Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Cozonacul este o prăjitură tradițională românească și bulgărească (bulgarăkozunak), fiind în mod tradițional gătită de Paște sau de Craciun. O prăjitură asemănătoare este Panettone, care este gătit de Crăciun în Italia în regiunea Lombardia. Diferența cea mai vizibilă fiind forma lui dreptunghiulara și înaltă.
Un alt echivalent al cozonacului este și Colomba Pasquale, o prăjitură specifică Sfintelor Sărbători de Paști în Italia. Consistența seamănă mult cu cea a panettone-lui dar este diferit de acesta prin formă și prin glazura crocantă de migdale.
Preparare
Aluatul este cam același în toată România. Ingredientele principale fiind făina, laptele, zahărul, ouăle, untul, zahar, drojdia, și pentru un gust mai plăcut se adaugă diferite esente, zahar vanilat, coji rase de lămâie sau/și portocale. Reteta de cozonac difera in functie de zona Romaniei in care se prepara. In mod traditional, cozonacii se framanta la mana in covata.
Din punctul de vedere al formei, cozonacii pot fi dreptunghiulari sau rotunzi, simpli sau împletiți. Din punctul de vedere al umpluturii, deosebim cozonaci simpli sau umpluți.
Umplutura poate conține nucă, alune, mac, stafide, rahat turcesc, fructe zaharate (confiate), brânză dulce (așa numita pască pregătită de obicei de Paști), cacao, marmeladă sau combinații ale acestor ingrediente: nuci și mac, nuci și cacao, nuci și rahat, nuci, stafide și rahat, brânză dulce și stafide, ciocolata etc.
De regulă, cozonacii împletiți nu au o umplutură propriu-zisă, ci doar bucățele de fructe confiate, nuci, rahat, stafide, înglobate în aluat.
Cozonacii se coc în cuptorul bine încălzit la început la temperatura de cca. 180° C in tavi dreptunghiulare, după ce au crescut și încep să se rumenească se dă focul mai încet (nu se deschide cuptorul!). După ce s-au scos din cuptor se lasa să se racească în tavă la caldură feriți de curent.
Specifici pentru zona Moldovei sunt cozonacii rotunzi și înalți (numiți babe), neumpluți, a căror compoziție conține până la 20 ouă, unt, coji rase de lămâie sau/și portocale și esență de rom și vanilie, uneori stafide.
Prepararea rețetelor de cozonac și de pască este inclusă în tradiția creștină ca obicei din Săptămâna Mare.
Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac și nucă și babele coapte în forme speciale de ceramică.[1]