Vasile era fiul unui creștin și al Macrinei cea Bătrână și se spune că s-a mutat cu familia sa într-o zonă muntoasă de pe țărmul Mării Negre pentru a scăpa de persecuția creștinilor din timpul împăratului Galerius (305-314).[1] A crescut în localitatea Neocaesarea (azi orașul Niksar din Turcia) din regiunea Pontus. El ar fi fost, potrivit tradiției, un avocat și retor cunoscut în principal pentru virtuțile sale.[4]
S-a căsătorit cu Emilia, o femeie virtuoasă provenită dintr-o familie bogată, și s-a stabilit în Cezareea Capadociei. Acolo Vasile și Emilia, cu ajutorul mamei lui, au format o familie care a avut o influență mare în istoria creștinismului.[5] Dintre cei nouă copii ai lor (alte surse susțin că ar fi fost zece copii), cinci dintre ei sunt menționați cu numele lor și sunt considerați a fi sfinți: Vasile cel Mare, Grigore de Nyssa, Petru de Sevastia, Naucratie și Macrina cea Tânără.[6][7][8] După moartea lui Vasile cel Bătrân, proprietatea familiei a fost transformată într-o comunitate monahală pentru călugărițe.[9]
Note
^ abMcSorley, Joseph. „St. Basil the Great”. The Catholic Encyclopedia. Vol. 2. New York: Robert Appleton Company, 1907. Accesat la 12 februarie 2014.
^Emile J. Prister, „O notă biografică - frații și surorile Sfântului Grigorie de Nyssa”, în vol. Petre Semen, Liviu Petcu (coord.), Părinții capadocieni, Editura Fundației Academice „AXIS”, Iași, 2009, p. 579.
Keenan, Mary (), „De Professione Christiana and De Perfectione: A Study of the Ascetical Doctrine of Saint Gregory of Nyssa”, Dumbarton Oaks Papers, Dumbarton Oaks, 5, pp. 167+169–207, doi:10.2307/1291077, ISSN0070-7546, JSTOR1291077
Smith, J Warren (aprilie 2006), „The Body of Paradise and the Body of the Resurrection: Gender and the Angelic Life in Gregory of Nyssa's "De Hominis Opificio"”, The Harvard Theological Review, Cambridge University Press, 99 (2), pp. 207–228, doi:10.1017/s0017816006001210, ISSN0017-8160, JSTOR4125294
