Toponimia maghiară în Moldova

Drept mărturie a prezenței ceangăilor vorbitori de limbă maghiară în Moldova stau unele toponime păstrate până în prezent.

Prezența unor toponime și hidronime de origine maghiară, grupate în marea lor majoritate în partea de vest a Moldovei, dovedește că printre cei stabiliți la răsărit de Carpații Orientali se găseau și colectivități umane de limbă maghiară. Astfel de nume sunt atestate documentar încă de înainte de mijlocul secolului al XV-lea (Bacău, Bârgăuani, Chiejdi (Cuejd), Cracău, Hindău, Hârlău etc.), iar pentru adoptarea lor de către localnici fiind necesară trecerea mai multor decenii, este probabil ca acestea să fi apărut înainte de întemeierea Moldovei.[1]

Alături de toponimia maghiară există și toponimia cumană. Toponime cumane păstrate în zonă sunt Toroklyás, Ciudomir, Nemira, Kalabucs (Clăbuc), Tazlău, Caraclău, Cotumba, Oituz, Uz, Dărmănești, Comănești, Răcăciuni, Dofteana, Faraoani, Dsidafalva (Adjudeni).[2]

Potrivit lui Nicolae Iorga, o populație turcică s-a stabilit la estul Carpaților înaintea maghiarilor și a lăsat urme în toponimia zonei (Ceahlău, Rarău etc.).[3]

Toponime

Județul Bacău

  • Bacău – din maghiară bákó, „loc de execuție” sau de la antroponimul Bakó[4] „călău”, vezi și articolul Etimologia numelui Bacăului
  • Barați (sat, comuna Mărgineni) (magh. "Barát", în trad. "Călugări",[5] vezi și articolul bărăție)
  • Bartășești (sat, comuna Ungureni) (de la antroponimul Bartos)
  • Bartea (parte de sat, comuna Asău), de la antroponimul Barta
  • Bărnești, din antroponimul Barna (în maghiară barna – „arătos” (în toponimia maghiară este momentan necunoscut)[4]
  • Agăș (comună) (magh. "Ágas",[6] în trad. "Ramuri")
  • Apa Asău (sat, comuna Asău) (1. din magh. "apát", în trad. "abate", "stareț" /vezi de ex. Apa/hida, la origine Apát/hida sau 2. "apa", în trad. "principal", "tată", + "aszó", de la pârâul Asăul, în trad. "pârâul care seacă")
  • Asău (comună) (din magh. "aszó",[6] de la pârâul Asău, în trad. "pârâul care seacă")
  • Boboș (sat, comuna Dealul Morii) (din antroponimul "Babos", în trad. "Pistruiatu" sau din "babos", în trad. "locul cu fasole")
  • Borzești (aparține de municipiul Onești) (din maghiară borz, în traducere „bursuc”)[7]
  • Cădărești, din antroponimul Kádár[4]
  • Căptălani (sat, comuna Motoșeni) (din magh. "káptalan", în trad. 1. "plantă erbacee cu frunze mari și late, întrebuintate ca acoperiș la stupii primitivi de albine", 2. "organizația canonicilor")
  • Ciucani (sat, comuna Răcăciuni) (magh. "Csík", de la toponimul Csík - Ciuc - sufixul -eni arată că întemeietorii erau din Ciuc)
  • Ciugheș (sat, comuna Palanca) (magh. "Csügés",[8] în trad. "tufăriș")
  • Comiatul (în maghiară Komjátpataka), din antroponimul Komjád/Komját[4]
  • Cuchiniș (parte a satului Brusturoasa) (magh. "Kökényes", în trad. "Porumbari)
  • Faraoani (în maghiară Forrófalva), din antroponimul Forró,[9] „fierbinte”[10]
  • Fărcașa (sat, comuna Oncești) (din magh. "farkas", în trad. "lup, lupeni")
  • Fichitești, de la antroponimul Fekete[9]
  • Gherăiești, Birăiești (azi încorporat în municipiul Bacău) (magh. "Birófalva", în trad. "satul judelui, birăului", sau de la antroponimul Biró) Rosetti, p. 7.
  • Ghimeș (magh. "Gyimes", de la "gém/szarvas", în trad. "locul cu cerbi")
  • Gioseni (sat, comuna Tamași) (din magh. "diós", în trad. "loc cu nuci") (numele maghiar actual al satului: "Gyoszény" arată că fondatorii erau maghiari, apoi majoritari au devenit românii, iar secuii veniți după 1764 au preluat toponimul - teorie întărită și de faptul că în dialectul local se arată o puternică influență secuiască, în ciuda faptului că satul este în zona "ceangăilor de sud")[11]
  • Lapoș (sat, orașul Dărmănești) (magh. Lápos, în trad. "mlăștinos")
  • Lucăcești (sat, orașul Moinești) (magh. "Lukácsfalva", de la antroponimul Lukács "Luca")
  • Ludași (sat, comuna Balcani) (din magh. "ludas", în trad. "gășteni")
  • Nadișa (sat, comuna Strugari) (din magh. "nádas", în trad. "loc cu stuf)
  • Orășa (sat, comuna Livezi) (din magh. "váras", în trad. "loc cu cetate")
  • Orășa Avram (sat, comuna Sănduleni) (din magh. "váras", în trad. "loc cu cetate")
  • Orbic (mai demult sat, azi cartier în orașul Buhuși) din magh. "várbükk", "várbikk", în trad. "pădurea de fagi a cetății" - de la pârâul Orbic. Pt. conformitate vezi numeroasele toponime "várbükk", "várbikk" din întreg Bazinul Carpatic (observație: pentru va>o vezi város>oraș, Vaskút> Oșcut, Udvarhely>Odorhei, etc.[12]
  • Palanca (comună) (magh. "Palánka", în trad. "fortificație din trunchiuri de copac")
  • Perchiu (sat, comuna Huruiești) (de la muntele Perchiu, magh. "Perkő", în trad. "muntele unde se ține judecata")[8]
  • Răcătău de Jos (sat, comuna Horgești) de la arhaismul maghiar conservat în Moldova "ráktató", "rágtató", în trad. "meliță",[13][14] derivă denumirea în mod eronat din "rakató" cu sensul "loc de încărcare"
  • Șanta (sat, comuna Asău) (de la antroponimul Sánta "șchiop")
  • Sascut (comună) (magh. "Szászkút", în trad. "Fântâna Sasului")[15]
  • Secuieni (comună) ("satul celor din Secuime")[8]
  • Șendrești (sat, comuna Motoseni) (de la antroponimul Sándor "Alexandru")
  • Șomușca (sat, comuna Cleja) (magh. "Somoska", în trad. "locul unde cresc coarne")
  • Tamași (comună) (magh. "Tamás", de la antroponimul Tamás)
  • Tarhăuși (sat, comuna Ghimeș) magh. "Tarhavas", în trad. "muntele gol")
  • Teiuș (sat, comuna Parava) din magh. "tövis", în trad. "loc cu ghimpi"(pentru comparație vezi orașul Teiuș din județul Alba)
  • Trotuș (magh. "Tatáros", "Tatros",[16] în trad. "Tătărăști")
  • Uifalău (vechiul nume al comunei Nicolae Bălcescu /în perioada interbelică Ferdinand/) (magh. Újfalu, în traducere Satul Nou)
  • Uifalău (vechiul nume al comunei Traian) (magh. Újfalu, în traducere Satul Nou)
  • Unguri (sat, comuna Găiceana) (fostul nume al satului Arini /până în 1967/) (magh. "Magyarfalu", în trad. "Satul Unguresc")
  • Vermești (sat, orașul Comănești) din magh. "vermes", în trad. "loc cu capcane (pentru animale)" (pentru comparație vezi satul Vermeș din județul Bistrița)
  • Verșești (sat, comuna Sănduleni) din antroponimul magh. "Veres", în trad. "roșcovan"
  • Valea Șoșii (sat, comuna Poduri) din antroponimul magh. "Sós, Soós", în trad. "șalgău"
  • Zemeș (comună) din vechiul antroponim maghiar Szemes ("cu ochi", adică "vede-tot").[A]

