Autostrada A9 (Franța)

Autostrada A9
La Languedocienne și La Catalane

Autostrada A9
La Languedocienne și La Catalane
Localizare
Autostrăzi în Franța, E15, E80
Țară Franța
Lungime totală280 km
OrașeOrange, Nîmes, Montpellier, Béziers, Narbonne, Perpignan
De laOrange
Până laLe Perthus

Autostrada A9, numită La Languedocienne (între orașul Orange și nodul rutier cu A61 la Narbonne) și La Catalane (de la A61 până la granița spaniolă), este o autostradă franceză care începe de la bifurcația cu A7 la Orange, în direcția Marsilia (sens Nord-Sud), sau în direcția Lyon (sens Sud-Nord) prin nodul rutier din Orange, pe teritoriul comunei Orange. Se termină la granița cu Spania, la racordul cu autostrada spaniolă AP-7, pe teritoriul comunei Le Perthus, în departamentul Pyrénées-Orientales. Autostrada face parte din drumurile europene E15 și E80.

Autostrada traversează departamentele Vaucluse (regiunea Provence-Alpes-Côte d'Azur), Gard, Hérault, Aude și Pyrénées-Orientales (regiunea Occitanie). Această autostradă deservește, printre altele, orașele Perpignan (Pyrénées-Orientales), Narbonne (Aude), Béziers, Sète, Montpellier (Hérault), Nîmes (Gard) și Orange (Vaucluse).

Autostrada A9 este concesionată companiei Autoroutes du Sud de la France (ASF). Postul de radio Radio Vinci Autoroutes (107.7 FM) funcționează pe A9 în sectorul ASF. A9 face parte din zona EST a rețelei ASF.

Istoric

Proiect

Lucrările la proiectul autostrăzii Languedoc au fost luate în considerare în anii 1960 și au fost realizate pe parcursul a aproape douăzeci de ani, în două etape. Prima etapă, între Orange și Narbonne, a început în 1962 sub denumirea de A9. A doua etapă, între Narbonne și Le Perthus, la granița cu Spania, a început în 1971 sub denumirea de B9. Autostrada a fost complet finalizată și dată în folosință în 1978.

Realizarea

Prima convenție de concesiune cu Société de l'Autoroute de la vallée du Rhône (SAVR) a fost semnată la 21 martie 1966. Această convenție a marcat începutul oficial al lucrărilor pentru construcția autostrăzii, care urma să lege regiunea Languedoc de rețeaua rutieră franceză.

Declarat de utilitate publică[n 1] în 1962, primul tronson, numit centura de ocolire Montpellier, secțiunea Vendargues - Saint-Jean-de-Védas, a fost pus în funcțiune la 18 decembrie 1967. Această secțiune a fost una dintre primele porțiuni ale autostrăzii A9, destinată să îmbunătățească traficul în zona Montpellier[1].

Ultimul tronson, între Narbonne și Perpignan, a fost deschis circulației la 28 mai 1978[2]. Întregul traseu a fost redenumit A9 în 1982.

Amenajările ulterioare

Construită inițial cu 2 benzi pe sens, autostrada A9 a fost extinsă complet la 2x3 benzi între 1987 și 2015, pentru a răspunde nevoilor crescânde de trafic și pentru a îmbunătăți siguranța și fluiditatea circulației.

În urma dezbaterii publice din 2006 privind politica de transport în valea Ronului și arcul languedocian, ministerele implicate (Ecologie, Energie, Dezvoltare Durabilă, Mare) au concluzionat că „lărgirea autostrăzilor A7 și A9 nu este reținută. Un nou punct de evaluare a fost stabilit pentru cinci ani mai târziu.”

În 2010, nodul rutier Béziers-Est (ieșirea nr. 35) a fost desființat în favoarea unui nod rutier cu autostrada A75[3]. În plus, această ieșire a devenit inutilă odată cu crearea ieșirii nr. 64 pe autostrada A7, care servește drept noua ieșire Béziers-Est. Spre deosebire de ieșirea nr. 35 de pe A9, cea de pe A75 este gratuită (doar în sensul Clermont-Ferrand-Béziers, deoarece în celălalt sens șoferii tocmai au plătit ieșirea de pe A9).

În 2016, au avut loc lucrări de reamenajare a intersecției cu autostrada A61 pentru a fluidiza acest important nod rutier. Lucrările urmau să continue până în 2019.

