala [nefuncțională ] . IUCN
^ Silvie de deșert Sylvia nana Arhivat în 16 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Asian Desert Warbler (Sylvia nana ) . HBW Alive
^ „Zsolt Török. Grindul Chituc. Editura AVES, 2002” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la 16 septembrie 2017 . Accesat în 16 septembrie 2017 .
^ Sylvia nana [nefuncțională ] . IUCN
^ Silvie porumbacă Sylvia nisoria Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Barred Warbler (Sylvia nisoria ) . HBW Alive
^ Sylvia nisoria [nefuncțională ] . IUCN
^ Silvie cu gât negru Sylvia rueppelli Arhivat în 16 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Rüppell's Warbler (Sylvia ruppeli ) . HBW Alive
^ D. Radu. Silvia cu bărbie neagră. Sylvia rüppelli, o nouă specie pentru avifauna României. Revta Muz., Monum. Muzee. 1978, 15, 9 : 55-58.
^ Silvie cu gât negru Sylvia rueppelli . Ornitodata . SOR
^ Sylvia ruppeli [nefuncțională ] . IUCN
^ Aușel cu cap galben Regulus regulus Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Goldcrest (Regulus regulus ) . HBW Alive
^ Regulus regulus [nefuncțională ] . IUCN
^ Aușel sprâncenat Regulus ignicapilla Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Firecrest (Regulus ignicapilla ) . HBW Alive
^ Regulus ignicapilla [nefuncțională ] . IUCN
^ Pițigoi albastru Cyanistes caeruleus Arhivat în 29 martie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Blue Tit (Cyanistes caeruleus ) . HBW Alive
^ Cyanistes caeruleus [nefuncțională ] . IUCN
^ Azure Tit (Cyanistes cyanus ) . HBW Alive
^ Cyanistes cyanus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pițigoi moțat Lophophanes cristatus Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Crested Tit (Lophophanes cristatus ) . HBW Alive
^ a b „Dumitru Murariu. Systematic list of the Romanian vertebrate fauna. Travaux du Muséum National d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa" (Dec. 2010). Volume 53: 377 - 411” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la 9 august 2017 . Accesat în 16 septembrie 2017 .
^ Lophophanes cristatus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pițigoi mare Parus major Arhivat în 21 aprilie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Great Tit (Parus major ) . HBW Alive
^ Parus major [nefuncțională ] . IUCN
^ Pițigoi de brădet Parus ater Arhivat în 29 martie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Coal Tit (Periparus ater ) . HBW Alive
^ Periparus ater [nefuncțională ] . IUCN
^ Pițigoi de livadă Poecile lugubris Arhivat în 29 martie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Sombre Tit (Poecile lugubris ) . HBW Alive
^ Poecile lugubris [nefuncțională ] . IUCN
^ Pițigoi de munte Poecile montanus Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Willow Tit (Poecile montanus ) . HBW Alive
^ L. Kvist, J. Martens, A. Ahola, M. Orell. Phylogeography of a Palaearctic sedentary passerine, the willow tit (Parus montanus). Journal of Evolutionary Biology, 14(6), 930-941, 2001
^ Poecile montanus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pițigoi sur Poecile palustris Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Marsh Tit (Poecile palustris ) . HBW Alive
^ Vaurie, Charles, and David David William Snow. Systematic notes on Palearctic birds. No. 27, Paridae, the genera Parus and Sylviparus . American Museum novitates; no. 1852. (1957).
^ Poecile palustris [nefuncțională ] . IUCN
^ Gray-headed Chickadee (Poecile cinctus ). HBW
^ Poecile cinctus . IUCN
^ Pițigoi de stuf Panurus biarmicus Arhivat în 29 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Bearded Reedling (Panurus biarmicus ) . HBW Alive
^ Panurus biarmicus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pițigoi codat Aegithalos caudatus Arhivat în 13 iunie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Long-tailed Tit (Aegithalos caudatus ) . HBW Alive
^ Aegithalos caudatus [nefuncțională ] . IUCN
^ Boicuș Remiz pendulinus Arhivat în 12 iunie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Penduline-tit (Remiz pendulinus ) . HBW Alive
^ Remiz pendulinus [nefuncțională ] . IUCN
^ Țiclean Sitta europaea [nefuncțională ] . SOR
^ Eurasian Nuthatch (Sitta europaea ) . HBW Alive
^ Sitta europaea [nefuncțională ] . IUCN
^ Western Rock Nuthatch (Sitta neumayer ) . HBW Alive
^ Sitta neumayer [nefuncțională ] . IUCN
^ Fluturaș de stâncă Tichodroma muraria Arhivat în 22 iunie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Wallcreeper (Tichodroma muraria ) . HBW Alive
^ Tichodroma muraria [nefuncțională ] . IUCN
^ Cojoaică de pădure Certhia familiaris Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Treecreeper (Certhia familiaris ) . HBW Alive
^ Certhia familiaris [nefuncțională ] . IUCN
^ Cojoaică cu degete scurte Certhia brachydactyla Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Short-toed Treecreeper (Certhia brachydactyla ) . HBW Alive
^ Certhia brachydactyla [nefuncțională ] . IUCN
^ Brumăriță de pădure Prunella modularis Arhivat în 30 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Dunnock (Prunella modularis ) . HBW Alive
^ Prunella modularis [nefuncțională ] . IUCN
^ Brumăriță de stâncă Prunella collaris Arhivat în 17 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Alpine Accentor (Prunella collaris ) . HBW Alive
^ Prunella collaris [nefuncțională ] . IUCN
^ Presură cu cap sur Emberiza caesia Arhivat în 17 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Cretzschmar's Bunting (Emberiza caesia ) . HBW Alive
^ Emberiza caesia [nefuncțională ] . IUCN
^ Presura sură Miliaria calandra Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Corn Bunting (Emberiza calandra ) . HBW Alive
^ Emberiza calandra [nefuncțională ] . IUCN
^ Presură de munte Emberiza cia Arhivat în 17 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Rock Bunting (Emberiza cia ) . HBW Alive
^ Emberiza cia [nefuncțională ] . IUCN
^ Presură bărboasă Emberiza cirlus Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Cirl Bunting (Emberiza cirlus ) . HBW Alive
^ Emberiza cirlus [nefuncțională ] . IUCN
^ Presură galbenă Emberiza citrinella Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Yellowhammer (Emberiza citrinella ) . HBW Alive
^ Emberiza citrinella [nefuncțională ] . IUCN
^ Presură de grădină Emberiza hortulana Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Ortolan Bunting (Emberiza hortulana ) . HBW Alive
^ Emberiza hortulana [nefuncțională ] . IUCN
^ Presură creștet alb Emberiza leucocephalos Arhivat în 17 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Pine Bunting (Emberiza leucocephalos ) . HBW Alive
^ Presură creștet alb Emberiza leucocephalos . Ornitodata . SOR
^ Emberiza leucocephalos [nefuncțională ] . IUCN
^ Presură cu cap negru Emberiza melanocephala Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Black-headed Bunting (Emberiza melanocephala ) . HBW Alive
^ Emberiza melanocephala [nefuncțională ] . IUCN
^ Presură mica Emberiza pusilla Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Little Bunting (Emberiza pusilla ) . HBW Alive
^ Presură mica Emberiza pusilla . Ornitodata . SOR
^ Emberiza pusilla [nefuncțională ] . IUCN
^ Presură de pădure Emberiza rustica Arhivat în 17 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Rustic Bunting (Emberiza rustica ) . HBW Alive
^ Emberiza rustica [nefuncțională ] . IUCN
^ Presură de stuf Emberiza schoeniclus Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Reed Bunting (Emberiza schoeniclus ) . HBW Alive
^ Emberiza schoeniclus [nefuncțională ] . IUCN
^ Yellow-breasted Bunting (Emberiza aureola ). HBW
^ Emberiza aureola . IUCN
^ Fox Sparrow (Passerella iliaca ). HBW
^ Passerella iliaca . IUCN
^ Dark-eyed Junco (Junco hyemalis ). HBW
^ Junco hyemalis . IUCN
^ Presură de tundră Calcarius lapponicus Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Lapland Longspur (Calcarius lapponicus ) . HBW Alive
^ C. Mândru. Un Calcarius l. lapponicus în fauna României. Vîn. Pesc. Sp. 1969, 21, 4 : 28.
^ Presură de tundră Calcarius lapponicus Ornitodata . SOR
^ Calcarius lapponicus [nefuncțională ] . IUCN
^ Pasărea omătului Plectrophenax nivalis Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Snow Bunting (Plectrophenax nivalis ) . HBW Alive
^ Pasărea omătului Plectrophenax nivalis . Ornitodata . SOR
^ Plectrophenax nivalis [nefuncțională ] . IUCN
^ „Magyari Szeréna : Sturz cu creastă galbenă / Seiurus aurocapilla” (în engleză). rombird.ro. Accesat în 1 noiembrie 2023 .
^ Northern Parula (Setophaga americana ). HBW
^ Setophaga americana . IUCN
^ Cinteză Fringilla coelebs Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Chaffinch (Fringilla coelebs ) . HBW Alive
^ Fringilla coelebs [nefuncțională ] . IUCN
^ Cinteză de iarnă Fringilla montifringilla Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Brambling (Fringilla montifringilla ) . HBW Alive
^ Cinteză de iarnă Fringilla montifringilla . Ornitodata . SOR
^ Fringilla montifringilla [nefuncțională ] . IUCN
^ Florinte Chloris chloris Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ European Greenfinch (Chloris chloris ) . HBW Alive
^ Chloris chloris [nefuncțională ] . IUCN
^ Sticlete Carduelis carduelis Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ European Goldfinch (Carduelis carduelis ) . HBW Alive
^ Charles Vaurie. Systematic Notes on Palearctic Birds. No. 19 Fringillidae: the Genera Fringilla, Serinus, Carduelis, and Acanthis. American Museum novitates; no. 1775." (1956).
^ Carduelis carduelis [nefuncțională ] . IUCN
^ Cânepar Linaria cannabina Arhivat în 13 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Linnet (Linaria cannabina ) . HBW Alive
^ Linaria cannabina [nefuncțională ] . IUCN
^ Inăriță cu cioc galben Carduelis flavirostris Arhivat în 13 aprilie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Twite (Linaria flavirostris ) . HBW Alive
^ Korodi Gál. Carduelis flavirostris flavirostris L. (Passeriformes. Fringillidae) o nouă specie pentru avifauna României. Revta Muz., 1970, 7, 3: 254-255.
^ Linaria flavirostris [nefuncțională ] . IUCN
^ Inăriță Carduelis flammea Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Redpoll (Acanthis flammea ) . HBW Alive
^ Acanthis flammea [nefuncțională ] . IUCN
^ Arctic Redpoll (Carduelis hornemanni ) . HBW Alive
^ D. Radu. Inărița polară, o nouă specie în avifauna României. Vîn. Pesc. Sp., 1973, 25, 5: 24.
^ Scatiu Spinus spinus Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Siskin (Spinus spinus ) . HBW Alive
^ Spinus spinus [nefuncțională ] . IUCN
^ Cănăraș Serinus serinus Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ European Serin (Serinus serinus ) . HBW Alive
^ Serinus serinus [nefuncțională ] . IUCN
^ Forfecuță Loxia curvirostra [nefuncțională ] . SOR
^ Red Crossbill (Loxia curvirostra ) . HBW Alive
^ Loxia curvirostra [nefuncțională ] . IUCN
^ Two-barred Crossbill (Loxia leucoptera ) . HBW Alive
^ Loxia leucoptera [nefuncțională ] . IUCN
^ Parrot Crossbill (Loxia pytyopsittacus ) . HBW Alive
^ Loxia pytyopsittacus [nefuncțională ] . IUCN
^ Scottish Crossbill (Loxia scotica ) . HBW Alive
^ D. Radu. Forfecuță scoțiană, o subspecie nouă pentru avifauna României. Vîn. Pesc. Sp., 1974, 26. 1: 11.
^ Loxia scotica [nefuncțională ] . IUCN
^ Mugurar Pyrrhula pyrrhula Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Bullfinch (Pyrrhula pyrrhula ) . HBW Alive
^ Pyrrhula pyrrhula [nefuncțională ] . IUCN
^ Pine Grosbeak (Pinicola enucleator ) . HBW Alive
^ Pinicola enucleator [nefuncțională ] . IUCN
^ Mugurar cu trompetă Bucanetes githagineus Arhivat în 5 aprilie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Trumpeter Finch (Bucanetes githagineus ) . HBW Alive
^ Bucanetes githagineus [nefuncțională ] . IUCN
^ Mugurar roșu Carpodacus erythrinus Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Rosefinch (Carpodacus erythrinus ) . HBW Alive
^ Carpodacus erythrinus [nefuncțională ] . IUCN
^ Botgros Coccothraustes coccothraustes Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Hawfinch (Coccothraustes coccothraustes ) . HBW Alive
^ Coccothraustes coccothraustes [nefuncțională ] . IUCN
^ Rose-breasted Grosbeak (Pheucticus ludovicianus ). HBW
^ Pheucticus ludovicianus . IUCN
^ Vrabie de casă Passer domesticus Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ House Sparrow (Passer domesticus ) . HBW Alive
^ Passer domesticus [nefuncțională ] . IUCN
^ Vrabie de câmp Passer montanus [nefuncțională ] . SOR
^ Eurasian Tree Sparrow (Passer montanus ) . HBW Alive
^ Passer montanus [nefuncțională ] . IUCN
^ Vrabie negricioasă Passer hispaniolensis [nefuncțională ] . SOR
^ Spanish Sparrow (Passer hispaniolensis ) . HBW Alive
^ Passer hispaniolensis [nefuncțională ] . IUCN
^ Rock Sparrow (Petronia petronia ) . HBW Alive
^ Petronia petronia [nefuncțională ] . IUCN
^ White-winged Snowfinch (Montifringilla nivalis ) . HBW Alive
^ Montifringilla nivalis [nefuncțională ] . IUCN
^ Graur Sturnus vulgaris Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Starling (Sturnus vulgaris ) . HBW Alive
^ Дементьев Г.П., Гладков Н.А. (Ред.). Птицы Советского Союза, Том 5. Москва, Советская наука, 1954.
^ Sturnus vulgaris [nefuncțională ] . IUCN
^ Lăcustar Sturnus roseus Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Rosy Starling (Pastor roseus ) . HBW Alive
^ Pastor roseus [nefuncțională ] . IUCN
^ Grangur Oriolus oriolus Arhivat în 31 august 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Golden Oriole (Oriolus oriolus ) . HBW Alive
^ Oriolus oriolus [nefuncțională ] . IUCN
^ Gaiță Garrulus glandarius Arhivat în 29 ianuarie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Jay (Garrulus glandarius ) . HBW Alive
^ Garrulus glandarius Arhivat în 29 martie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Coțofană Pica pica Arhivat în 4 februarie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Magpie (Pica pica ) . HBW Alive
^ Pica pica Arhivat în 15 noiembrie 2018 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Stăncuță Corvus monedula Arhivat în 8 aprilie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Eurasian Jackdaw (Corvus monedula ) . HBW Alive
^ Corvus monedula Arhivat în 5 aprilie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Cioară de semănătură Corvus frugilegus Arhivat în 24 februarie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Rook (Corvus frugilegus ) . HBW Alive
^ Corvus frugilegus [nefuncțională ] . IUCN
^ Corb Corvus corax Arhivat în 21 aprilie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Common Raven (Corvus corax ) . HBW Alive
^ Corvus corax Arhivat în 4 aprilie 2019 , la Wayback Machine .. IUCN
^ Cioară grivă Corvus corone cornix Arhivat în 24 februarie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Hooded Crow (Corvus cornix ). HBW Alive
^ a b Carrion Crow (Corvus corone ) . HBW Alive
^ a b Corvus corone . IUCN[nefuncțională ]
^ Alunar Nucifraga caryocatactes Arhivat în 17 februarie 2018 , la Wayback Machine .. SOR
^ Northern Nutcracker (Nucifraga caryocatactes ) . HBW Alive
^ Nucifraga caryocatactes [nefuncțională ] . IUCN
^ Yellow-billed Chough (Pyrrhocorax graculus ) . HBW Alive
^ Pyrrhocorax graculus [nefuncțională ] . IUCN
^ Red-billed Chough (Pyrrhocorax pyrrhocorax ) . HBW Alive
^ Pyrrhocorax pyrrhocorax [nefuncțională ] . IUCN
^ „Arii de Importanță Avifaunistică. IBA” . Arhivat din original la 31 martie 2016 . Accesat în 19 septembrie 2017 .
^ Declararea Ariilor de Protecție Specială Avifaunistică în România Arhivat în 20 septembrie 2017 , la Wayback Machine .. SOR
^ „Hotărâre Nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Emitent: Guvernul României. Monitorul Oficial Nr. 739 din 31 octombrie 2007” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la 28 mai 2021 . Accesat în 19 septembrie 2017 .
^ „Arii de Importanță Avifaunistică din România. IBA” . Arhivat din original la 31 martie 2016 . Accesat în 19 septembrie 2017 .
^ „Guvernul României. Hotărâre Nr. 971 din 5 octombrie 2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Monitorul Oficial Nr. 715 din 11 octombrie 2011” (PDF) . Arhivat din original (PDF) la 28 mai 2021 . Accesat în 5 decembrie 2017 .
Bibliografie
Robert Ritter von Dombrowski . Păsările României (Ornis Romaniæ). Descriere sistematică și biologico-geografică, completată, ilustrată și prelucrată. Traducere din limba germană, prelucrare și completare de Profesor Dionisie Linția, Directorul Muzeului Ornitologic din Timișoara. Volumul I. București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1946
Dionisie Linția. Păsările din R. P. R. Vol. al II-lea. Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1954
Dionisie Linția. Păsările din R. P. R. Vol. al III-lea. Editura Academia Republicii Populare Romîne, 1955
Ion I.Cătuneanu, Ioan Korodi Gál, Dan Munteanu, Sergiu Pașcovschi, Emil Vespremeanu. Fauna Republicii Socialiste România. Vol. XV : Aves (Păsări). Fascicula 1 : Gaviiformes, Podicipediformes, Procellariiformes, Pelecaniformes. București : Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1978.
Håkan Delin, Lars Svensson. Philip's Păsările din România și Europa. Determinator ilustrat. București 2016
Andrei Munteanu, Tudor Cozari, Nicolae Zubcov. Lumea animală a Moldovei. Volumul 3: Păsări. Chișinău, Editura Știința, 2006.
Atlas al speciilor de păsări de interes comunitar din România. Texte prezentare: Milca Petrovici. Coordonare științifică: Societatea Ornitologică Română/BirdLife International și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus”. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Direcția Biodiversitate. Editura Noi Media Print S.A. în colaborare cu Media & Nature Consulting S.R.L. București, 2015
Lista speciilor de păsări din România / A Romániában megfigyelt madárfajok listája. Milvus Group, 2008
László Szabó-Szeley, Zoltán Baczó. Lista oficială al păsărilor din România. Comisia Romănă de Rarități Avifaunistice, Decembrie 2004
Daróczi J. Sz., Bugariu S., Fântână C., Kelemen A. M., Kovács I., Ölvedi Szilárd-Zs., Szabó J. (2015). Raportul Comitetului de rarități Avifaunistice din România (CRAR) privind aparițiile speciilor rare în România, în perioada 2010-2014 (Partea I.). Raport CRAR 2010-2014. Nr. 1/2015
Dumitru Murariu. Systematic List of the Romanian Vertebrate Fauna. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa», Vol. LIII, pp. 377–411, Décembre 2010
Dimitrie Radu. Păsările în peisajele României. Editura Sport-Turism, București, 1984
Dimitrie Radu. Mic atlas ornitologic. Păsările lumii. Editura Albatros, București. 1983
Dimitrie Radu. Lumea neștiuta a pasărilor din Delta Dunării. Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1988
Dimitrie Radu. Păsările din Delta Dunării. Ed. Academiei R.S.R., București, 1979.
Dimitrie Radu. Păsările din Carpați. Editura Academiei RSR 1967
Matei Tălpeanu, Maria Paspaleva. Aripi deasupra Deltei. Editura Științifică, București, 1973
D. Munteanu. Păsările rare, vulnerabile și periclitatea în România. Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2009
Enciclopedie ilustrata. Păsările lumii. Editura Aquila. 2009
Dan Munteau, Peter Weber, Aurel Papadopol. Atlasul păsărilor clocitoare din România. Ediția a II a, Cluj-Napoca, 2002, publicație S.O.R.
Victor Ciochia. Dinamica și migrația păsărilor. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984.
Bruun, B., Delin, H., Svensson, L., Munteanu, D. Hamlyn Guide: Păsările din România și Europa, determinator ilustrat, Octopus Publishing Group Ltd, Londra. 1999
George D. Vasiliu și L. Rodewald. Pasarile din România (determinator). Institutul National Zootehnic. 1940
Legături externe