Județul Neamț

  • Adjudeni (sat, comuna Tămășeni) (magh. Dsidafalva; din antroponimul Egyed – locuitorii provin din Adjud, jud. Bacău) [1] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Almaș (sat, comuna Garcina) (din magh. "almás", în trad. "locul cu meri, mereni")
  • Baratca (sat, comuna Bărgăuani) (din magh. "barát", în trad. "călugăr") (vezi și articolul bărăție)
  • Bașta (sat, comuna Secuieni) (din magh. "básta", "bástya", în trad. "bastion") (observație: consoana "ș" arată că denumirea nu vine de la ceangăii "sâsâiți", nici de la românescul "bastă", ci cel mai probabil de la secui) Alexandru Ciorănescu: DET, 722.
  • Bârnadu (în maghiară Bernád), din antroponimul Bernád[4]
  • Bereșești (sat dispărut, comuna Gherăești, Birăești) (din magh. "béres", în trad. "argat") [2] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Bicaz (comună) (magh. "Békás", din magh. "békasó", în trad. "cremene") Alexandru Ciorănescu: DET, 829. (observație: din forma arhaică /prezervată până astăzi în dialectul ceangăieasc "sâsâit"/ "bíkaszú")
  • Bicaz Chei (comună) (magh. "Békás", din magh. "békasó", în trad. "cremene") Alexandru Ciorănescu: DET, 829. (observație: din forma arhaică /prezervată până astăzi în dialectul ceangăieasc "sâsâit"/ "bíkaszú")
  • Ceahlău (comună) de la muntele Ceahlău, care vine din magh. "Csaholó", "Csagoló", varietate de vultur (Gypaetus barbatus) Alexandru Ciorănescu: DET, 1602.
  • Cuejdiu (sat, comuna Garcina) (din magh. "kövesd", în trad. "pietrosu") (vezi numeroasele toponime din Transilvania "Cuieșd" "Cuiejd")
  • Cut (sat, comuna Dumbrava Roșie) (din magh. "kút", în trad. "fântână, izvor")
  • Dămuc (în maghiară Damuk, Gyergyódamuk), din antroponimul Domonkos[9]
  • Fărcașa (comună) (din magh. "farkas", în trad. "lup, lupeni") [3] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Făurei (comună) (din antroponimul Forró "Faur", "Făur" + magh. "hely", în traducere "loc" = "locul lui Făur")
  • Gherăești, Birăești (comună) (magh. "Birófalva", în trad. "satul judelui, birăului", sau de la antroponimul Biró) [4] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Grințieș (comună) (din magh. "gerinces", în trad. "creastă")
  • Hangu (comună) din magh. hang (sunet, ecou)[5] Arhivat în , la Wayback Machine., mai precis forma "hangony", în trad. "loc zgomotos" sau "loc cu ecou" (pt. comparație vezi satul Hangony din Ungaria, în anul 1214 sub forma Hongun - Kiss Lajos: Dicț. etimologic al numelor geogr.)
  • Holm (sat, comuna Pâncești) (din magh. "halom" /în maghiara veche "holm"/, în trad. "colină", "movilă") – posibil din ucraineană sau rusă "holm", în trad. "colină", "movilă")
  • Leucușeni (azi încorporat în Săbăoani) (magh. "Lőkösfalva", "Lököszfalva", de la vechiul antroponim maghiar Lőkös – vezi toponime maghiare ca Lőkösháza /Ungaria/, Lőkös/Levkuška [6] /Slovacia/ [7] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Oșlobeni (sat, comuna Bodești) (1. din magh. "vas" - în dialectul secuiesc "vos" - , în trad. "fier" + "láb", în trad. "parcelă" sau "poale" = "parcela fieroasă" sau "poalele (muntelui) fieros") (2. de la antroponimul Vas "puternic" + "láb", în trad. "parcelă" = "parcela lui Vas") (observație: pentru va>o vezi város>oraș, udvarhely>odorhei)
  • Ozana „Este discutată, de asemenea, situația coexistenței pentru o perioadă îndelungată de timp a două nume pentru același curs de apă, Ozana și Neamțul. Numele Ozana, de origine maghiară, mai vechi decât Neamțul, s-a menținut doar la nivel popular, în timp ce celălalt hidronim, dat de administrație în virtutea faptului că râul trece chiar prin târgul cu acest nume, a rămas aproape exclusiv la nivel cult, neintersectându-se în uz cu denumirea populară.” [8][nefuncțională]
  • Săbăoani (comună) (magh. "Szabófalva", "Satul Croitorului", "Satul Sabăului")
  • Săcălușești (sat, comuna Agapia) (din magh. "szakálas", în trad. "bărbos")
  • Secuieni (comună) ("satul celor din Secuime")
  • Secuienii Noi (sat, comuna Secuieni) (în trad. "satul celor din Secuime")
  • Tarcău (comună) (de la muntele Tarcău, din magh. "Tarkő", în trad. "piatră goală, munte gol") – alternativ (din punct de vedere fonetic aproape imposibil): de la "tărcat", “pestriț” ( N. Iordan: Nume de locuri românești din R.P.R., Ed. Academiei R.P.R. 1952) . “Tărcat” la rândul lui vine din magh. “tarka”=”pestriț”
  • Tămășeni (comună) (de la antroponimul Tamás "Toma") [9] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Târpești (sat, comuna Petricani) de la antroponimul Törpe/Târpea, în trad. Piticu, vezi Târpești
  • Telec (sat, comuna Bicaz) (din magh. "telek", în trad. "parcelă, lot de case")
  • Ticoș (sat, comuna Bicaz) (din magh. "tikos, tyúkos", în trad. "locul cu găini")
  • Ticoș Floarea (sat, comuna Tașca) (din magh. "tikos, tyúkos", în trad. "locul cu găini")
  • Verșești (sat, comuna Girov) din antroponimul magh. "Veres", în trad. "roșcovan"
  • Pildești, Neamt (sat, comuna Cordun)

