Răzvan Ciucă

Răzvan Ciucă
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Constanța, România Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiemuzeolog[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Răzvan Ciucă (n. , Constanța, România – d. , București, România) a fost un profesor de istorie, muzeograf, etnolog și expert de patrimoniu din România, care s-a remarcat prin activitatea sa de inițiere și coordonare a Muzeului Național al Agriculturii din Slobozia.[1]

Biografie

S-a născut în Constanța în ziua de Buna Vestire[2], dar cea mai mare parte din viață și-a petrecut-o în reședința județului Ialomița.[1]

Copilăria a petrecut-o la Comănești și a urmat facultatea de istorie la București[2]

1990[3] a fost anul în care a înființat Muzeul Agriculturii – devenit mai târziu de interes național și, de unde a fost pensionat în anul 2011.[4]

În anii maturității a urmat facultatea de teologie, iar ca semn de prețuire pentru[necesită citare] efortul depus de a aduce biserica de lemn din Poiana în curtea Muzeului Agriculturii[5], i-a fost acordat de către Episcopie rangul de ipodiacon.[necesită citare]

În anul 2014 a fost pus sub control judiciar – în calitatea sa de expert în patrimoniul tehnic agricol[6], într-o anchetă ce vizează un posibil trafic de locomotive cu abur, de patrimoniu.[7]

Carieră

Director fiind al Muzeului Județean Ialomița, a fost cel care a militat și a reușit chiar în inima grânarului României – Bărăganul, să înființeze un muzeu având ca obiect de activitate agricultura și arheologia industrială, iar ca arie de competență întreg teritoriul Romaniei. [1] Pentru eforturile sale în această direcție, fost decorat în anul 2010 cu „Meritul Cultural” în gradul de ofițer.[8]

În calitatea sa de factor decizional și expert, s-a implicat în activitatea de cercetare, constituire a patrimoniului etnografic și valorificare sa muzeală nu numai pe plan local ci și în alte zone ale României (Fetești, Caransebeș, puncte muzeale sătești), precum și în cercetarea, amenajarea și punerea în valoare a unor zone arheologice (Piua-Petrii, Piscul Crăsani - Ialomița, Budureasca - Vadu Săpat. De asemeni a coordonat sau a sprijinit lucrări de restaurare-conservare a unor biserici - monumente istorice (Sălciva – Zam, Dridu-Snagov, Poiana, Maia), sau alte artefacte de natură religioasă (obiectele de cult, cruci de hotar).[necesită citare]

În decursul anilor, rezultatele cercetărilor sale din Muntenia, Oltenia, Banat și Dobrogea privind etnografia, arhitectura tradițională, istoria exploatațiilor agricole, horticole și viticole și arheologia industrială, s-au regăsit expuse în publicații sau monografii de profil, în principal pe plan național dar și înafara granițelor.[necesită citare]

În anul 2010 – de această dată ca unic autor, a publicat monografia intutulată Viața agrară a Sloboziei : de la Leon Tomșa la Nicolae Ceaușescu.

După pensionare, s-a ocupat de crearea unui muzeu al vinului pe Domeniile Ostrov din Dobrogea.[9]

Referințe

  1. ^ a b c Un muzeu national la Slobozia Arhivat în , la Wayback Machine., 28 februarie 2008, Adrian Bucurescu, România liberă, accesat la 12 septembrie 2014
  2. ^ a b Răzvan Ciucă, părintele Muzeului Național al Agriculturii, împlinește astăzi 64 de ani, 25 martie 2011, ziarul Adevărul (știri locale), accesat la 13 septembrie 2014
  3. ^ Decizia Prefecturii Județului Ialomița nr. 176 din 1990
  4. ^ Rocadă politică la Muzeul Agriculturii: Împăratul Ciucă a murit, trăiască regele Gogu !, 22 martie 2011, săptămânalul Independent, accesat la 13 septembrie 2014
  5. ^ Biserica din lemn de cer, Dia Radu, săptămânalul Formula As Nr 834/2008, accesat 13 septembrie 2013
  6. ^ Ciucă, vini absurde[nefuncțională], Virgil Ștefan Niculescu, 31 iulie 2014, Revista Cultura a Fundaíei Culturale Române Nr. 478, accesat la 13 septembrie 2014
  7. ^ Trafic cu locomotive de epocă, în numele Muzeului Național al Agriculturii. Fostul director MNAR, Răzvan Ciucă, sub control judiciar, 3 iulie 2014, săptămânalul Independent, accesat la 13 septembrie 2014
  8. ^ Vă rugăm, atingeți tractoarele !, 13 noiembrie 2010, reprtaj Editura MATEESCU, accesat la 13 septembrie 2014
  9. ^ Semne și simboluri, Adrian Bucurescu, 27 decembrie 2012, ziarul The Epoch Times, accesat la 13 septembrie 2014

Legături externe