Dublarea autostrăzii la nivelul Montpellier

În 2013, au fost lansate lucrările de mutare a autostrăzii în zona orașului Montpellier pentru a separa traficul local de cel de tranzit, cu scopul de a reduce ambuteiajele. O nouă secțiune de 12 km, cu 2x3 benzi, a fost construită între Saint-Jean-de-Védas și Baillargues și a fost deschisă în întregime pe 31 mai 2017. Concesionată către ASF și rezervată traficului de tranzit, această secțiune a preluat denumirea de A9. Traseul acestei autostrăzi a fost coordonat cu linia feroviară pentru ocolirea orașelor Nîmes și Montpellier, pentru a minimiza impactul asupra mediului.

Secțiunea existentă de 23 de kilometri a primit numele de A709 și rămâne concesionată companiei ASF, fiind totodată gratuită. Aceasta asigură un rol de deservire locală pentru aglomerația Montpellier.

Traseu

De la A7 până la ieșirea 43 (secțiune cu taxă în sistem închis, concesionată companiei ASF)
Intersecție Nod rutier între A7 și A9 (Triunghiul de autostrăzi Orange): Lyon, Valence și Montélimar (nod rutier parțial). A7
E15
Ieșire21 - Orange centre Orașe deservite: A7 (Marsilia), Carpentras, Orange, Vaison-la-Romaine. A7
A9 E15
Pod peste Rhône.
Trecerea din departamentul Vaucluse în departamentul Gard. Trecerea din regiunea Provence-Alpes-Côte d'Azur în regiunea Occitanie.
Zona de odihnă Roquemaure (în ambele sensuri).
Ieșire22 - Roquemaure Orașe deservite: Avignon, Pont-Saint-Esprit, Bagnols-sur-Cèze, Villeneuve-lès-Avignon, Roquemaure, Zona Industrială L'Ardoise, Marcoule[n 2]. RD6580
Zona de servicii Tavel (în ambele sensuri).
Zona de odihnă Estézargues (în ambele sensuri).
Ieșire23 - Remoulins Orașe deservite: Beaucaire, Tarascon, Avignon, Uzès, Remoulins, Vers-Pont-du-Gard. RN100
Zona de odihnă Lédenon (în ambele sensuri).
Zona de servicii Nîmes - Marguerittes (în ambele sensuri).
Ieșire24 - Nîmes est Orașe deservite: Beaucaire, Tarascon, Nîmes-centru, Nîmes-Courbessac, Vers-Pont-du-Gard. RD6086
Intersecție Nod rutier între A54 și A9: Marsilia, Aix-en-Provence, Arles, Aeroportul Nîmes-Alès-Camargue-Cévennes, Nîmes-centru. A54