Județul Iași

  • Berchișești, din adjectivul maghiar berkes cu semnificația „loc stufos”, „dumbravă” sau „pădurice” folosit și ca nume de persoană. Până în 1922 satul Borzești, Cluj s-a numit Berchiș (în maghiară Berkes).[9]
  • Boroșești (sat, comuna Scânteia) (din magh. "boros", în trad. "locul cu vin" eventual din antroponimul Boros)
  • Borosoaia, din antroponimul Boros[4]
  • Căuești (sat, comuna Scheia) (din magh. "kő", "köves", în trad. "piatră", "pietros")
  • Copou (cartier din Iași), din supranumele maghiar Kopó (la Nyergesújfalu există un munte denumit Kutya (Kutya-hegy), fiind numit astfel de localnici, pentru cá la coptul strugurilor câinii obișnuiesc să fure recolta. În analogie, și Kopó-domb (Dâmbul Copou) poate avea o etimologie similară.[4] Din maghiară kopócâine de vânătoare”, „copoi”, unde forma primitivă a ultimului este „copou”.
  • Dămăcușeni (comuna Scânteia), din antroponimul Dămăcuș (din maghiară Domokos)[9]
  • Fărcășeni (sat, comuna Strunga) (din magh. "farkas", în trad. "lup, lupeni")
  • Fedeleșeni (sat, comuna Strunga) (din magh. "fedeles", în trad. "butoi cu capac") (observație: nu e posibil ca numele să vină direct din limba română, din regionalismul "fedeleș" "butoi cu capac", pt. că și regionalismul provine din maghiara)
  • Feredeni (sat, comuna Deleni) (din magh. "feredő", în trad. "băi") (observație: nu e posibil ca numele să provină direct din regionalismul "feredeu", pt. că și regionalismul provine din maghiara)
  • Forăști (sat, comuna Gropnița) (din antroponimul Forró – vezi Fărăoani)
  • Gârbești (sat, comuna Țibana) (din antroponimul Görbe sau din magh. "görbe", "gürbe" în trad. "curbat, încovoiat")
  • Heleșteni (comună) (din magh. "halastó", literal lacu cu pesti, în trad. "heleșteu"), reședința comunei cu același nume
  • Hălăucești (comună) (magh. "Halasfalva", în trad. "Satul cu Pești"), reședința comunei cu același nume
  • Holm (sat, comuna Podu Iloaiei) (din magh. "halom", în trad. "colină", "movilă")
  • Miclăușeni (sat, comuna Butea) (magh. "Miklósfalva", de la antroponimul Miklós "Nicolae")
  • Mogoșești (comună) (din magh. "magas", în trad. "înalt"), reședința comunei cu același nume
  • Podu Iloaiei (oraș) (magh. "Lónyahíd", "luna" în slavă "vânători", transmis în română prin filieră maghiară: Lónya> Loaia /vezi Bánya>Baia, iar prin etimologie populară a fost adăugat i-ul din față – pentru preluare concomitentă din slavă vezi localitatea Luna /în maghiară Lónya/ din jud. Cluj)
  • Șendreni (sat, comuna Victoria) (de la antroponimul Sándor "Alexandru")
  • Țicău (cartier din Iași) din antroponimul maghiar Cikó, vezi satul Cikó din Ungaria și Țicău (Kiss Lajos: Dicț. etimologic al numelor geogr., Budapesta, 1997)

