PROFILPELAJAR.COM

Biblia ebraică
Tanah
Torah
	• Geneza (Brʾeišyt)
	• Exodul (Šemot)
	• Levitic (Wayiqra)
	• Numeri (Bəmidbar)
	• Deuteronom (Devarim)
Nevi'im
Primii Profeți
	• Iosua
	• Judecători
	• Samuel
	• Regi
Profeți Târzii
	• Isaia
	• Ieremia
	• Ezechiel
Profeți Minori
	• Osea
	• Ioel
	• Amos
	• Obadia
	• Iona
	• Mica
	• Naum
	• Habacuc
	• Țefania
	• Hagai
	• Zaharia
	• Maleahi
Ketuvim
Cărți poetice
	• Psalmi (Təhillîm)
	• Proverbe
	• Iov
Cinci Manuscrise
	• Cântarea Cântărilor
	• Rut
	• Plângerile
	• Ecleziast
	• Estera
Cărți Istorice
	• Daniel
	• Ezra-Neemia
	• Cronici
Vechiul Testament
Pentateuch
	• Geneza
	• Exodul
	• Levitic
	• Numeri
	• Deuteronom
Cărți Istorice
	• Iosua
	• Judecători
	• Rut
	• 1 Samuel
	• 2 Samuel
	• 1 Regi
	• 2 Regi
	• 1 Cronici
	• 2 Cronici
	• Ezra
	• Neemia
	• Estera
Înțelepciune&Poezie
	• Iov
	• Psalmi
	• Proverbe
	• Ecleziast
	• Cântarea Cântărilor
Cărți Profetice
Cărțile profetice majore
	• Isaia
	• Ieremia
	• Plângerile
	• Ezekiel
	• Daniel
Profeți Minori
	• Osea
	• Ioel
	• Amos
	• Obadia
	• Iona
	• Mica
	• Naum
	• Habacuc
	• Țefania
	• Hagai
	• Zaharia
	• Maleahi
Portal Creștinism	v • d • m

Portal Iudaism

Biblia ebraică (ori Scripturile evreiești), pentru evrei Tanah (în limba ebraică תַּנַ"ךְ, transliterat: תַּנַ"ךְ, pronunțat [taˈnaχ] ori [təˈnaχ]; de asemeni Tanach, Tenak, Tenakh), este în Iudaism și Mesianism denumirea canonul cărților biblice ebraice.

Biblia ebraică, numită în ebraică Tanah, este, trecând prin traducerea în limba greacă numită Septuaginta, baza Vechiul Testament creștin, ea fiind o colecție de scrieri sacre comune ale iudaismului și creștinismului. Numele grec de Ta Biblia (gr. "cărțile") a fost dat, după tradiție, de cei șaptezeci de învățați evrei care au tradus-o din ebraică în elenă în timpul domniei lui Ptolemeu Filadelful la Alexandria (vezi Septuaginta).

Biblia ebraică, sau evreiască, este scrisă în limba ebraică antică, ("ebraica veche"), (conținând și câteva pasaje și un număr de cuvinte în aramaică). La evrei, Biblia mai este denumită Mikrá מקרא (Lectura, asemănător cu sensul numelui Koranului musulman), și mai ales ca TaNaH תנ"ך, nume acronim format din inițialele denumirilor celor trei elemente: Tora תורה ("Învățăturile"), Neviim נביאים ("Profeții") și Ketuvim כתובים ("Scrierile") - prin urmare - TaNaCh (litera ebraică כ se pronunță la sfârșitul cuvintelor ca un H, și la începutul cuvintelor ca un K):

Legea sau Învățătura, denumită în ebraică Tora תורה, carte scrisă pe un sul și ținută în altarul sinagogilor, constă din cele cinci cărți atribuite lui Moise משה, denumite în grecește Pentateuh - cele cinci cărți ale Torei ^[1], cuprinzând perioada de la facerea lumii până la moartea lui Moise;
Profeții, parte care se numește în ebraică Neviim נביאים, și care cuprinde perioada de la așezarea celor 12 triburi israeliene în Canaan כנען, până la exilul / robia în Babilon בבל, relatând profețiile prorocilor trimiși de Dumnezeu să vorbească în numele său;
Celelalte Scrieri, denumite în ebraică Ketuvim כתובים, sau în greacă Hagiografa. Încep cu Psalmii תהילים și Cărțile înțelepciunii, și se termină cu scrieri referindu-se la întoarcerea din exil / robie.

În documentarul History Channel The Bible Unearthed (Biblia dezgropată) prof. Richard Friedman, prezentat ca autoritate mondială în materie de Biblie ebraică^[2] afirmă că ea nu este o carte, ci mai multe cărți, o întreagă bibliotecă^[2] având între 100 și 150 de autori,^[3] scrisă de-a lungul unui mileniu.^[2]^[4]^[5] Data cea mai timpurie la care a început scrierea Bibliei ar putea fi 922 î.Hr., conform lui Richard Elliott Friedman.^[6] Cele mai vechi manuscrise ale Bibliei sunt sulurile de argint, ele datează din 587-586 î.Hr. și sunt scrise în paleo-ebraică.^[7]

Conținut

Biblia ebraică cuprinde următoarele cărți:

Tora (תורה) (Pentateuhul), care cuprinde primele cinci cărți ale Bibliei:
1. Facerea (Geneza) בראשית - (Bereshít) Întâia Carte A Lui Moise
2. Ieșirea (Exodul) שמות - (Shemot) A Doua Carte A Lui Moise
3. Leviticul ויקרא - (Vaikrá) A Treia Carte A Lui Moise
4. Numeri במדבר - (B'midbar) A Patra Carte A Lui Moise
5. Deuteronomul (A doua Lege) דברים - (Dvarim) A Cincea Carte A Lui Moise
Profeții (נביאים, Neviim),"cei vechi":
1. Profeții vechi
  1. Cartea lui Iosua (יהושע)
  2. Cartea Judecătorilor (שופטים)
  3. Cartea întâi a lui Samuel (שמואל), Cartea a doua a lui Samuel
  4. Cartea întâi a Regilor (מלכים), Cartea a doua a Regilor
2. Profeții noi
  1. Cartea Profetului Isaia
  2. Cartea profetului Ieremia (ירמיהו)
  3. Cartea profetului Ezechiel (יחזקאל)
3. Cei doisprezece mici profeți
  1. Cartea profetului Osea
  2. Cartea profetului Ioel
  3. Cartea profetului Amos
  4. Cartea profetului Abdia
  5. Cartea profetului Iona
  6. Cartea profetului Mihea
  7. Cartea profetului Nahum
  8. Cartea profetului Habacuc
  9. Cartea profetului Sofonia
  10. Cartea profetului Agheu
  11. Cartea profetului Zaharia
  12. Cartea profetului Malahia.
Scrierile (כתובים, Ketuvim) cuprind:
1. Cărțile poetice
  1. Cartea Psalmilor (תהילים Tehilim - 150 de cântări și imnuri)
  2. Cartea Proverbelor (משלי)
  3. Cartea lui Iov (איוב)
2. Cele cinci cărți hagiografice (megilot)
  1. Cartea Cântării Cântărilor (שיר השירים)
  2. Rut רות
  3. Cartea Lamentațiilor (איכה - Plângerile lui Ieremia)
  4. Cartea lui Qohelet (קהלת - Ecleziastul)
  5. Cartea Esterei (אסתר)
3. Alte cărți
  1. Daniel דניאל
  2. Ezra עזרא și Nehemia נחמיה
  3. Cronici 1 si 2. דברי הימים
Cărți apocrife
1. Cartea întâi a Macabeilor, Cartea a doua a Macabeilor,(apocrife nebiblice)
2. Cartea lui Tobia (apocrifă nebiblică)
3. Cartea Iuditei (apocrifă nebiblică)
4. Cartea profetului Baruh (apocrifă nebiblică)
5. Cartea Înțelepciunii, Cartea lui Ben Sirah (Ecleziasticul) (apocrifă nebiblică)

Note

^ un termen ebraic corespunzător ar fi Humshey Tora חומשי תורה; de asemenea termenul Humash חומש în ebraică se aplică formatului de carte tipărită în uzul credincioșilor, elevilor sau cititorilor în general,în locul sulului sacru pe pergament folosit în cultul religios iudaic
^ ^a ^b ^c Bible Unearthed Discoveries of Old versions of the bible pe YouTube 0:38:40-0:39:42. Citat: „Israel Finkelstein has come here to San Diego to discuss this with one of the world's leading authorities on the old testament professor Richard Friedman the situation with the Bible is not just that it's a very old book but there's a tremendous difference from the oldest part of the Bible to the youngest part of the Bible so the the first sentence in the Bible whatever that is was written a thousand years before the last sentence in the Bible and in between there's maybe a hundred or 150 authors living in this century this century this century and so even when you know Hebrew you learn it's a different Hebrew all the way through it even when you think you understand one of the authors of the Bible but there's another author of the Bible who sees things differently so people say it's not a book it's books it's not a book it's a literature it's a library people use all these metaphors to try to capture the idea that the Bible is this amazing collection over so much time professor”
^ Bible Unearthed Discoveries of Old versions of the bible pe YouTube 1:23:49-1:24:37. Citat: „but I still haven't really come to understand how it worked out so well we're not talking about one author sitting down and designing something so it comes out nicely at the end we're talking about 100-150 authors in the whole bible writing and you get a story that flows and works so well and makes such sense and has consistency in it that to me that is you know I hesitate to use the word but a miracle”
^ Cf. „Background on Scholars”. icarusfilms.com. 19 iunie 2017. Arhivat din original în 19 iunie 2017. Accesat în 26 martie 2019. Mentenanță CS1: URL impropriu (link)
^ „Free Hebrew Bible Course with Shaye Cohen”. Biblical Archaeology Society. 28 februarie 2017. Accesat în 3 octombrie 2019.
^ Sheler, Jeffery L. (16 noiembrie 2010). Is the Bible True?: How Modern Debates and Discoveries Affirm the Essence of the Scriptures. HarperCollins. pp. 37–38. ISBN 978-0-06-201346-0.
^ Barkay, Vaughn, Lundberg and Zuckerman 2004 pp. 41-71

Bibliografie

Barkay, Gabriel; Lundberg, Marilyn J.; Vaughn, Andrew G.; Zuckerman, Bruce (2004). „The Amulets from Ketef Hinnom: A New Edition and Evaluation”. Bulletin of the American Schools of Oriental Research. University of Chicago Press. 334 (334): 41–71. doi:10.2307/4150106. ISSN 0003-097X. JSTOR 4150106.