Conjugare
O parte din paradigma verbului correr „a fugi”, din limba spaniolă . Legendă:corr- – rădăcina verbului
– persoana I
– persoana a II-a
– persoana a III-a
o persoană – singular două persoane – plural soarele la apus – indicativ perfect simplu soarele la zenit – indicativ prezent luna – viitor simplu
În morfologie , conjugarea este, într-una din accepțiunile termenului, flexiunea verbului , adică modificarea formei sale în funcție de anumite categorii gramaticale specifice. În limba română , acestea sunt persoana , numărul , timpul , modul și diateza [ 1] . În unele limbi poate fi vorba de mai puține categorii, în altele – de mai multe. De exemplu, în limbile slave , categoriilor amintite li se adaugă și aspectul . Ansamblul formelor unui verb constituie paradigma sa[ 2] . Pe de altă parte sunt și limbi fără conjugare, de exemplu limba chineză [ 3] .
În altă accepțiune, o conjugare este o clasă de verbe definită după anumite caracteristici. De exemplu, în gramatica tradițională a limbii române sunt stabilite patru conjugări, după terminația formei scurte a infinitivului [ 1] :
conjugarea I: terminația -a (exemplu a cânta );
conjugarea a II-a: -ea (a tăcea );
conjugarea a III-a: -e (a face );
conjugarea a IV-a: -i (a veni ).
Exemplu de conjugare
Verbul a fi la indicativ prezent , în mai multe limbi indo-europene [ 4] :
Familie de limbi
Limbă
Infinitiv prezent
Persoana
I. sg.
II. sg.
III. sg.
I. pl.
II. pl.
III. pl.
Romanice
Latină
esse
sum
es
est
sumus
estis
sunt
Română
a fi
sunt
ești
este
suntem
sunteți
sunt
Aromână [ 5]
hiri / hire
escu
eshti
easti
him
hits
suntu
Meglenoromână [ 6]
iri
sam / sunt / escu / i̯es
i̯eș / eștšă / i̯eștšă
i̯asti / ăi̯ / ii̯
im
iț
sa / săn
Istroromână [ 7]
fi
i̭ó sâm
tú sti / tú ști / tú-ș
i̭é-i̭ „el este”, i̭å-i̭ „ea este”
nói̭ smo / nói̭ sno
vói̭ ste
i̭élʼ âs / escu „ei sunt”, i̭åle-s / scu „ele sunt”
Italiană
essere
sono
sei
è
siamo
siete
sono
Sardă
essere
so
ses
est
semus
sezis
sunt
Franceză
être
suis
es
est
sommes
êtes
sont
Catalană
ser
sóc
ets
és
som
sou
són
Spaniolă
ser
soy
eres
es
somos
sois
son
Galiciană
ser
son
es
é
somos
sodes
son
Portugheză
ser
sou
és
é
somos
sois
são
Occitană
èsser
soi
ès / sès
es
sèm
sèts
son
Germanice
Engleză
be
am
are
is
are
Germană
sein
bin
bist
ist
sind
seid
sind
Idiș transliterare
זײַן zein
ביןbin
ביסטbist
איזiz
זענעןzenen
זענטzent
זענעןzenen
Olandeză
zijn
ben
bent
is
zijn
zijn
zijn
Afrikaans
wees
is
Islandeză
vera
er
ert
er
erum
eruð
eru
Feroeză
vera
eri
ert
er
eru
Norvegiană (bokmål )
være
er
Daneză
være
er
Suedeză
vara
är
Celtice
Irlandeză
bheith
bím
bíonn
bíonn
bímid
bíonn
bíonn
Albaneză
jam
je
është
jemi
jeni
janë
Slave
Cehă
být
jsem
jsi
je
jsme
jste
jsou
Poloneză
być
jestem
jesteś
jest
jesteśmy
jesteście
są
Rusă transliterare
бытьbyt'
естьyest'
Ucraineană transliterare
бутиbuty
єye
Sârbă / Croată (aspect imperfectiv, formă accentuată) [ 8]
biti
jesam
jesi
jeste (sârbă) / jest / je (croată)
jesmo
jeste
jesu
Sârbă / Croată (imperfectiv, formă neaccentuată)
biti
sam
si
je
smo
ste
su
Sârbă / Croată (aspect perfectiv)
biti
budem
budeš
bude
budemo
budete
budu
Indo-iraniene
Sanscrită transliterare
अस्ति]]asti
अस्मिasmi
असिasi
अस्तिasti
स्मःsmah
स्थstha
सन्तिsanti
Hindi transliterare
होना]]honā
हूँhū̃
हैhai
हैhai
हैंhaĩ
होho
हैंhaĩ
Referințe
^ a b Constantinescu-Dobridor 1980, p. 91.
^ Dubois 2002, p. 110.
^ Bussmann 1998, p. 179.
^ După Verb Conjugation On-line , Verbix , în afara informațiilor din surse indicate separat.
^ Cunia 2010, p. 436.
^ Capidan 1925, p. 172. Variantele sunt în diferite graiuri.
^ Kovačec 2010. Variantele sunt în diferite graiuri. Se folosește pronumele personal cu verbul, acesta fiind neaccentuat.
^ Klajn 2005, p. 147; Barić 1997, p. 271.
Surse bibliografice
hr Barić, Eugenija et al. , Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 15 august 2018)
en Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics Arhivat în 23 ianuarie 2022 , la Wayback Machine . (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 15 august 2018)
Capidan, Theodor, Meglenoromânii , vol. I. : Istoria și graiul lor, București, Cultura Națională / Academia Română. Studii și Cercetări VII, 1925 (accesat la 15 august 2018)
Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Mic dicționar de terminologie lingvistică , București, Albatros, 1980
fr Dubois, Jean et al. , Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002
rup Cunia, Tiberius, Dictsiunar a limbãljei armãneascã , Editura Cartea Aromãnã, 2010 (accesat la 15 august 2018)
sr Klajn, Ivan, Gramatika srpskog jezika Arhivat în 23 aprilie 2016 , la Wayback Machine . (Gramatica limbii sârbe), Belgrad, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, 2005, ISBN 86-17-13188-8 (accesat la 19 martie 2017)
hr Kovačec, August, Vlaško/Žejansko/Istrorumunjsko – hrvatski rječnik (Dicționar vlăhesc/jeiănesc/istroromân-croat), 2010, varianta online a Istrorumunjsko-Hrvatski Rječnik (s gramatikom i tekstovima) [Dicționar istroromân-croat (cu o gramatică și texte)], Pola , Znanstvena udruga Mediteran, 1998 (accesat la 15 august 2018)
en Verb Conjugation On-line , Verbix (accesat la 15 august 2018)
Legături externe
Vezi și