Emilia din Cezareea

Emilia din Cezareea
Date personale
Născutăsecolul al IV-lea d.Hr. Modificați la Wikidata
Caesarea, Imperiul Roman Modificați la Wikidata
Decedată375 d.Hr. Modificați la Wikidata
Caesarea, Imperiul Roman Modificați la Wikidata
Căsătorită cuVasile cel Bătrân Modificați la Wikidata
CopiiVasile cel Mare
Macrina cea Tânără
Petru al Sevastiei
Grigore de Nyssa
Naucratie Modificați la Wikidata
Venerație
Sărbătoare30 mai  Modificați la Wikidata
Sfinți
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Emilia din Cezareea (n. secolul al IV-lea d.Hr., Caesarea, Imperiul Roman – d. 375 d.Hr., Caesarea, Imperiul Roman) a fost o femeie creștină din Cezareea Capadociei, cunoscută ca mamă a cinci copii venerați ca sfinți: Vasile cel Mare, Grigore de Nyssa, Petru al Sevastiei, Naucratie și Macrina cea Tânără. Este venerată la rândul ei ca sfântă, cu ziua de prăznuire pe 30 mai, împreună cu soțul ei (Vasile cel Bătrân) și cu soacra ei (Macrina cea Bătrână).[1]

Biografie

S-a născut în provincia Capadocia a Imperiului Roman, care face parte în prezent din regiunea Anatolia Centrală a Turciei, la sfârșitul secolului al III-lea sau începutul secolului al IV-lea, perioadă în care creștinismul era tot mai răspândit, ceea ce reprezenta o provocare pentru guvernatorii romani și religia lor păgână.[2]

Emilia provenea dintr-o familie bogată și s-a căsătorit cu Vasile cel Bătrân, un avocat și retor creștin, împreună cu care s-a stabilit în Cezareea Capadociei.[3] Acolo Vasile și Emilia, cu ajutorul mamei lui, Macrina cea Bătrână, au format o familie care a avut o influență mare în istoria creștinismului.[3] Emilia a născut nouă sau zece copii,[3][4] printre care Vasile cel Mare (născut în jurul anului 330),[5] Macrina cea Tânără, Petru al Sevastiei, Grigore de Nyssa și Naucratie.[6][7][8]

A trăit o mare parte a ultimilor săi ani împreună cu fiica ei cea mai mare, Macrina cea Tânără, care a avut un impact profund asupra mamei sale.[9] După moartea lui Vasile cel Bătrân, Emilia a împărțit averea familiei fiecărui urmaș și a dus o viață austeră, dedicată creștinismului, înconjurată de slujitori pe care i-a tratat ca egali, la insistența Macrinei cea Tânără.[9] Modul lor ascetic de viață a atras mai multe femei care au creat un mediu cvasimonahal,[9] în care una era considerată bogată dacă trăia o viață creștină pură și devotată și disprețuia plăcerile și bunurile pământești.[10]

Emilia — cunoscută și sub numele de Emmelia — este venerată ca sfântă atât în Biserica Ortodoxă, cât și în Biserica Romano-Catolică[11] și se spune că a murit la 30 mai 375.[4] Cu toate acestea, ea nu este singura femeie din familia ei care este venerată ca sfântă. Atât soacra ei, Macrina cea Bătrână, cât și fiicele ei, Macrina cea Tânără și Teosebia, sunt recunoscute ca sfinte în Biserica Catolică (cu excepția Teosebiei) și în Biserica Ortodoxă.

Note

  1. ^ McSorley, Joseph. „St. Basil the Great”. The Catholic Encyclopedia. Vol. 2. New York: Robert Appleton Company, 1907. Accesat la 12 februarie 2014.
  2. ^ Brown, Peter () [1988]. The Body and Society: Men, Women, and Sexual Renunciation in Early Christianity. Columbia Classics in Religion (ed. Twentieth-anniversary). Columbia University Press. ISBN 978-0231144070. 
  3. ^ a b c Emil Preda, Dicționar al sfinților ortodocși, Ed. Lucman, București, 2000, p. 180.
  4. ^ a b Velimirovic, Nikolai (). Prologue for May 8 [in Julian calendar]. Diocese of Sydney, Australia and New Zealand of the Russian Orthodox Church Outside Russia. The Prologue from Ohrid: Lives of Saints, Hymns, Reflections and Homilies for Every Day of the Year (Volume 1: January to June) (în engleză). 1. Serbian Orthodox Eparchy of Western America. ISBN 9780971950504. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Bowersock, Glen Warren; Brown, Peter; Grabar, Oleg, ed. (). Late Antiquity: A Guide to the Postclassical World]. Harvard University Press. p. 336. ISBN 978-0-67451-173-6. 
  6. ^ Holböck 2002, p. 57.
  7. ^ Corrigan 2009, pp. 11–12.
  8. ^ Emile J. Prister, „O notă biografică - frații și surorile Sfântului Grigorie de Nyssa”, în vol. Petre Semen, Liviu Petcu (coord.), Părinții capadocieni, Editura Fundației Academice „AXIS”, Iași, 2009, p. 579.
  9. ^ a b c Emil Preda, Dicționar al sfinților ortodocși, Ed. Lucman, București, 2000, p. 180.
  10. ^ Gregory of Nyssa: The Life of Macrina, trad. de W.K. Lowther Clarke, (Londra: SPCK, 1916)
  11. ^ Papa Benedict al XIV-lea (). „Martyrologium Romanum - 30 May” (în Latin). Accesat în . Caesareae, in Cappadocia, sanctorum Basilii et Emmeliae uxoris, qui fuerunt parentes beatorum Basilii Magni et Gregorii Nysseni ac Petri Sebastensis Episcoporum, atque Macrinae Virginis. Hi vero sancti conjuges, tempore Galerii Maximiani, extorres facti, Ponticas solitudines incoluere; ef post persecutionem, filiis suarum relictis virtutum heredibus, in pace quieverunt. [La Cezareea din Capadocia, sfinții Vasile și Emilia, soția lui, care au fost părinții fericiților Vasile cel Mare, Grigorie de Nyssa, Petru, episcopul Sevastiei, și Macrina fecioara. Acești adevărați sfinți soți au fost exilați în pustiurile Pontului pe vremea lui Galerius Maximian; după persecuție, lăsându-le copiilor propriile lor virtuți ca moștenire, au adormit în pace.] 

Bibliografie