Județul Suceava

  • Baia (comună) (magh. "Bánya", în trad. "mină") [www.revistatribuna.ro/pdf/tribuna25.pdf], reședința comunei cu același nume
  • Botuș (sat, comuna Fundu Moldovei) (de la jitnicerul Botos, al cărui nume vine din magh. "bot", în trad. "baston". "Botos" este "cel care foloșește baston", adică este șchiop.) [10] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Botuș, Botoș (sat, comuna Iacobeni /până în 2002/, iar apoi comuna Ciocănești) (de la antroponimul Botos, al cărui nume vine din magh. "bot", în trad. "baston". "Botos" este "cel care foloșește baston", adică este șchiop.)
  • Cărăuș de Jos (cătun, comuna Dorna Cândrenilor, la granița dintre județele Bistrița și Suceava) (din magh. "karós" "locul cu pari") (observație: dacă numele era legat de cărăuși, atunci forma ar trebui să fie "Cărăușii de Jos")
  • Cărăuș de Sus (cătun, comuna Dorna Cândrenilor) (din magh. "karós" "locul cu pari") (observație: dacă numele era legat de cărăuși, atunci forma ar trebui să fie "Cărăușii de Sus")
  • Corlat/Corlătești, din antroponimul Korlát, provenit din Konrad (în toponimia maghiară este momentan necunoscut)[9]
  • Demăcușa, din antroponimul Dămăcuș (din maghiară Domokos)[9]
  • Dieniș, din antroponimul Dienes (în toponimia maghiară este momentan necunoscut)[9]
  • Falcău (sat, comuna Brodina) (din magh. "fal", în trad. "zid" + magh. "kő", în traducere "piatră" = "fal/nak való/ kő" "piatră pentru zid", eventual "zid de piatră")
  • Forăști (comună) (din antroponimul Forró – vezi Fărăoani)
  • Leucușești (sat, comuna Preutești) (de la vechiul antroponim maghiar Lőkös – vezi toponime maghiare ca Lőkösháza /Ungaria/, Lőkös/Levkuška[17]/Slovacia/)[18]
  • Lucăcești (comună) (de la antroponimul Lukács "Luca")
  • Suceava (municipiu) (din magh. "szűcs", în trad. "cojocar", "suciu" + sufixul slavo-român -eavă = cojocărie)( vezi la Suceava

Județul Vaslui

  • Bărtăluș-Răzeși (Bărtăluș: din antoponimul maghiar Bartalus)
  • Bărtăluș-Mocani (Bărtăluș: din antoponimul maghiar Bartalus)
  • Dilțegani, din numele boierului Petru Delțeg[9] (supranume provenit din maghiară delcség „chipeș” sau „fălos”,[19] în toponimia maghiară este momentan necunoscut)[9]
  • Ferești, din numele boierului Feér (Fehér)[9]
  • Ferești (comuna Loaza), numele boierului Feér (Fehér)[9]
  • Ghergheleu (sat, comuna Codăești) (din antoponimul maghiar Gergely "Grigore")
  • Gherghești (comună) (din antoponimul maghiar Gergely "Grigore")
  • Huși (oras) (magh. "Husz" de la husiți - aceasta e numai una din etimologiile posibile)
  • Pogana (comună) (studiul fonetic arată că Pogana vine din forma maghiară “pogány”)
  • Pogănești (sat, comuna Stănilești) (studiul fonetic arată că Pogănești vine din forma maghiară “pogány”)
  • Secuia (sat, comuna Muntenii de Jos)

Județul Botoșani

  • Balinți (sat, comuna Havârna) (de la antroponimul Bálint "Valentin")
  • Borzești (sat, comuna Ungureni) (din magh. "borz", în trad. "locul cu viezuri", "locul cu bursuci", "Bursuceni")
  • Botoșani (municipiu) (de la fondatorul Botos, al cărui nume vine din magh. "bot", în trad. "baston". "Botos" este "cel care foloșește baston", adică este șchiop.)
  • Gherghel (cătun, comuna Șendriceni) (din antroponimul Gergely "Grigore")
  • Gârbeni (sat, comuna Havârna) (din antroponimul Görbe sau din magh. "görbe", "gürbe" în trad. "curbat, încovoiat")
  • Gârbești (sat, comuna Todireni) (din antroponimul Görbe sau din magh. "görbe", "gürbe" în trad. "curbat, încovoiat")
  • Hilișeu (comună, Hilișeu Horia, Hilișeu Cloșca, Hilișeu Crișan) (din magh. "halastó", în trad. lac cu pesti, "heleșteu") (observație: e posibil ca numele să vină direct din limba română, din "heleșteu". Termenul romanesc Heleșteu este tot o preluare din maghiara)
  • Șendreni (sat, comuna Frumușica) (de la Sendre, nume propriu dar o posibila origine ar fi de la antroponimul Sándor "Alexandru")
  • Șendriceni (comună) (de la antroponimul Sándor "Alexandru")
  • Unguroiaia (sat, comuna Cristești)

Județul Vrancea

  • Adjud (din maghiară Egyed(halma)), de la antroponimul Egyed[4]
  • Andreiașu de Jos/Andreiașu de Sus, din antroponimul maghiar András. În 1445 satul a fost menționat cu amplasarea pe lângă pădurea lui Andriaș Căliman, numele original fiind, după toate probabilitățile, Kálmán/Kelemen András.[9] Însă, după Tezaurul toponimic al României. Moldova, provine din numele de persoană din Muntenia Andreiaș sau din moldovenescul Andrieș.[9]
  • Arva, din numele de persoană Árva datat și în Moldova (în toponimia maghiară este momentan necunoscut)[4]
  • Căliman, de la antroponimul Kálmán/Kelemen[9]
  • Bichești (sat, comuna Boghești) (din magh. "bikk", "bükk", în trad. "fag")
  • Bizighești, din antroponimul Bezzegh (în toponimia maghiară este momentan necunoscut)[4]
  • Chiojdeni (comună) (din magh. "köves", în trad. "pietros") (vezi Chiojdu din jud. Buzău)
  • Farcaș (sat, comuna reghiu) (din magh. "farkas", în trad. "lup, lupeni")
  • Făurei (sat, comuna Garoafa) (din antroponimul Forró "Faur", "Făur" + "hely", în magh. "loc")
  • Feldioara (sat, comuna Tănăsoaia) (din magh. "földvár", în trad. "cetate din pământ")
  • Palanca (sat, comuna Urechești) (din magh. "palánka", în trad. "fortificație din trunchiuri de copac")
  • Vizantea-Livezi (comună, din magh. "viz", în trad. "apă".) Semnificativ, așezarea a fost populată până de curând de ceangăi catolici maghiarofoni.

