PROFILPELAJAR.COM

Privire de ansamblu
Tunelul Mateuți
Linie	Calea ferată Bălți–Rîbnița–Slobidka
Localizare	Mateuți, raionul Rezina, Republica Moldova
Coordonate	47°48′12″N 28°55′42″E ({{PAGENAME}}) / 47.80333°N 28.92833°E
Statut	funcțional,
Sistem	Calea Ferată din Moldova
Traversează	Defileul Mare al Ciornei
Statistici
Început lucrări	1891
Deschis	1893
Închis	distrus în 1941
Redeschis	1945
Proprietar	Calea Ferată din Moldova
Operator	Calea Ferată din Moldova
Trafic	Tunel feroviar^⁠(de)^[traduceți]
Caracter	Monument istoric (poziția 1904 – Tunel la calea ferată pe Lista monumentelor ocrotite de stat din raionul Rezina)
Indicatori tehnici
Proiectant general	Nicolae Apostolopulo
Constructor	Direcția Căilor Ferate de Sud-Vest ale Statului^⁠(uk)^[traduceți] din Imperiul Rus
Construcție	1924-1931
Lungime	165 metri
Nr. de tuburi	1
Număr de căi	cale ferată simplă
Ecartament	larg
Electrificat	nu
Modifică date / text

Tunelul Mateuți este un Tunel feroviar^⁠(de)^[traduceți]^[1] în uz^[2] localizat în localitatea Mateuți din raionul Rezina, Republica Moldova,^[1] edificat pentru a deservi tronsonul de cale ferată dintre Mateuți și Bălți.^[3] În prezent este singurul tunel feroviar [aflat în uz] din republică.^[4]

Istoric

A fost construit în perioada 1891-1893^[5] (calea ferată respectivă fiind edificată în perioada 1892-1894) și a fost primul tunel de acest tip, din Basarabia.^[3] Proiectul a aparținut inginerului Nicolae Apostolopulo, responsabil pentru construcția segmentului de cale ferată Bălți–Râbnița.^[5]

La intrarea trupelor române în Basarabia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, tunelul a fost găsit distrus.^[6] Refăcut în 1945,^[5] în prezent alături de semnificația sa socio-economică, are și una turistică,^[1] fiind inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat aflate în raionul Rezina.^[7]

Vezi și articolul: Tunelul ȚipalaVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Caracteristici

Se află localizat între Lipceni și Mateuți. Are o lungime de 165 m,^[8] fiind săpat în stâncă în Defileul Mare al Ciornei.^[5]

Referințe

^ ^a ^b ^c Bacal, Petru & Lozovanu, Dorin (coord.); Regiunea de Dezvoltare Centru. Aspecte geografice, socio-economice și ecologice; Dira-Ap; Chișinău; 2020; ISBN=978-9975-3236-5-9; p. 92; accesat la 28 ianuarie 2024
^ Dobreanschi, Vladimir; Revizia de primăvară cu comisia – 2017; Feroviarul Moldovei, Nr. 8-9 (5918-5919) 30 mai 2017; p. 3; accesat la 28 ianuarie 2024
^ ^a ^b Ionesc, Dumitru P.; Construirea căilor ferate în Basarabia; Revista Istorică, Serie nouă, Tomul 4, 1993, 9–10 septembrie–octombrie; ș p. 889; accesat la 27 ianuarie 2024
^ en ***; Passenger transportation generates losses of millions to Moldova’s Railways; IPN Press Agency, 28 december 2018; accesat la 28 ianuarie 2024
^ ^a ^b ^c ^d Ursul, Silvia; Defileul Mare al Ciornei; Revista Natura, Nr. 330 Decembrie 2020; accesat la 28 ianuarie 2024
^ Guvernământul Basarabiei; Basarabia dezrobită. Drepturi istorice, nelegiuiri bolșevice, înfăptuiri românești., Ediția a II-a; Institutul de arte grafice „Marvan” S.A.R.; iulie 1942; p. 128; accesat la 28 ianuarie 2024
^ Parlamentul Republicii Moldova; Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat; Anexaă la Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.1531-XII din 22 iunie 1993ș accesat la 28 ianuarie 1918
^ Cantemir, Lorin & Demian, Doru & Gavrilă, Ion & Volconovici, Augustin & Belu, Radu & Tcaciuc, Bogdan; Conexiunea feroviară transfrontalieră Chișinău – Iași – Europa; Lucrările Simpozionului „Cucuteni - 5000 Redivivus: Științe exacte și mai puțin exacte”, Ed. a 5-a, Chișinău 23-25 septembrie 2010; Chișinău; Moldova; p. 161; accesat la 28 ianuarie 2024