PROFILPELAJAR.COM

Date personale
Alexandru Filipașcu
Născut	20 aprilie 1902 Petrova, România
Decedat	20 decembrie 1952 (50 de ani) Constanța, România
Căsătorit cu	Livia Buzilă
Copii	Livia Piso-Filipascu[*][[Livia Piso-Filipascu (author)\|]]
Cetățenie	România
Religie	Biserici catolice de rit oriental
Ocupație	istoric
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Alexandru Filipașcu (n. 20 aprilie 1902, Petrova, Maramureș – d. 20 decembrie 1952, Valea Neagră, Constanța). A fost un istoric, primar al orașului Sighetu Marmației, profesor și preot român unit, provenit dintr-o familie greco-catolică de vază din Maramureșul voievodal.^[1]

A fost căsătorit cu Livia Buzilă, fiica preotului unit Ștefan Buzilă, din Poiana Ilvei (azi județul Bistrița-Năsăud), la 22 iunie 1928.

Din căsătorie a avut doi copii: Livia (căsătorită Piso), la 27 martie 1931 și Alexandru, la 25 aprilie 1937.

Fiica Livia Filipașcu, soția tenorului Ion Piso, îi recuperează o parte din manuscrisele ilustrului său tată și le publică postmortem.

Alexandru Filipașcu a fost un adevărat „patriarh al istoriografiei maramureșene”.

A fost ajutat educațional de unchiul lui, Gheorghe Bilașcu și el născut în Petrova.

În anul 1922, după susținerea tezei de doctorat în filosofie, la Roma, a părăsit Cetatea Eternă și s-a înscris, ca audient, la anumite cursuri în cadrul Universității din München. În anul 1926 a urmat, de asemenea, cursuri în filosofie, la Paris.

Doctor în filosofie la Roma, la Universitatea Pontificală Laterană (1922), iar mai apoi licentiat în teologie (1928) la Universitatea de Stat J. Kazimir, Lemberg - Lwow (Liov), cu teza susținută în limba latină, aceeași în care a fost și redactată, fiind de față și consulul României din acel oraș, cu respectiva ocazie onorantă.

A fost hirotonit în vechea biserică a mănăstirii greco-catolice din Moisei, în ziua de 8 septembrie 1929, de Sfânta Maria Mică, de către însuși episcopul românt unit al Gherlei, Dr. Iuliu Hossu. Prima liturghie oficiată de către Alexandru Filipașcu a avut loc la Petrova, la 1 noiembrie 1929, în biserica din Susani, un vechi lăcaș de cult greco-catolic.

A deținut funcția de prim ajutor de primar al Sighetului în perioada octombrie 1933 - noiembrie 1937, fără a avea însă o angajare politică.

A fost membru în:

Asociația pentru Cultura Poporului Român din Maramureș - ASTRA,

Societatea „Principele Mircea”;

Consiliul de Administrație al Băncii Populare „Tisa”,

Banca „Maramurășană”, cenzor

Pe această linie a perfecționării pedagogice continue, a urmat diverse cursuri la București (1928 - 1930), pe care le-a încheiat cu un examen de prestigiu, susținut la Iași și obținând media 8.17.

El a evitat, cu diplomație, luptele interconfesionale, disputele ideologico-politice de la mijlocul anilor ’40, plasându-se însă ferm împotriva revizionismului maghiar și a zvârcolirilor iredentiste ucrainene.

Între anii 1934 - 1936 a condus publicația „Ecoul Maramureșului”.

În perioada 1948 -1952 a fost profesor de istorie și religie la Institulul Teologic Ortodox din Cluj.^[2]

A fost arestat politic pe 15 august 1952.

A fost deținut politic din vara anului 1952 la Canalul Dunăre-Marea Neagră, unde a decedat.

Titluri și onoruri

În anul 1936 a fost decorat cu ordinul „Coroana României”, ca urmare a recunoașterii implicării sale prodigioase în viața social-politică și culturală a Maramureșului și a țării;

În anul 1941 a primit premiul „Năsturel” al Academiei Române.

Grupul Școlar din localitatea Petrova a primit numele de Liceul Tehnologic „Alexandru Filipașcu” prin ordinul de ministru nr. 3750/5.05.2004, începând cu anul școlar 2004 - 2005.

Lucrări

Cărți publicate antum

1940 – Istoria Maramureșului Arhivat în 16 octombrie 2013, la Wayback Machine., București, 270 de pagini, ediție online.
1943 – De la românii din Maramureș - Oameni, locuri, cântece, Sibiu, 87 de pagini
1944 – Maramureș, Sibiu, 52 de pagini
1945 – Voievodatul Maramureșului - Originea, structura și tendințele lui, Sibiu, 32 de pagini

Cărți publicate postum

Coautor, 1957 – Istoria Bisericii Romîne, manual pentru institutele teologice, tipărit cu binecuvîntarea PF Patriarh Justinian, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă București, două volume, 464 și respectiv 655 de pagini
2006 – Enciclopedia familiilor nobile maramureșene de origine română, Editura Dacia ^[3]^[4]

Note

^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 15 septembrie 2013. Accesat în 6 iulie 2013.
^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 27 februarie 2009. Accesat în 6 martie 2009.
^ Istorie si genealogie^{[nefuncțională – arhivă]}, Mihai Sorin Rădulescu, România literară, Nr. 41 / 13 octombrie 2006, accesat la 30 august 2013
^ Enciclopedia nobililor maramureșeni, 14 aprilie 2006, Adevărul, accesat la 30 august 2013

Legături externe

Alexandru Filipascu, 13 februarie 2009, CrestinOrtodox.ro
Istorie și genealogie Arhivat în 27 februarie 2009, la Wayback Machine., Mihai Sorin Rădulescu, România Literară - anul 2006, numărul 41
Despre cartea Enciclopedia familiilor nobile maramureșene de origine română^{[nefuncțională]} pe web site-ul editurii Dacia la SuperCarți.ro Arhivat în 2 martie 2009, la Wayback Machine.
Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste, 6 mai 2012, Traian George Horia, Evenimentul zilei
O moarte pentru o glumă Arhivat în 15 septembrie 2013, la Wayback Machine., 24 iunie 2011, Dr. George Enache, Ziarul Lumina
Articol despre lucrarea Maramureșul istoric în date de Marian Nicolae Tomi, în care se fac referiri la Alexandru Filipașcu—pe web site-ul Agonia.ro