Județul Galați

  • Balintești. de la antroponimul Bálint,[9] tradus Valentin[20]
  • Căuiești (sat, comuna Drăgușeni) din magh. "kő" "köves", în trad. "piatră", "pietros"
  • Corod (comuna) din magh. "Kóród", în trad. "loc cu cocean, tuleu", pentru comparație vezi nemumăratele denumiri maghiare "Kóród", "Kórógy" din Bazinul Carpatic
  • Filești (suburbie a Galațiului), din antroponimul maghiar Fele, familia fiind datată în acest teritoriu din 1528 (în toponimia maghiară este momentan necunoscut)[9]
  • Ghidigeni (comună) (din magh. “hideg”, în trad. „rece, geros”, folosit și ca antroponim)
  • Ghinghești (sat, comuna Drăgușeni) 1.) din magh. "gyöngyös", în trad. "loc cu vâsc", pentru comparație vezi nemumăratele denumiri maghiare "Gyöngyös" din Bazinul Carpatic, 2.) din antroponimul Gyöngyös, în trad. "cel care se ocupă de perle"
  • Ionășești (sat, comuna Nicorești) de la antroponimul Jónás "Iona"
  • Pechea (comună) de la antroponimul Beke. În anul 1521 amintit sub denumirea Bechea, pt. comparație vezi numeroasele denumiri Beke, Béke, Bekecs, Bekeny din Bazinul Carpatic, toate având la rădăcină antroponimul Beke[14]
  • Șendreni, de la antroponimul Sándor "Alexandru"
  • Taplău, din magh. "tapló", în trad. "iască"
  • Ungureni

Oronime

  • Aldămaș (magh. "Áldomás",[21] în trad. "loc de cinstire")
  • Apahaoș (magh. "Apahavas", din magh. "apát", în trad. "abate" + "havas", în trad. "munte /înalt/").[21] (ex. Apáthida> Apahida, Apátnagyfalu> Apanagyfalu)
  • Bicaz (magh. "Békás", din magh. "békasó", în trad. "cremene") (Alexandru Ciorănescu: DET, 829.) (observație: din forma arhaică /prezervată până astăzi în dialectul ceangăieasc "sâsâit"/ "bíkaszú")
  • Ceahlău din magh. "Csaholó", "Csagoló", varietate de vultur (Gypaetus barbatus) Alexandru Ciorănescu: DET, 1602.
  • Cerebic (magh. "Cserebükk",[22] în trad. "stejar, fag")
  • Cherebic (magh. "Kerekbükk",[21] în trad. "pădure rotundă de fag")
  • Cheșchieșul (magh. "Kecskés",[21] în trad. "loc cu capre")
  • Dealul Poșorcanilor (în trad. "dealul vrăjitoarelor")
  • Farcu-Mare (magh. "Nagyfarok",[8] în trad. "coada mare")
  • Farcu-Mic (magh. "Kisfarok",[8] în trad. "coada mică")
  • Haloș (magh. "Halas",[21] în trad. "loc cu pești")
  • Haloșul Mare (din magh. "halas",[8] în trad. "loc cu pești")
  • Haloșul Mic (din magh. "halas",[8] în trad. "loc cu pești")
  • Lapoșul (magh. "Lápos",[21] în trad. "mlăștinos")
  • Micheș (magh. "Mikes",[21] de la antroponimul Mikes)
  • Muieruș (magh. "Magyarós",[21] în trad. "aluniș")
  • Obcinele Feredeului, județul Suceava, din maghiară feredő, în traducere „loc de scăldat”, „băi”
  • Perchiul, în maghiară Perkő,[8] în traducere „muntele unde se ține judecata”
  • Pilișca (magh. "Piliske",[8] în trad. "muntele mic cu cenușă")
  • Pogănești-Suceveni (pădure, jud. Galați) (studiul fonetic arată că Pogănești vine din forma maghiară “pogány”)
  • Rarău (munte, jud. Suceava, magh. Ráró, de la o specie de vulturi migratori, un fel de uliu, șoim - de asemenea nume dat cailor)
  • Șandru-Mare (magh. "Nagysándor",[21] de la antroponimul Sándor - Alexandru)
  • Șandru-Mic (magh. "Kissándor",[21] de la antroponimul Sándor - Alexandru)
  • Șaroșa (magh. "Sáros",[8] în trad. "noroios")
  • Tarcău (magh. "Tarkő", în trad. "piatră goală, munte gol")
  • Tarhaoș, Tarhăuși (magh. "Tarhavas",[21] în trad. "muntele gol")

