PROFILPELAJAR.COM

Românii din Ungaria Mare și frontiera stabilită în tratatul de la Trianon

În Ungaria, grupuri compacte de români trăiesc în mai multe așezări rurale din apropierea graniței cu România și în orașul Jula (maghiară Gyula). Un grup important de români se află și în capitala Budapesta.

Date statistice

Numărul românilor după recensământul din 1881:^[1]

Localitate	Numărul locuitorilor români	Numărul total al locuitorilor	% locuitorilor români
Adoni	1158	2986	38.78
Aletea	1305	5607	23.27
Apateu	478	1517	31.51
Bătania	1288	9195	14.01
Bedeu	478	537	89.01
Bichiș	90	22988	0.39
Bichișciaba	152	32616	0.47
Cenadul Unguresc	1509	2777	54.34
Chitighaz	2101	3324	63.21
Ciorvaș	32	3148	1.02
Crâstor	392	1350	29.04
Darvaș	226	1133	20.00
Jula	2608	18046	14.45
Jaca	533	2690	19.81
Leta Mare	1678	5386	31.15
Micherechi	1136	1394	81.49
Otlaca-Pustă	2401	3013	79.69
Peterd	404	687	58.80
Pocei	1085	2582	42.02
Săcal	433	666	65.02
Seghedin	67	73675	0.09
Uifalău	305	616	49.51
Vecherd	361	393	91.86

Conform ultimului recensământ din 2011, numărul românilor a crescut substanțial (de 3 ori) fața de 2001 când se declaraseră doar 8000 de etnici români.

În Ungaria trăiesc:^[2]

Cetățeni de limbă maternă română: 13.886 persoane
Cetățeni de naționalitate română: 26.345 persoane
Cetățeni de religie ortodoxă română: 13.710 persoane

În tabel este prezentată evoluția populației românești din Ungaria, pe localități, conform datelor oficiale ale ultimelor recensăminte.^[3]

Localitatea	1980	1990	2001	2011
Aletea	516	361	201	271
Apateu	342	211	125	137
Bătania	354	252	137	505
Bedeu	15	48	145	117
Bichiș	4	14	11	58
Bichișciaba	60	98	96	396
Budapesta	559	1.263	1.205	6.189
Cenadul Unguresc	326	183	142	238
Chitighaz	1.548	1.488	660	1.050
Ciorvaș	3	3	2	16
Crâstor	4	5	4	66
Darvaș	-	4	1	17
Jula	593	517	500	974
Jaca	18	17	6	24
Leta Mare	-	14	3	59
Leucușhaz	65	21	10	87
Micherechi	2.216	1.848	1.385	1.637
Otlaca-Pustă	235	126	50	93
Peterd	4	-	-	63
Pocei	5	8	37	124
Săcal	362	157	148	188
Seghedin	59	188	147	588
Uifalău	-	-	-	4
Vecherd	1	-	25	3

Personalități

Emanoil Gojdu (1802-1870), judecător la Curtea Supremă a Ungariei, binefăcător
Andrei Șaguna (1809-1873), mitropolit ortodox, membru al Consiliului Imperial
János Irinyi (1817-1895) din Leta Mare (Letavertes), inventator al chibritului
George Pomuț (1818-1882), revoluționar pașoptist, general în armata americană, participant la războiul de secesiune, consul al Statelor Unite ale Americii la Petersburg, Rusia
Aloisiu Vlad (1822-1888), judecător la Curtea Supremă a Ungariei
Ioan Mezei Câmpeanu (1841-1919), judecător la Curtea Supremă a Ungariei
Iuliu Todorescu (1866-1919), colecționar de carte
Iosif Siegescu (1873-1931), decan al Facultății de Litere din Budapesta în perioada interbelică
Ioan Bud (1880-1950), ministru de finanțe

Presă, emisiuni TV

La Jula apare "Foaia românească"^[4], săptămânal în limba română. La televiziunea maghiară există scurte emisiuni în limba română (cam jumătate de oră pe săptămână).

Autoguvernarea Românilor din Ungaria

Conform legilor ungurești, fiecare minoritate, inclusiv românii, își alege un organism reprezentativ care să-i reprezinte interesele. Organismul care reprezintă interesele minorității române se numește Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria (prescurtat AȚRU). Respectiva organizație beneficiază de subvenții din bugetul statului ungar.

Ședința de constituire a AȚRU a avut loc în 22 martie 2007. Ședința s-a ținut în limba maghiară, în ciuda protestelor unei părți din deputați care au cerut să se vorbească românește. Propunerea respectivă a fost respinsă prin votul majorității^[5].

Vezi și

Note

^ „Recensământul maghiar din 1881”. Biroul Central de Statistică al Ungariei.
^ „National data”. Hungarian Central Statistical Office.
^ Conform Recensământ 2001 și rezultate alegeri^{[nefuncțională – arhivă]}, sunt cuprinse numai localitățile în care există parohie românească
^ „Adresa redacției, pe situl "Foaia românească"”. Arhivat din original la 17 octombrie 2007. Accesat în 18 septembrie 2007.
^ „articol din revista "Foaia românească", săptămînal al românilor din Ungaria”. Arhivat din original la 17 octombrie 2007. Accesat în 18 septembrie 2007.

Bibliografie

Legea Nr. LXXVII din 1993 privind drepturile minorităților naționale și etnice
Catalog al problemelor actuale ale românilor din Ungaria^{[nefuncțională – arhivă]}
Recensământ 2001 și rezultate alegeri^{[nefuncțională – arhivă]}

Bibliografie suplimentară

O istorie a românilor din Ungaria, Radu Păiușan, Ionel Cionchin, Editura Eurostampa, 2003
Cultură românească la Budapesta în secolul al XIX-lea, Mária Berényi, Editura Pentru Minoritățile Naționale și etnice din Ungaria, 2000
Cartea albă: Românii din Ungaria : mărturii, suferințe, evocări (septembrie 1919 - iunie 1995) : document socio-istoric despre o realitate tragică, Emilian Aurel Man, Editura E.A. Man, 1995
Din istoria comunităților bisericești ortodoxe române din R. Ungară, Teodor Misaroș, Tivadar Mészáros, "Dunarea" Cartile, Szövetsége Magyarországi Románok Demokratik, Editura Tankönyvkiadó Vállalat, 1990