Raionul Adâncata

Pentru alte sensuri, vedeți Adâncata (dezambiguizare).
Raionul Adâncata
Глибоцький район
—  Raion  —
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Map
Raionul Adâncata (Ucraina)
Poziția geografică în Ucraina
Coordonate: 48°04′23″N 25°57′33″E ({{PAGENAME}}) / 48.07305556°N 25.95916667°E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți

Cod KOATUU7321000000
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăAdâncata

Guvernare
 - guvernatorMîkola Zagariuk

Suprafață
 - Total673 km²

Populație (2015)[1]
 - Total73.938 locuitori
 - Densitate109,9 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal60400—60499
Prefix telefonic380-3734
Așezări de tip urban1
Comune24
Sate37

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziționarea raionului
Poziționarea raionului
Poziționarea raionului

Raionul Adâncata, întâlnit și sub forma Raionul Hliboca (în ucraineană Глибоцький район) era unul din cele 11 raioane administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Adâncata. A fost înființat în anul 1956, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion făcea parte din Ucraina independentă. A fost desființat în 2020, iar teritoriul său a fost inclus în componența raionului Cernăuți.

Acest raion avea o suprafață de 673 km² și 72.676 locuitori (2001) [2], în mare majoritate de naționalitate moldoveni (români). Din componența raionului făcea parte orășelul Adâncata și 24 comune rurale.

Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din

Geografie

Raionul Adâncata este situat în partea de sud a regiunii Cernăuți, la poalele Munților Carpați. Raionul ocupă un teritoriu situat pe văile râurilor Siret (ambele maluri) și Prut (malul sudic) și pe dealurile împădurite ce despart aceste văi.

În prezent, raionul se învecinează în partea de nord cu municipiul Cernăuți, în partea de vest cu raionul Storojineț, în partea de est cu raionul Herța și în partea de sud cu județul Suceava din România.

Raionul Adâncata este frontieră de stat cu România, pe o lungime de 47,2 km. În acest raion, funcționează 5 puncte de trecere a frontierei în/din România:

Raionul Adâncata este străbătut de cursurile mai multor ape, cele mai importante dintre acestea fiind Siret (33,6 km), Derelui (14,3 km) și Siretul Mic (13,8 km).

Istoric

Pe teritoriul actual al acestui raion, în 1497 a avut loc Bătălia de la Codrii Cosminului, în care Ștefan cel Mare a atras în capcană și nimicit armata nobililor polonezi, condusă de regele Poloniei Ioan Albert, ceea ce a rămas cunoscută în cultura populară poloneză ca "bătălia unde au pierit cavalerii". Tot pe teritoriul raionului, în 1941 a avut loc Masacrul de la Fântâna Albă, unde trupele sovietice au măcelărit între 200 și 2000 de civili care doreau să scape de persecuțiile ocupației sovietice refugiindu-se în România.

Demografie

Numărul populației la 1 ianuarie

2013 2014 2015
73.531 73.637 73.938

Structura etnolingvistică



Componența lingvistică a raionului Adâncata

     Ucraineană (52,56%)

     Română (45,97%)

     Rusă (1,15%)

     Alte limbi (0,29%)



Componența etnică a populației
Raionului Adâncata

     Români (51,39%)

     Ucraineni (46,82%)

     Ruși (1,21%)

     Alte etnii (0,58%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Adâncata era vorbitoare de ucraineană (52,56%), existând în minoritate și vorbitori de română (45,97%) și rusă (1,15%).[4]

La recensământul din 1989, raionul Adâncata avea 68.009 locuitori.

Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Adâncata era de 72.676 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice:

(inclusiv Moldoveni - 4.425 (6,09%))

De asemenea, 12,80% din populația raionului locuia în așezări urbane (9.302 locuitori) și 87,20% în așezări rurale (63.374 locuitori).

Cele mai populate localități sunt orașul Adâncata - 9.223 locuitori și satele Petriceni (Camenca) - 6.284, Ceahor - 4.264, Molodia - 3.822 și Voloca pe Derelui - 3.035.

Comunitatea românească din raion

Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români plus moldoveni din raionul Adâncata erau majoritari în următoarele localități [7]:

Ar mai fi de menționat și faptul că în localitatea Fântâna Albă majoritatea populației este formată din etnici ruși-lipoveni (91,79%).

Economie

În raionul Adâncata funcționează 13 întreprinderi industriale, dintre care 11 sunt în proprietate privată și două sub alte forme de proprietate. Industria raionului este specializată în principal pe procesarea produselor agro-alimentare.

Agricultura este principala ocupație a locuitorilor raionului, aici desfășurându-și activitatea 29 societăți comerciale.

Învățământ și cultură

În raionul Adâncata există 46 de instituții de învățământ, dintre care 25 școli de limbă ucraineană, 20 școli de limba română și o școală de limba rusă. Ființează aici 33 instituții de cultură (dintre care 10 cămine culturale și 23 cluburi culturale), un cinematograf și 38 biblioteci rurale.

De asemenea, funcționează aici un spital raional cu o capacitate de 370 paturi, 3 spitale rurale, 10 ambulatorii medicale și 20 cabinete medicale, plus 13 farmacii sub toate formele de proprietate [8].

