Județul se afla în partea central-vestică a României Mari, în vestul regiunii Transilvania. Actualmente teritoriul lui este împărțit între județele Cluj, Alba și Mureș. Se învecina la nord cu județul Cluj, la vest cu județele Bihor și Arad, la sud cu județele Hunedoara și Alba, iar la est cu județele Târnava Mică și Mureș. Întinderea administrativă a județului interbelic Turda a fost identică cu cea a fostului comitat Turda-Arieș, care a existat între 1876 și 1925.
Istoric
În anul 1924 au fost redenumite unele localități: Copăceni (nume vechi: Copand), Săndulești (Sând), Petrești (Petrid), Deleni (Indol), Tureni (Tur), Borzești (Berchiș), Comșești (Comițig), Mărtinești (Sânmărtinul Deșert), Vâlcele (Banabic), Pruniș (Silivaș), Cheia (Mischiu), Mihai Viteazu (Sânmihaiu), Cornești (Sinfalău), Moldovenești (Varfalău), Plăiești (Chiend), Pietroasa (Ceagz), Călărași (Hărastăș), Stejeriș (Cârcedea), Măhăceni (Măhaci), Dumbrava (Dumbrău), Unirea (Vințu de Sus), Războieni (Cucerdea), Iacobeni (Sâniacob), Viișoara (Agârbiciu), Triteni (Tritiu), Valea Largă (Țicud), Bărboși (Săcal), Luncani (Grind), Hădăreni (Hădărău), Chețani (Cheța), Gligorești (Sânmărtinul Sărat), Gura Arieșului (Vaidasig), Oprișani (Cristiș), Podeni (Hidiș) etc.
Prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie1925 (promulgată prin Decretul Regal nr. 1972 din 13 iunie 1925)[1] județul Turda a fost reorganizat în șase plăși:[2]
După Dictatul de la Viena, județul Turda a fost reorganizat într-un nou județ, numit „Cluj-Turda”, cu capitala la Turda, având următoarea circumscripție teritorială[3]:
Județul Turda avea o singură comună urbană, Turda, care era reședința județului. Orașul avea circa 16.000 de locuitori (la recensământul din 1920) și peste 20.000 de locuitori (la recensământul din 1930) și reprezenta atât un important centru industrial, cât și reședința principalelor autorități ale județului. Instituțiile publice care se găseau în Turda erau: Prefectura și Sub-Prefectura județului, Pretura (reședința plășii Turda, până la 24 iunie 1925, după care a fost mutată la Câmpia Turzii), Primăria orașului, Poliția și Serviciul de Siguranță, Administrația Financiară, Serviciul de poduri și șosele. Justiția era reprezentată de Tribunalul Turda și de Judecătoria de Ocol. Din punct de vedere al învățământului, Turda era principalul centru al județului. Aici funcționau: Revizoratul școlar, un liceu de stat de băieți (Liceul „Regele Ferdinand”), un liceu unitarian de băieți, o școală reformat-calvină de fete, o școală de agricultură, o școală de horticultură, o școală civilă-medie de stat de fete, două școli primare de stat, trei școli primare confesionale (câte una romano-catolică, reformat-calvină și mozaică). De asemenea, orașul avea șase parohii (câte una greco-catolică, ortodoxă, reformat-calvină, unitariană, evanghelică-lutherană și mozaică). Spitalul Județean din Turda reprezenta principala unitate medicală a județului interbelic.
În prezent, aceste 138 foste comune rurale sunt răspândite pe teritoriile județelor Cluj, Alba și Mureș.
Economie
Agricultura județului Turda era dezvoltată, fiind practicată pe întinse terenuri cultivabile. Comerțul era activ, mai mult cu produsele județului, centrul de desfacere fiind orașul Turda. Industria era concentrată în Turda. În acest oraș își desfășurau activitatea următoarele fabrici: una de ape gazoase, una de bere, una de ciment, două distilerii, una de mobilă, una de pielărie, una de produse chimice, una de săpun, una de sticlă, una de var, o turnătorie. În afară de aceste unități industriale, pe teritoriul județului se găseau fabrici de ape gazoase, cărămizi, țigle, fierăstraie pentru fasonat lemnul, mori sistematice, mori de apă, oțet, pielărie, sârmă, spirt, vopsele. De asemenea, exista Salina Turda, unitate închisă definitiv în anul 1932.
Educație
Licee și școli medii: 2 licee de stat de băieți (Liceul „Regele Ferdinand” din Turda și Liceul „Horea” din comuna Câmpeni), 1 liceu confesional de băieți, 1 școală comercială confesională de fete, 1 școală de agricultură, 1 școală de horticultură.
În anul 1930 județul avea o populație de 183.282 de persoane, dintre care 74,4% români, 21,4% maghiari, 2,3% țigani (rromi), 1,2% evrei ș.a. Ca limbă maternă în județ domina limba română (75,1%), urmată de maghiară (22,2%), țigănească (1,2%) ș.a.[4] Din punct de vedere confesional structura populației era astfel: 42,3% greco-catolici, 33,1% ortodocși, 14,4% reformați, 4,5% unitarieni, 4,1% romano-catolici ș.a.[5] Distribuția populației județului pe orașe și plăși era următoarea:[4]
Unitate administrativă
Locuitori
Bărbați
Femei
Orașul Turda
20.057
9.882
10.175
Total rural
161.896
80.295
81.601
1. Plasa Baia de Arieș
15.162
7.493
7.669
2. Plasa Câmpeni
35.986
17.990
17.996
3. Plasa Câmpia Turzii
31.883
15.707
16.176
4. Plasa Iara
16.996
8.462
8.424
5. Plasa Luduș
33.230
16.486
16.744
6. Plasa Mihai Viteazul
28.749
14.157
14.592
Mediul urban
În anul 1930 populația urbană a județului era de 20.023 locuitori, dintre care 49,7% maghiari, 38,9% români, 4,3% evrei, 2,6% germani, 2,4% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba maghiară (53,1%), urmată de română (39,0%), germană (2,7%), idiș (2,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,9% reformați, 26,0% greco-catolici, 15,7% romano-catolici, 12,0% ortodocși, 9,2% unitarieni, 4,3% mozaici ș.a.
Materiale documentare
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
^Legea a pus capăt provizoratului care domina administrația după 1918 și a prevăzut norme unitare de organizare a statului român. Unitățile administrativ teritoriale din România erau: județele (conduse de prefecți), plășile (conduse de pretori), comunele urbane și rurale, precum și satele (conduse de primari).