Trio de ancii

Un trio de ancii, de asemenea cunoscut și ca trio d’anches, este un ansamblu cameral mixt care conține trei instrumente de suflat cu ancie: oboi, clarinet și fagot. Termenul se poate referi și la o compoziție muzicală pentru această combinație instrumentală. Potrivit studiului lui James Gillespie despre Genuri muzicale, trio-ul de ancii se află imediat după cvintetul de suflători printre ansamblurile camerale de suflători în ceea ce privește popularitatea și cantitatea repertoriului dedicat[1]. La fel ca și cvintetul de suflători, trio-ul de ancii cuprinde instrumente diferite timbral dar combinația acestuia este mai omogenă decât în cazul cvintetului de suflători.

Istoric

Originile trio-ului de ancii sunt mai recente decât cele ale cvintetului de suflători, ansamblu care a apărut la începutul secolului XIX. Prima lucrare cunoscută pentru trio de ancii, o lucrare a compozitorului francez Ange Flégier, a fost scrisă în anul 1897.[2] Specia camerală de cvintet de suflători a fost definitiv stabilită în anii 1920 de către Trio d’Anches de Paris.[3][4] Mare parte din repertoriul original pentru trio de ancii a fost scris pentru ansamblul Oubradous cât și pentru Trio d’Anches René Daraux. Multe lucrări au fost comandate de Louise Hanson-Dyer și tipărite prin editura sa: Éditions de l'Oiseau-Lyre.[5] Multe dintre lucrările compozitorilor francezi au fost scrise pentru concursul Prix de Rome.

Ansambluri de trio de ancii

Listă cu lucrările scrise pentru trio de ancii

Argentina

Belgia

Brazilia

Bulgaria

Canada

Croația

Republica Cehă / Slovacia

Danemarca

Franța

Germania

Ungaria

Italia

Japan

Luxemburg

Macedonia

Olanda

Norvegia

Polonia

România[17]

Rusia

Suedia

Elveția

Regatul Unit

Statele Unite

Trio-uri de ancii cu acompaniament

Reed trio with orchestra

  • Henri Tomasi, Divertimento Corsica for reed trio, strings and harp (1952)

Reed trio with piano

Referințe

  1. ^ Gillespie, James E. (). „The Reed Trio: An Annotated Bibliography of Original Published Works”. Detroit Studies in Music. The University of California (20). ISSN 0070-3885. 
  2. ^ Fliégier reed trio on IMSLP
  3. ^ Gillespie, James E. (). „The Reed Trio: An Annotated Bibliography of Original Published Works”. Detroit Studies in Music. The University of California (20). ISSN 0070-3885. 
  4. ^ History of the reed trio on Trio Lézard's website[nefuncțională]
  5. ^ Bretz, Jacqueline Therese (). „The Reed Trio: Analysis of Works by Ibert, Françaix and Schreiner with a Representative Repertoire List”. Ohio State University. Accesat în . [nefuncțională]
  6. ^ Clark, Walter Aaron. „Ranieri, Salvador”. Oxford Music Online. Accesat în . 
  7. ^ Rossel, Jens. „Berg, Gunnar”. Oxford Music Online. Accesat în . 
  8. ^ Andrieux, Françoise; Briscoe, James R. „Arrieu, Claude”. Oxford Music Online. Accesat în . 
  9. ^ Fletcher, Kristine Klopfenstein (). „VI. Annotated Bibliography of Commissioned Solos for Bassoon, 1898-1984”. The Paris Conservatoire and the Contest Solos for Bassoon. Indiana University Press. p. 74. ISBN 0-253-34215-5. 
  10. ^ Evans, Gary Windell (decembrie 2006). „CHAPTER 4 THE CHAMBER AND SOLO WORKS FOR CLARINET BY MARCEL MIHALOVICI”. Marcel Mihalovici: A Critical Evaluation of His Solo and Chamber Works for Clarinet, A Lecture Recital, Together with Three Recitals of Selected Works by Bozza, Uhl, Martino, Sowerby, Kalliwoda, Bax, and Others (PDF) (Teză). University of North Texas. Accesat în . 
  11. ^ Fletcher, Kristine Klopfenstein (). „VI. Annotated Bibliography of Commissioned Solos for Bassoon, 1898-1984”. The Paris Conservatoire and the Contest Solos for Bassoon. Indiana University Press. p. 87. ISBN 0-253-34215-5. 
  12. ^ Fletcher, Kristine Klopfenstein (). „VI. Annotated Bibliography of Commissioned Solos for Bassoon, 1898-1984”. The Paris Conservatoire and the Contest Solos for Bassoon. Indiana University Press. p. 86. ISBN 0-253-34215-5. 
  13. ^ Herd, Judith. „Shinohara, Makoto”. Oxford Music Online. Accesat în . 
  14. ^ „Cigrang Trio d'Anches at Luxembourg Music Publishers”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Weber, Loll. „Krumlovsky, Claus”. Oxford Music Online. Accesat în . 
  16. ^ Samama, Leo. „Escher, Rudolf”. Oxford Music Online. Accesat în . 
  17. ^ Ghita, Valentin, The-Repertoire-of-Romanian-Musical-Creation-for-Wind-Instruments (PDF), Ars Ventus Association [nefuncțională]
  18. ^ Cosma, Octavian; Rădulescu, Antigona. „Dinescu, Violeta”. Oxford Music Online. Accesat în . 
  19. ^ Müller, Patrick. „Zbinden, Julien-François”. Oxford Music Online. Accesat în . 
  20. ^ Standford Cartoons (composer's website)
  21. ^ Mechem Reed Trio on the composer's website
  22. ^ Pasler, Jann; Rife, Jerry. „Schmitt, Florent”. Oxford Music Online. Accesat în . 
  23. ^ Standford Suite Humoresque (composer's website)

Lectură suplimentară