Localități

Raionul Adâncata este compus din:

  • 1 orășel - Adâncata - reședința administrativă
Orașe și așezări de tip urbane
Nume Locuitori
română ucraineană rusă germană (în perioada administrației austriece)
scriere ucraineană transliterare scriere rusească transliterare
Adâncata (Hliboca) Глибока Hliboka Глыбокая Glibokaia Hliboka 9.223
Comune
Nume Locuitori
română ucraineană rusă germană (în perioada administrației austriece)
scriere ucraineană transliterare scriere rusească transliterare
Bahrinești Багринівка Bahrinivka Багриновка Bagrinovka Bahrinestie 1.456
Carapciu pe Siret Карапчів Karapciv Карапчов Karapciov Karapcziu 2.092
Ceahor Чагор Ciagor Чагор Ciagor Czahor (Tschahor) 4.264
Cerepcăuți Черепківці Cerepkivți Черепковцы Cerepkovțî Czerepkoutz 2.082
Corcești Корчівці Korcivți Корчовцы Korciovțî Korczestie 1.733
Corovia Коровія Koroviia Коровия Koroviia Korowia 2.992
Cupca Купка Kupka Купка Kupka Kupka 2.671
Dimca (Trestiana) Димка Dimka Димка Dimka Dymka 1.855
Iordănești Йорданешти (Підлісне) Iordanești (Pidlisne) Иорданешты (Подлесное) Iordaneștî (Podlesnoe) Jordanestie 2.263
Lucovița (Lucovița Ucraineană, Luncavița) Луковиця Lukoviția Луковица Lukovița Lukawitza am Sereth 1.412
Mihuceni Михайлівка Mihailivka Михайловка Mihailovka Mihuczeni 745
Molodia (Mologhia, Plaiul Cosminului) Молодія Molodiia Молодия Molodiia Molodia 3.822
Oprișeni Опришени (Дубівка) Oprișeni (Dubivka) Опришены (Дубовка) Oprișenî (Dubovka) Oprischeny 2.408
Petriceni (Camenca) Камянка Kamianka Каменка Kamenka Kamenka 6.284
Sinăuții de Sus Верхні Синівці Verni Sinivți Верхние Синeвцы Vernie Sinevțî Ober-Synoutz 479
Stănești (Stăneștii pe Siret) Станівці Stanivți Становцы Stanovțî Stanestie am Sereth 2.798
Stârcea Стерче Sterce Стерчье Sterce Stircze (Burlintz) 1.231
Suceveni Сучевени (Широка Поляна) Suceveni (Șiroka Poliana) Сучевены (Широкая Поляна) Sucevenî (Șirokaia Poliana) Suczaweny 1.661
Tărășeni (Tătărășeni) Тарашани Tarașani Тарашаны Tarașanî Terescheni 987
Tereblecea (Terebliște, Porubna) Тереблеcе (Порубне) Terebletsche (Porubne) Тереблечье (Порубное) Tereblece (Porubnoe) Tereblestie 2.883
Tureatca Турятка Turiatka Турятка Turiatca - 1.908
Valea Cosminului Валя Кузьмина Valia Kuzmina Валя Кузьмина Valia Kuzmina Franzthal 1.864
Volcineț (Volcinețul Vechi) Старий Вовчинець Staryj Wowtschynez Старый Волчинец Stary Woltschinez Wolczynetz 2.039
Voloca pe Derelui (Voloca) Волока Voloka Волока Voloka Woloka am Derelui 3.035
    • 13 sate, care nu sunt și selsoviete, adică nu au administrație proprie, astfel:
Sate
Nume Locuitori Comuna
română ucraineană rusă germană (în perioada administrației austriece)
scriere ucraineană transliterare scriere rusesască transliterare |
Cotul Bainschi (Cutul Bainschi) Кут Kut Кут Kut Kotul Bainschi 439 Lucovița
Dumbrava Roșie (Chicera) Червона Діброва Cervona Dibrova Червоная Диброва Cervonaia Dibrova Kiczera 659 Mihuceni
Fântâna Albă Біла Криниця Bila Krynyzja Белая Криница Belaja Kriniza Fontina Alba 169 Volcineț
Gărbăuți (Gârbovăț, Gherbăuți) Горбівці Horbivți Горбовцы Gorbovțî Gerboutz 932 Tereblecea
Grușăuți Грушівка Grușivka Грушовка Grușovka - 1.187 Voloca pe Derelui (Voloca)
Petriceanca Петричанка Petriciana Петричанка Petrișanka Petriczanka 641 Suceveni
Poieni (Poieni-Regat, Puieni) Поляна Poliana Поляна Poliana Pojeni 466 Tureatca
Prevoroche Привороки Privoroki Привороки Privoroki Preworoki 1.284 Tărășeni
Prisăcăreni Просокиряни Prosokiriani Проскиряны Proskirianî Presekareny 351 Suceveni
Prosica Просіка Prosika Просека Proseka Prossika 683 Suceveni
Sinăuții de Jos Нижні Синівці Nyschni Syniwzi Нижние Синовцы Nischnije Sinowzy Unter-Synoutz 984 Sinăuții de Sus
Slobozia-Berlinți Слобідка Slobidka Слободка Slobodka Slobodzia Berlince 463 Oprișeni
Volcinețul Nou Новий Вовчинець Novii Vovcineț Новый Волчинец Novîi Wovcineț - 330 Cerepcăuți

Referințe

  1. ^ uc Демографічна та соціальна статистика. Населення та міграція UkrStat.gov.ua
  2. ^ Rezultatele recensământului din Ucraina din 2001 pe raioane
  3. ^ uc Демографічна та соціальна статистика. Населення та міграція UkrStat.gov.ua
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Дністрянський М. С. Етнополітична географія України. Львів: Літопис, 2006. С.477.
  6. ^ „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura etnică pe localități”. 
  7. ^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  8. ^ Raionul Adâncata Arhivat în , la Wayback Machine. - site oficial uc
  9. ^ „Administrative - territorial division at the date of 5 December 2001 CHERNIVTSI REGION”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe