Plasa Pecica a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județului interbelic Arad , cu reședința în localitatea omonimă Pecica .
Descriere
Plasa Pecica a funcționat între anii 1918-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu regiuni și raioane, unități administrative organizate după model sovietic.
În 1930 , teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou , II. Plasa Chișineu-Criș , III. Plasa Hălmagiu , IV. Plasa Ineu , V. Plasa Pecica , VI. Plasa Sfânta Ana , VII. Plasa Sebiș , VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova . Ulterior a fost înființată și Plasa Radna . Singurul oraș al județului era municipiul Arad .
În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Arad, care era municipiul Arad și care era singurul oraș. Județul avea 226 sate, împartite astfel: Plasa Aradul-Nou - 22 sate, Plasa Chișineu-Criș - 19 sate, Plasa Hălmagiu - 45 sate, Plasa Ineu - 15 sate, Plasa Pecica - 12 sate, Plasa Radna - 36 sate, Plasa Sântana - 13 sate, Plasa Sebiș - 37 sate, Plasa Șiria - 11 sate și Plasa Târnova - 16 sate. [ 1]
În 1947 , organizarea județului cuprindea un număr maxim de plăsi, treisprezece (13), după cum urmează Aradul-Nou , Chișineu-Criș , Plasa Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici ), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț ), Hălmagiu , Ineu , Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica ), Radna , Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Plasa Săvârșin ), Plasa Sebiș , Sfânta Ana , Șiria și Târnova .
Alte articole
și
Materiale documentare
