Alle mennesker er født frie og med samme menneskeverd og menneskerettigheter. De er utstyrt med fornuft og samvittighet og bør handle mot hverandre i brorskapets ånd.
Bokmål sau norvegiana cărturărească (în traducere "limba cărții") este cel mai utilizat standard de scriere din cele două existente în norvegiană, celălalt standard fiind nynorsk. Bokmål este folosit de 85-90% din vorbitorii de norvegiană și este cel mai predat studenților străini care doresc să învețe norvegiana. Bokmål și riksmål (vezi mai jos) se bazează în principal pe daneza scrisă și fac parte din grupul norvegianei estice, în mod special a celei vorbite în jurul capitalei Oslo. Diversele dialecte norvegiane care sunt scrise cu ortografie bokmål sunt cele care au evoluat diferit din limba nordică veche sub influența danezei și a dialectelor germanice. În contrast, dialectele costelor vestice scrise de obicei cu nynorsk, mai au anumite caracteristici tipice formei vechi a limbii.
Înainte termenul oficial pentru bokmål era riksmål. Numele vechi este folosit încă pentru un standard de scriere neoficial care este mai conservativ decât bokmål și folosit de o parte mică a populației. Bokmål s-a dezvoltat treptat din daneză, după 1814 când Norvegia a ieșit de sub influența Danemarcei și a câștigat independența internă unită cu Suedia. În perioada 1550 - 1814, norvegiana era interzisă ca și limbă scrisă, iar daneza era singura acceptată ca și limbă scrisă și în serviciul religios. Ca urmare majoritatea oamenilor educați vorbeau o daneză cu accente norvegiene, iar oamenii obișnuiți de la țară vorbeau o limbă mult diferită. De aici a provenit numele de bokmål, toate cărțile fiind scrise în daneză, iar bokmål s-a format pe baza cărților.
Apartenență și clasificare
Nici bokmål nici nynorsk nu sunt considerate limbi în sine; ele sunt privite mai degrabă ca și standarde de scriere ale aceleiași limbi – norvegiane. Unele persoane le numesc însă ca și limbi separate, aceasta mai degrabă pentru genealogia lingvistică: primul este considerat ca fiind o limbă germanică est-nordică (precum daneza și suedeza), ultimul este o limbă germanică vest-nordică (la fel ca faroeza și islandeza). Puține persoane vorbesc vreuna din acestea două, dar unele dialecte existente sunt mai apropiate de bokmål decât nynorsk și vice versa. În cazul dialectelor care sunt la fel de asemănătoare cu ambele standarde de scriere sau la fel de diferite, decizia asupra ortografiei utilizate poate fi luată de municipalități sau de către părinți în clasele primare sau de către elevi și studenți în licee, colegii și universități.
Gramatică
Ca și alte câteva limbi scandinavice, bokmål este una din puținele limbi indoeuropene care nu conjugă verbele în funcție de persoană și număr.
Substantivele pot avea trei genuri gramaticale: masculin, feminin și neutru.
Ca și la alte limbi scandinavice, articolul hotărât este adăugat ca și sufix la substantiv, ca și în următoarle două exemple.
Gen
Articol hotărât
Articol nehotărât (fara adjectiv)
Articol hotărât (cu adjectiv)
bil (mașină)
bilen
en bil
den store bilen
hus (casă)
huset
et hus
det store huset
Bokmål și nynorsk
Iată un exemplu care subliniază diferența dintre Bokmål și Nynorsk:
Bokmål: Jeg kommer fra Norge. (în daneză: Jeg kommer fra Norge)
Nynorsk: Eg kjem frå Noreg.
Română: Sunt (vin) din Norvegia.
Bokmål: Hva heter du? (daneză: Hvad hedder du?, dar d din hvad de-abia se aude)