E80
Ieșire25 - Nîmes ouest Orașe deservite: Alès, Nîmes-cartierele de vest. RN106
RN113
A9 E15 E80
Zona de odihnă Milhaud (în ambele sensuri).
Limitare la 130 km/h (în ambele sensuri).
Zona de odihnă Vergèze (în ambele sensuri).
Ieșire26 - Gallargues Orașe deservite: Vauvert, Le Grau-du-Roi, Aigues-Mortes, Aimargues. RD6313
Viaductul Vidourle.
Trecerea din departamentul Gard în departamentul Hérault
Zona de servicii Ambrussum (în ambele sensuri).
Ieșire27 - Lunel Orașe deservite: La Grande-Motte, Sommières, Lunel.
Zona de odihnă Nabrigas (sens Lyon > Spania).
Intersecție Nod rutier între A709 și A9: A750 Clermont-Ferrand, Montpellier (nod rutier parțial). A709
A750
Centura de ocolire Montpellier: secțiune fără ieșire, zonă de odihnă sau de servicii.
Viaductul Lez-Lironde.
Intersecție Nod rutier între A709 și A9: Montpellier (nod rutier parțial). A709
Zona de servicii Montpellier - Fabrègues (în ambele sensuri).
Zona de odihnă Gigean (în ambele sensuri).
Ieșire33 - Sète Orașe deservite: Sète, Mèze, Balaruc-le-Vieux, Frontignan. RD600
Zona de odihnă Loupian-Georges Brassens (sens Spania > Lyon).
Zona de odihnă Mèze (sens Lyon > Spania).
Zona de odihnă Florensac (în ambele sensuri).
Viaductul Hérault.
Ieșire34 - Agde - Pézenas Orașe deservite: Bessan, Saint-Thibéry, Vias, Agde, Pézenas. RD612A
Zona de servicii Béziers - Montblanc (în ambele sensuri).
Intersecție Nod rutier între A75 și A9: Clermont-Ferrand, Millau, Béziers, Valras-Plage, Sérignan, Aeroportul Béziers Cap d'Agde. A75
Viaductul Orb.
Ieșire36 - Béziers ouest Orașe deservite: Castres, Mazamet, Valras-Plage, Vendres, Saint-Pons-de-Thomières, Béziers-Faubourg Saint-Nazaire.
Zona de odihnă Lespignan (în ambele sensuri).
Viaductul Aude.
Trecerea din departamentul Hérault în departamentul Aude
Zona de servicii Narbonne - Vinassan (în ambele sensuri).
Limitare la 130 km/h (sens Lyon > Spania).
Ieșire37 - Narbonne est Orașe deservite: Narbonne-centru, Gruissan, Narbonne-Plage.
Ieșire38 - Narbonne sud Orașe deservite: Narbonne-La Coupe, Centru Rutier - Croix Sud, Zona industrială Plaisance, Saint-Jean-de-Barrou. RD6009
Intersecție Nod rutier între A61 și A9: Toulouse, Carcassonne. A61
A9 E15
Zona de odihnă Prat-de-Cest (sens Spania > Lyon).
Zona de odihnă Bages (sens Lyon > Spania).
Ieșire39 - Sigean Orașe deservite: Port-la-Nouvelle, Sigean. RD6139
Zona de odihnă Gasparets (sens Lyon > Spania).
Zona de odihnă Sigean (sens Spania > Lyon).
Zona de servicii Lapalme (în ambele sensuri).
Ieșire40 - Leucate Orașe deservite: Caves, Leucate, Port-la-Nouvelle, Salses-le-Château. RD627
Zona de odihnă Fitou (în ambele sensuri).
Trecerea din departamentul Aude în departamentul Pyrénées-Orientales
Zona de servicii Le Château de Salses (în ambele sensuri).
Ieșire41 - Perpignan nord Orașe deservite: Perpignan-centru, Canet-en-Roussillon, Le Barcarès, Aeroportul Perpignan–Rivesaltes, Salses-le-Château. RD83
RD900
Zona de odihnă Rivesaltes (sens Spania > Lyon).
Zona de odihnă Pia (sens Lyon > Spania).
Viaductul Saint-Cloud.
Viaductul Saint-Cloud.
Ieșire42 - Perpignan sud Orașe deservite: Andorra, Perpignan-centru, Prades, Argelès-sur-Mer, Thuir, Perpignan-Grand Saint-Charles. RD914
Zona de odihnă Les Pavillons (în ambele sensuri).
Zona de servicii Le Village Catalan (în ambele sensuri).
Punct de taxare Punctul de taxare Boulou.
Ieșire43 - Le Boulou Orașe deservite: Port-Vendres, Argelès-sur-Mer, Céret, Le Boulou, Vama T.I.R. RD115
De la ieșirea 43 până la granița cu Spania (secțiune cu taxă în sistem deschis concesionată ASF)
Viaductul Tech.
Viaductul Calcine.
Viaductul Pox.
Limitare la 110 km/h (sens sens Spania > Lyon).
Zona de odihnă Les Contrôles (în ambele sensuri) - Parcări ale postului vamal de la Perthus.
Viaductul Rome.
Granița dintre Franța și Spania.
A9 E15
E15

Locuri remarcabile

Note

  1. ^ O Declarație de utilitate publică, prescurtată DUP, este o procedură administrativă în dreptul francez care permite realizarea unei operațiuni de amenajare, cum ar fi crearea unei infrastructuri de comunicații, a unei școli sau a unui lot de locuințe, pe terenuri private, expropriindu-le pentru cauză de utilitate publică; aceasta este obținută în urma unei anchete de utilitate publică.
  2. ^ Creat în 1956, situl nuclear de la Marcoule se află în Franța, în departamentul Gard, pe teritoriul comunelor Chusclan și Codolet, în vecinătatea orașului Bagnols-sur-Cèze. Situl de la Marcoule a fost locul de naștere nu doar pentru aplicațiile industriale și militare ale plutoniului în Franța, ci și pentru producția civilă de electricitate de origine nucleară. Cercetările se concentrează pe ciclul combustibilului nuclear și pe proiectele de reactoare nucleare.
  3. ^ Vârful Canigou (în catalană Pica del Canigó) este cel mai înalt vârf din partea de est a Munților Pirinei, având o altitudine de 2 785 de metri. Face parte din masivul Canigou, al cărui punct culminant îl reprezintă, și este situat în Conflent, în departamentul francez Pyrénées-Orientales.
  4. ^ Pasul Perthus este un pas montan din Munții Pirinei, atât rutier cât și autostradal. Acesta permite legătura între departamentul francez Pyrénées-Orientales din Occitanie și provincia spaniolă Girona din Catalonia.

Referințe

Vezi și

Legături externe