Această subfamilie se distinge prin a avea un singur pețiol (fără petiol) și un orificiu de tip fantă, din care se eliberează compuși chimici. Furnicile dolichoderine nu posedă o înțepătură, spre deosebire de furnicile din alte subfamilii, cum ar fi Ponerinae și Myrmicinae, bazându-se în schimb pe compușii chimici defensivi produși din glanda anală.[3]
Dintre compușii produși de furnicile dolichoderine, au fost identificați mai multe terpenoide inclusiv iridomirmecina izoiridomirmecină și iridodial necunoscute anterior.[4] Astfel de compuși sunt responsabili pentru mirosul dat de furnicile acestei subfamilii atunci când sunt zdrobite sau deranjate.
^en Fisher, Brian L. and Stefan P. Cover (2007) Ants of North America: a guide to the genera
^Wilson, E. O.; Pavan, M. (). „Glandular Sources and Specificity of Some Chemical Releasers of Social Behavior in Dolichoderine Ants”. Psyche: A Journal of Entomology. 66 (4): 70. doi:10.1155/1959/45675.