Hidronime

Județul Bacău

  • Râul Agăș (magh. "Ágas", în trad. "Ramuri", "Rămuroasa")
  • Râul Aldămaș (magh. "Áldomás", în trad. "loc de cinstire")[21]
  • Râul Aprieș (magh. "Epres", în trad. "cu căpșuni")
  • Râul Asău, Trotuș (magh. "Aszó",[8] în trad. "pârâul care seacă")
  • Râul Asăul Mare (magh. "Aszó",[8] în trad. "pârâul care seacă")
  • Râul Asăul Mic (magh. "Aszó",[8] în trad. "pârâul care seacă")
  • Râul Căiuțul Mare (din magh. "köves", "kövecs",[8] în trad. "pietros")
  • Râul Căiuțul Mic (din magh. "köves", "kövecs",[8] în trad. "pietros")
  • Râul Cuchiniș (magh. "Kökényes", în trad. "Porumbari")
  • Râul Ciugheș (magh. "Csügés",[8] în trad. "tufăriș"
  • Râul Haloșul Mare (din magh. "halas",[8] în trad. "loc cu pești")
  • Râul Haloșul Mic (din magh. "halas",[8] în trad. "loc cu pești")
  • Râul Orbic din magh. "várbükk pataka", "várbikk pataka", în trad. "pârâul pădurii de fagi a cetății". Izvorăște lângă cartierul Orbic din Buhuși. Pentru conformitate vezi numeroasele toponime "várbükk", "várbikk" din întreg Bazinul Carpatic (observație: pentru va>o vezi város>oraș, Vaskút> Oșcut, udvarhely>odorhei etc.)[12]
  • Răcătău de la arhaismul maghiar conservat în Moldova "ráktató", "rágtató", în trad. "meliță",[13][14] derivă denumirea în mod eronat din "rakató" cu sensul "loc de încărcare"
  • Râurile Tărhăuș și Tărhăuș (magh. Tarhavas, în trad. "muntele gol")
  • Râul Trotuș (magh. "Tatáros", "Tatros", în trad. "Tătărăști" – prin filieră maghiară)[16]

Județul Neamț

  • Râul Asău, Bicaz (magh. "Aszó", în trad. "pârâul care seacă")[8]
  • Râul Bicaz (magh. "Békás", din magh. "békasó", în trad. "cremene") (Alexandru Ciorănescu: DET, 829.) (observație: din forma arhaică /prezervată până astăzi în dialectul ceangăieasc "sâsâit"/ "bíkaszú")
  • Râul Borvizu, Bicaz (magh. "Borvíz", în trad. "apă minerală")
  • Râul Cerebuc (magh. "Cserebükk",[22] în trad. "stejar, fag")
  • Râul Chișirig (magh. "Köszörűkőpatak", în trad. "pârâul pietrei de tocit")
  • Râul Cuejdiu (din magh. "kövesd", "küvesd" în trad. "pietrosu") (vezi numeroasele toponime din Transilvania "Cuieșd" "Cuiejd")
  • Râul Cupaș (magh. "Kupás", în trad. "în formă de cupă" – de la muntele Cupas)
  • Râul Fărcașa (din magh. "farkas", în trad. "lup, lupeni")
  • Râul Filioara din vechiul antroponimul maghiar Füle, File, Files, Füles – sec. X–XIII – , în trad. „urechios”, „care aude bine” vezi localitățile Filia, Covasna, Füle (Ungaria), Fülesd (Ungaria) + vára, în trad. „cetatea lui” = Cetatea lui File
  • Râul Grințieșu Mare (din magh. "gerinces", în trad. "creastă")
  • Râul Grințieșu Mic (din magh. "gerinces", în trad. "creastă")
  • Râul Hangu din magh. hang (sunet, ecou), mai precis forma "hangony", în trad. "loc zgomotos" sau "loc cu ecou" (pentru comparație vezi satul Hangony din Ungaria, în anul 1214 sub forma Hongun).[14]
  • Râul Lapoș (magh. Lápos, în trad. "mlăștinos")
  • Râul Potoci (Potoci) (magh. Patak, în trad. "pârâu")
  • Râul Potoci (Tarcău) (magh. Patak, în trad. "pârâu")
  • Râul Tarcău (de la muntele Tarcău, din magh. Tarkő, în trad. "piatră goală, munte gol") – alternativ (din punct de vedere fonetic aproape imposibil): de la "tărcat", “pestriț” (I. Iordan: Nume de locuri românești din R.P.R., Ed. Academiei R.P.R. 1952) . “Tărcat” la rândul lui vine din magh. “tarka”=”pestriț”
  • Râul Tămășeni (de la antroponimul Tamás "Toma")
  • Râul Telec (magh. Telec, în trad. "lot de case" – de la numele satului Telec)
  • Râul Ticoș (de la satul Ticoș, din magh. "tikos, tyúkos", în trad. "locul cu găini")

Județul Galați

Județul Suceava

  • Râul Borcutul (din magh. "borkút", în trad. "fântână de apă minerală", la diminutiv)
  • Râul Ciurgău (din magh. "csorgó", "csurgó", în trad. "pârâu mic, izvor")
  • Râul Gârbele (din magh. "görbe", "gürbe" în trad. "curbat, încovoiat")

Județul Iași

  • Râul Ruja (din magh. „rózsa”, „rúzsa”, în trad. "trandafir", folosit și ca antroponim)

Note

  • A Pentru comparație vezi Balatonszemes (menționat în anul 1429 ca Balaton Zemes) și Pusztaszemes (menționat în anul 1332 ca Zemes).

Referințe

  1. ^ Victor Spinei; Moldova în secolele XI-XIV, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pag. 199
  2. ^ Endre Veress; A moldvai csángók származása és neve (Originea și numele ceangăilor din Moldova), Cluj, 1934, pag. 15
  3. ^ Nicolae Iorga, Considerații noi asupra rostului secuilor, Revista istorică, Anul XXV, Nr. 4-6, aprilie-iunie, București, 1939, pag. 141
  4. ^ a b c d e f g h i j Sántha Attila, „Toponime personale din Moldova (A-F), privite dintr-un unghi maghiar”, Moldvai Magyarság, XXV, 12 (295), 2015, p. 17
  5. ^ ercis.ro. „Parohia Barați”. Accesat în . 
  6. ^ a b proeuropa.ro. „Maghiari”. Arhivat din original în . Accesat în . 
  7. ^ Nicolae A. Constantinescu; Dicționar onomastic romînesc, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1963, pag. 211
  8. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s Despre unguri și episcopiile catolice..., Rosetti, 1905, pag. 5
  9. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q Sántha Attila, „Toponime personale din Moldova (A-F), privite dintr-un unghi maghiar”, Moldvai Magyarság, XXV, 12 (295), 2015, p. 18
  10. ^ Nicolae A. Constantinescu, „Dicționar onomastic romînesc”, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1963, p. 272
  11. ^ Vilmos Tánczos. „Hungarians in Moldavia”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ a b Emil Petrovici; Problema sunetului bilabial v din limba maghiară, Budapesta, Editura Academică, 1956
  13. ^ a b Péter Halász; Új szempontok a moldvai magyarok táji-etnikai tagozódásának vizsgálatához Arhivat în , la Wayback Machine. în Local and Transnational Csángó Lifeworlds, Kriza János Ethnographic Society, Cluj-Napoca, 2008
  14. ^ a b c d Kiss Lajos; Földrajzi nevek efimológiai szótára/Dicționarul etimological numelor geografice, I, Budapest, 1988
  15. ^ Nicolae Iorga. „Însemnătatea ținuturilor de peste Prut”. Arhivat din original în . Accesat în . 
  16. ^ a b Ovidiu Pecican; Cercetări clujene despre ceangăii din Moldova, Revista Tribuna, nr. 25, serie nouă, anul II, 16-30 septembrie 2003, pp. 11-12
  17. ^ Új Szó - 2005-11-29 - Kritika. „Egységes helységnévjegyzékre van szükség”. Arhivat din original în . Accesat în . 
  18. ^ erdely.ma. „Revista Moldvai Magyarsag”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Nicolae A. Constantinescu, „Dicționar onomastic romînesc”, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1963, p. 25
  20. ^ vlg.sisnet.ro. „Beresti-Meria”. Arhivat din original în . Accesat în . 
  21. ^ a b c d e f g h i j k l Despre unguri și episcopiile catolice..., Rosetti, 1905, pag. 4
  22. ^ a b Despre unguri și episcopiile catolice..., Rosetti, 1905, pag. 3

Bibliografie

  • ro Radu Rosetti, „Despre unguri și episcopiile catolice în Moldova”, în Analele Academiei Române, Tom. XXVII, Memoriile Secțiunii Istorice No. 10, Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, București, 1905

Read other articles:

Artikel ini tidak memiliki referensi atau sumber tepercaya sehingga isinya tidak bisa dipastikan. Tolong bantu perbaiki artikel ini dengan menambahkan referensi yang layak. Tulisan tanpa sumber dapat dipertanyakan dan dihapus sewaktu-waktu.Cari sumber: Gong 2000 – berita · surat kabar · buku · cendekiawan · JSTOR personel Gong 2000 Gong 2000 adalah grup musik beraliran Rock yang digawangi Ian Antono (gitar), Albert Wijaya, Yaya Moektio (drum), Harry An...

 

This article is about the city in Florida. For other uses, see Fort Pierce (disambiguation). City in Florida, United StatesFort Pierce, FloridaCityCity of Fort Pierce SealNickname: Sunrise CityLocation in St. Lucie County and the state of FloridaCoordinates: 27°26′20″N 80°20′8″W / 27.43889°N 80.33556°W / 27.43889; -80.33556Country United StatesState FloridaCountySt. LucieGovernment • MayorLinda HudsonArea[1] • Total29.84...

 

العلاقات الإيطالية الزيمبابوية إيطاليا زيمبابوي   إيطاليا   زيمبابوي تعديل مصدري - تعديل   العلاقات الإيطالية الزيمبابوية هي العلاقات الثنائية التي تجمع بين إيطاليا وزيمبابوي.[1][2][3][4][5] مقارنة بين البلدين هذه مقارنة عامة ومرجعية للدولتي�...

The United States military inter-service awards and decorations are those medals and ribbons which may be awarded to all members of the six military branches of the U.S. Armed Forces. Each military department awards inter-service awards under the same criteria. History The World War I Victory Medal was the first inter-service award. This was followed by the Purple Heart,[1][2] Silver Star Medal,[3] Legion of Merit,[4] Distinguished Flying Cross, and Air Medal ...

 

Musical instrument component This article is about keyboards on musical instruments. For instruments referred to as keyboards, see Keyboard instrument. Layout of a musical keyboard (all octaves shown) The musical keyboard of a Steinway concert grand piano A musical keyboard is the set of adjacent depressible levers or keys on a musical instrument. Keyboards typically contain keys for playing the twelve notes of the Western musical scale, with a combination of larger, longer keys and smaller, ...

 

This article is about events involving the Mongol Empire from 1162 to 1271. For earlier Mongol events, see Timeline of Mongols prior to the Mongol Empire. For an overview of all Mongol-led military campaigns, see Mongol invasions and conquests. Expansion of the Mongol Empire This is the timeline of the Mongol Empire from the birth of Temüjin, later Genghis Khan, to the ascension of Kublai Khan as emperor of the Yuan dynasty in 1271, though the title of Khagan continued to be used by the Yua...

Ba Maw Kepala Negara (Naingandaw Adipadi)Masa jabatan1 Agustus 1943 – 27 Maret 1945PendahuluPosisi dibentukPenggantiPosisi dihapuskanPerdana Menteri Koloni Mahkota Burma BritaniaMasa jabatan1937–1939PendahuluTidak ada - sebelumnya berada dibawah pemerintahan Britania Raj dari India BritaniaPenggantiU Saw Informasi pribadiLahir(1893-02-08)8 Februari 1893MaubinMeninggal29 Mei 1977(1977-05-29) (umur 84)RangoonSuami/istriKinmama Maw ​(m. 1926)​Suntin...

 

この記事は検証可能な参考文献や出典が全く示されていないか、不十分です。出典を追加して記事の信頼性向上にご協力ください。(このテンプレートの使い方)出典検索?: コルク – ニュース · 書籍 · スカラー · CiNii · J-STAGE · NDL · dlib.jp · ジャパンサーチ · TWL(2017年4月) コルクを打ち抜いて作った瓶の栓 コルク(木栓、�...

 

Railway station in Northamptonshire, England WellingboroughThe entrance to Wellingborough stationGeneral informationLocationWellingborough, North NorthamptonshireEnglandCoordinates52°18′14″N 0°40′35″W / 52.304°N 0.6764°W / 52.304; -0.6764Grid referenceSP903681Managed byEast Midlands RailwayPlatforms4Other informationStation codeWELClassificationDfT category C2Key dates1857Opened as Wellingborough Midland RoadPassengers2018/19 0.998 million Interchange&...

Частина серії проФілософіяLeft to right: Plato, Kant, Nietzsche, Buddha, Confucius, AverroesПлатонКантНіцшеБуддаКонфуційАверроес Філософи Епістемологи Естетики Етики Логіки Метафізики Соціально-політичні філософи Традиції Аналітична Арістотелівська Африканська Близькосхідна іранська Буддій�...

 

مصباح قوسيالنوع مصباح الإضاءة الاكتشافالتاريخ 1802 تعديل - تعديل مصدري - تعديل ويكي بيانات المصباح القوسيّ[1] [2] وهو عبارة عن مصباح كهربائي شديد متوهج وشديد الإضاءة، يطلق الضوء بفعل القوس الكهربائي.[3][4][5] النور المنبعث من المصباح القوسي يسمى النور القوسي�...

 

Peta infrastruktur dan tata guna lahan di Komune Argentières.  = Kawasan perkotaan  = Lahan subur  = Padang rumput  = Lahan pertanaman campuran  = Hutan  = Vegetasi perdu  = Lahan basah  = Anak sungaiArgentièresNegaraPrancisArondisemenMelunKantonMormantAntarkomuneCommunauté de communes de l'Yerres à l'AncoeurPemerintahan • Wali kota (2008-2014) René Sapierre • Populasi1364Kode INSEE/pos77007 / 2 Population sans doubles ...

لوحة للرسام فيليب دي شامبين تختصر إلى ثلاثة أساسيات: الحياة والموت والوقت تذكرة الموت[1] أو ميمنتو موري (بالإنجليزية: Memento mori)‏ عبارة لاتينيه تعني «تذكر موتك» «تذكر أنك ستموت» وهي تشير إلى نوع من الأعمال الفنية التي كان الغالبية العظمى يقومون به بغرض التذكير بالموتى. وه�...

 

Niedersächsischer Landtag Basisdaten Sitz: Leineschloss in Hannover Legislaturperiode: fünf Jahre Erste Sitzung: 1947 Abgeordnete: 146 Aktuelle Legislaturperiode Letzte Wahl: 9. Oktober 2022 Nächste Wahl: 2027 Vorsitz: Landtagspräsidentin• Hanna Naber (SPD) Vizepräsidenten• Marcus Bosse (SPD)• Sabine Tippelt (SPD)• Jens Nacke (CDU)• Barbara Otte-Kinast (CDU)• Meta Janssen-Kucz (Grüne)       Sitzverteilung: Regierung (81) SPD 57 Grün...

 

Lox

Brined salmon For other uses, see Lox (disambiguation). LoxLox on bagelCourseBreakfast or lunchRegion or stateNew York CityAssociated cuisineAmerican Jewish cuisineMain ingredientsSalmon belly, salt  Media: Lox A lox and a schmear refers to a bagel and cream cheese with lox. This dish is a part of American Jewish cuisine. A lox platter for one Lox is a fillet of brined salmon, which may be smoked. Lox is frequently served on a bagel with cream cheese,[1][2] and often ...

Cet article est une ébauche concernant une commune de l’Ain. Vous pouvez partager vos connaissances en l’améliorant (comment ?). Le bandeau {{ébauche}} peut être enlevé et l’article évalué comme étant au stade « Bon début » quand il comporte assez de renseignements encyclopédiques concernant la commune. Si vous avez un doute, l’atelier de lecture du projet Communes de France est à votre disposition pour vous aider. Consultez également la page d’aide à ...

 

Questa voce o sezione sull'argomento Competizioni calcistiche non è ancora formattata secondo gli standard. Commento: Si invita a seguire il modello di voce Contribuisci a migliorarla secondo le convenzioni di Wikipedia. Segui i suggerimenti del progetto di riferimento. Premijer liga BiH 2011-2012 Competizione Premijer liga BiH Sport Calcio Edizione 12ª Organizzatore N/FSBiH Date dal 6 agosto 2011al 23 maggio 2012 Luogo  Bosnia ed Erzegovina Partecipanti 16 Formula girone...

 

Mobile equipment that transports people, animals or cargo This article is about the means of transportation. For other uses, see Vehicle (disambiguation). Cars, motorcycles, and a bus on display in Thame, England in 2009A train passing a group of boats near the River Dart, England in 2016Bicycles, electric bicycles, and scooters in Yangzhou, China in 2008A spacecraft and an aircraft above California, United States in 1977 A vehicle (from Latin vehiculum)[1] is a machine desig...

Pour les articles homonymes, voir Lutte des classes (homonymie). Il Quarto Stato (« Le Quart-État »), peinture de Giuseppe Pellizza, 1901. La lutte des classes est une expression qui désigne les tensions dans une société hiérarchisée et divisée en classes sociales, chacune luttant pour sa situation sociale et économique, et un modèle théorique qui explique les enjeux de cet affrontement. Ce concept est apparu au XIXe siècle chez les historiens libéraux français ...

 

ユマニテク短期大学 大学設置 2017年創立 1939年学校種別 私立設置者 学校法人大橋学園本部所在地 愛知県名古屋市中村区亀島2-6-10キャンパス 三重県四日市市南浜田町4-21学部 幼児保育学科ウェブサイト https://www.jc-humanitec.ac.jp/テンプレートを表示 ユマニテク短期大学(ゆまにてくたんきだいがく、英語: Humanitec Junior College)は、愛知県名古屋市中村区亀島2-6-10に本部を...