PROFILPELAJAR.COM

Date personale
Nicolae Cambrea

Nume la naștere	Nicolae Cambrea
Născut	5 aprilie 1899 Târgu Jiu, Gorj, România
Decedat	5 februarie 1976 (76 de ani) București, România
Frați și surori	Gheorghe, Gela, Sevastița
Cetățenie	România
Etnie	România
Ocupație	ofițer
Limbi vorbite	limba română
Șef de stat major al Diviziei 5 Infanterie
Comandant al Diviziei Tudor Vladimirescu
În funcție 15 noiembrie 1943 - 1 octombrie 1944 15 mai 1945 – 30 noiembrie 1945
Comandant al Regiunii a III-a Militare Cluj
În funcție 2 mai 1949 – 25 noiembrie 1949
Vicepreședinte al Consiliului CEC
În funcție 1 iulie 1964 – 1 octombrie 1972

Premii	1. Ordinul Mihai Viteazul, cl. III cu spade 2. Ordinul 23 August clasa a II-a
Partid politic	Partidul Comunist din România
Profesie	general-colonel
Modifică date / text

Nicolae Cambrea (n. 5 aprilie 1899, Târgu Jiu, Gorj, România – d. 5 februarie 1976, București, România) a fost un general de corp de armată român, care a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial, comandant al Diviziei Tudor Vladimirescu, fiind supranumit „generalul roșu”.^[1]

Biografie

Pregătire militară

Nicolae Cambrea provenea dintr-o familie de boieri pământeni din Hăiești, veche de aproape 500 de ani. Tatăl său era șeful Poliției din Târgu Jiu. A avut mai mulți frați: comisarul de poliție Gheorghe Cambrea, Gela Cambrea (care a fost secretară a lui Ion Gheorghe Maurer prin 1945) și Sevastița Cambrea (mama regizorului Sergiu Nicolaescu).^[2]

După moartea tatălui său, care se pare că a fost otrăvit în timpul ocupației germane a orașului Târgu Jiu în Primul Război Mondial, Nicolae Cambrea s-a înrolat voluntar în Armata Română, pe post de copil de trupă.^[3]^[4] A rămas în armată după război, urmând studii militare și devenind ofițer.

A publicat în 1939 volumul Mareșalul Pilsudski: omul de stat și comandantul suprem al forțelor poloneze în războiul polono-rus din anul 1920, la finalul căruia atrage atenția asupra pericolului comunist la adresa Europei.^[5]

A luptat pe frontul antisovietic în cel de-Al Doilea Război Mondial, în funcția de șef de stat major al Diviziei 5 Infanterie (comandate de generalul Nicolae Mazarini), fiind luat prizonier de Armata Roșie după bătălia de la Cotul Donului, la 22 noiembrie 1942, la Serafimovici.^[4]^[6]

Comandant al Diviziei Tudor Vladimirescu

Aflat în prizonieratul sovietic, colonelul Nicolae Cambrea a primit comanda Diviziei de voluntari Tudor Vladimirescu, constituită din prizonieri români care au ales să treacă de partea inamicului. Comanda i s-ar fi atribuit, potrivit lui Sergiu Nicolaescu, la propunerea generalului Mihail Lascăr, care era și el prizonier.^[7] Trecerea sa de partea inamicului a fost considerată crimă de înaltă trădare pe timp de război, colonelul fiind învinuit că și-a încălcat astfel jurământul de credință față de țară și Rege. El a militat pentru dezertarea altor comandanți români și alăturarea lor Armatei Roșii, faptă pedepsită cu moartea, conform Codului de Justiție Militară din 1939 (art. 498-499 și 501). Ministrul Constantin Pantazi a pregătit un decret în care colonelul Cambrea era condamnat la degradare militară și împușcare pentru pactizare cu inamicul.^[7]^[8] Mareșalul Ion Antonescu a hotărât să nu semneze acel decret, gândindu-se că înscrierea unor ofițeri în Divizia Tudor Vladimirescu ar putea să-i servească țării la un moment dat.^[7]^[8]

În cartea sa de memorii, Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică^[9], Radu Mărculescu ^[10], un fost camarad de-al lui Cambrea, descrie ședința de înființare fictivă a Diviziei, prezidată de Ana Pauker în lagărul de la Suzdal: „În ce privește formarea, pe teritoriul unui stat cu care ne aflam în stare de război, a unor unități militare de prizonieri români care, practic, să lupte împotriva Armatei Române, a declarat sublocotenentul de rezervă Constantin (Puiu) Atanasiu la ședința de pomină de la Suzdal, cred că domnul colonel Cambrea, ca ofițer de Stat Major, trebuie să știe sub incidența cărui articol din Codul Penal cade această infracțiune numită Act de Trădare în timp de război și care-i pedeapsa. Dacă nu-și aminteste, să-l ajut eu. Și, cu exactitate, mergând până la acribie, i-am citat articolul, aliniatul și sancțiunea: pedeapsa cu moartea. Au urmat câteva secunde de liniste mormântală, apoi au izbucnit aplauzele. Ca pleznit de palmele care aplaudau, Cambrea a sărit de pe scaun, gata să se năpustească asupra mea, dar Novikov l-a prins de brat și l-a reținut. Apoi, foarte calm, a declarat dezbaterile închise, invitând pe cine vrea să treacă pe la colțul mesei, unde era un teanc de formulare șapirografiate, și să semneze unul”.^[11]. Scena este relatată și de profesorul Basarab Nicolescu conform notelor tatălui sau, prizonier în același lagăr: „În prezidiu iau loc Novikov, Ana Pauker, Cambrea. (...) Cambrea era privit desigur ca un trădător de ofițerii români. Nota tatălui meu este surprinzătoare prin umanitatea sa: «M-am avut bine cu Lt. Col.Cambrea care, în primele zvârcoliri, plângea câteodată!».”^[12].

Lavrenti Beria, comisarul poporului pentru Afaceri Interne al URSS, i-a comunicat generalissimului Iosif Vissarionovici Stalin, la 7 februarie 1944, printr-un document clasat „strict secret”, constituirea primei Divizii române de infanterie a NKVD, cu Nicolae Cambrea comandant și Iacob Teclu șef de stat major ^[13].

Nicolae Cambrea a fost numit general de brigadă de Iosif Vissarionovici Stalin ^[14]. Petre Pandrea, care scrie în memoriile sale din închisoare^[15] că a fost arestat în 1948 și din cauza relațiilor sale cu „generalul roșu” Nicolae Cambrea, afirmă în romanul său autobiografic Călugărul Alb că Nicolae Cambrea era amantul Anei Pauker.^[1]

Păstorel Teodoreanu a dedicat următoarea epigramă diviziei prizonierilor din URSS creată de NKVD prin Ana Pauker "Tudor Vladimirescu - Debrețin": „Din falnic vânător de munte,/ Mi te-a făcut Ana Pandur -/ Întâi ți-a-nfipt o stea în frunte/ Și-apoi un debrețin... în c.r”.

În timpul luptelor de pe frontul antigerman, Nicolae Cambrea a fost grav rănit la sud de Oradea, după unele surse, iar după altele la Debrețin.^[7]

Activitate după război

Împreună cu generalul Mihail Lascăr, Nicolae Cambrea a condus Comisia Electorală a Armatei, la Alegeri generale în România, 1946, falsificate de comuniști. Prin Decretul Regal nr. 3232/11 noiembrie 1946, generalul Nicolae Cambrea a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, cl. III cu spade. În perioada 2 mai - 25 noiembrie 1949, generalul de corp de armată Nicolae Cambrea a condus Regiunea a III-a Militară, cu sediul la Cluj. Este decorat la 20 august 1949 cu Ordinul „Apărarea Patriei” clasa a II-a „pentru însemnata contribuție adusă în lupta pentru Apărarea Patriei și a poporului muncitor”.^[16]

În cadrul unui „Raport asupra situației armatei și a problemelor de apărare națională, prezentat Secretariatului C.C. al P.C.R. la 9 ianuarie 1950 de către ministrul Emil Bodnăraș, se propunea la punctul 9 (ultimul) al capitolului IV: „M.A.N. va trece în rezervă pe data de 15 ianuarie 1950 pe generalii Mihail Lascăr și Nicolae Cambrea”.^[7]^[17]^[18]

Este judecat în anii '50 de Direcția Superioară Politică a Armatei (DSPA), imputându-i-se relații cu Casa Regală și ambasade străine. Este salvat însă de intervenția mareșalului sovietic Rodion Malinovski, care-l cunoștea.^[7] Soția sa a lucrat la Ministerul Alimentației Publice.

Reabilitat la finalul anilor '60, i se acordă gradele și este trecut în rezervă. Prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500 din 10 august 1964 i s-a conferit Ordinul „23 August” clasa a II-a „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”.^[19]

Cambrea este numit apoi la 1 iulie 1964 în funcția de vicepreședinte al Consiliului de conducere al Casei de Economii și Consemnațiuni^[20], fiind eliberat din funcție începând cu data de 1 octombrie 1972, în vederea pensionării.^[21]

Nicolae Cambrea a publicat în 1966 un volum de memorii intitulat Din amintirile unui ostaș (Editura pentru literatură, București, 1966). „Reamintindu-ne mereu aspecte din zodia întunecată a trecutului sau luând cunoștință de ele pe calea scrisului, și în acest sens mă refer la tineret, înțelegem mai adânc și mai cuprinzător vraja minunilor din vremurile de azi, realizările grandioase ale poporului nostru condus și îndrumat de Partidul Comunist Român. Firul amintirilor va continua.”, scrie autorul în cartea sa de memorii.^[22]

În august 1969, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la Lovitura de stat din 23 august 1944, generalul-locotenent (cu două stele) în retragere Nicolae Cambrea a fost înaintat la gradul de general-colonel (cu trei stele).^[23]

Comunistul Nicolae Cambrea, un apropiat al Anei Pauker,^[24] a ales să fie incinerat^[25].

Lucrări publicate

Mareșalul Pilsudski: omul de stat și comandantul suprem al forțelor poloneze în războiul polono-rus din anul 1920 (Ed. Unirea, Brașov, 1939), 390 p.
Din amintirile unui ostaș (Editura pentru literatură, București, 1966)

Decorații

Ordinul „Steaua României” în gradul de cavaler (8 iunie 1940)^[26]
Ordinul „23 August” clasa a II-a (1964)^[19]
titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru contribuția deosebită adusă la întărirea forțelor armate și apărarea orînduirii sociale și de stat”^[27]
medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru contribuția deosebită adusă la întărirea forțelor armate și apărarea orînduirii sociale și de stat”^[27]

Note

^ ^a ^b Petre Pandrea - Calugarul Alb
^ Cristian Luis Vasilescu - „Până la capăt! Contribuții ale lui Sergiu Nicolaescu la cinematografia națională” (Ed. Universitară, București, 2011), p. 25.
^ Sergiu Nicolaescu - „Un senator acuză” (Ed. PRO, București, 1996), p. 162.
^ ^a ^b Cristian Luis Vasilescu - „Până la capăt! Contribuții ale lui Sergiu Nicolaescu la cinematografia națională” (Ed. Universitară, București, 2011), p. 26.
^ Nicolae Cambrea - „Mareșalul Pilsudski: omul de stat și comandantul suprem al forțelor poloneze în războiul polono-rus din anul 1920” (Ed. Unirea, Brașov, 1939), 390 p.
^ Alesandru Duțu, Florica Dobre, Leonida Loghin - „Armata română în al doilea război mondial (1941-1945)” (Ed. Enciclopedică, București, 1999), p. 72.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Cristian Luis Vasilescu - „Până la capăt! Contribuții ale lui Sergiu Nicolaescu la cinematografia națională” (Ed. Universitară, București, 2011), p. 27.
^ ^a ^b Gheorghe Magherescu - „Adevărul despre mareșalul Antonescu”, vol. II (Ed. Păunescu, București, 1991), p. 341.
^ Pătimiri si iluminări din captivitatea sovietică, Premiul Magazin istoric 2000 pentru cea mai bună carte de istorie
^ Video-interviu cu Radu Mărculescu, Fragment din filmul documentar Prizonieri pe frontul de est, realizat de Marius Herghelegiu
^ O sedință de pomină - Memoria, revista gândirii arestate
^ Basarab Nicolescu, LA CE SERVEȘTE SUFERINȚA? Reflecții asupra vieții prizonierilor de război români în lagărele sovietice (II)
^ O divizie pentru liniștea comuniștilor - Revista Istorie și Civilizație
^ The Fortnightly, Chapman and Hall Publishing House, London, 1951
^ File de Jurnal. Preludii - Soarele Melancoliei - de Petre Pandrea
^ Decretul nr. 873 din 20 august 1949 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, privind acordarea de decorații, publicat în Buletinul Oficial nr. 55 din 22 august 1949.
^ ROMÂNIA – VIAȚA POLITICĂ ÎN DOCUMENTE – 1950 - ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI - PDF
^ Alesandru Duțu ș.a.,op. cit., p. 73.
^ ^a ^b Decretul nr. 500 din 10 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Romîne nr. 18 din 9 decembrie 1964.
^ Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 449 din 2 iulie 1964 privind numirea tovarășului Cambrea Nicolae în funcția de Vicepreședinte al Consiliului de Conducere al Casei de Economii și Consemnațiuni a Republicii Populare Romîne, publicată în HCM nr. 35 din 2 iulie 1964.
^ „Hotărârea Consiliului de Miniștri al RSR nr. 1154/2 octombrie 1972 privind eliberarea tovarășului Nicolae Cambrea din funcția de vicepreședinte al Consiliului de conducere al Casei de Economii și Consemnațiuni a Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial nr. 107 din 10 octombrie 1972”. Arhivat din original la 31 ianuarie 2013. Accesat în 5 ianuarie 2013.
^ Din amintirile unui ostaș, Editura pentru literatură, București, 1966
^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 588 din 20 august 1969 privind înaintarea în grad a unor generali și acordarea gradului de general-maior unor colonei în retragere și rezervă, publicat în Buletinul Oficial din 26 august 1969.
^ Communist Terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948-1965 - by Dennis Deletant, C. Hurst & Co, UK, 1999, p. 26
^ Asociația Cremaționistă Amurg din România - Români celebri care au fost incinerați
^ Decretul Regal nr. 1.905 din 8 iunie 1940 pentru numiri de membri ai ordinului „Steaua României”, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.785.
^ ^a ^b Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de Erou al Muncii Socialiste, publicat în Buletinul Oficial, 6 mai 1971.

[gugu-1] Petre Pandrea - Calugarul Alb

[Vasilescu_25-2] Cristian Luis Vasilescu - „Până la capăt! Contribuții ale lui Sergiu Nicolaescu la cinematografia națională” (Ed. Universitară, București, 2011), p. 25.

[3] Sergiu Nicolaescu - „Un senator acuză” (Ed. PRO, București, 1996), p. 162.

[Vasilescu_26-4] Cristian Luis Vasilescu - „Până la capăt! Contribuții ale lui Sergiu Nicolaescu la cinematografia națională” (Ed. Universitară, București, 2011), p. 26.

[5] Nicolae Cambrea - „Mareșalul Pilsudski: omul de stat și comandantul suprem al forțelor poloneze în războiul polono-rus din anul 1920” (Ed. Unirea, Brașov, 1939), 390 p.

[6] Alesandru Duțu, Florica Dobre, Leonida Loghin - „Armata română în al doilea război mondial (1941-1945)” (Ed. Enciclopedică, București, 1999), p. 72.

[Vasilescu_27-7] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Cristian Luis Vasilescu - „Până la capăt! Contribuții ale lui Sergiu Nicolaescu la cinematografia națională” (Ed. Universitară, București, 2011), p. 27.

[Magherescu_341-8] Gheorghe Magherescu - „Adevărul despre mareșalul Antonescu”, vol. II (Ed. Păunescu, București, 1991), p. 341.

[9] Pătimiri si iluminări din captivitatea sovietică, Premiul Magazin istoric 2000 pentru cea mai bună carte de istorie

[10] Video-interviu cu Radu Mărculescu, Fragment din filmul documentar Prizonieri pe frontul de est, realizat de Marius Herghelegiu

[11] O sedință de pomină - Memoria, revista gândirii arestate

[12] Basarab Nicolescu, LA CE SERVEȘTE SUFERINȚA? Reflecții asupra vieții prizonierilor de război români în lagărele sovietice (II)

[13] O divizie pentru liniștea comuniștilor - Revista Istorie și Civilizație

[14] The Fortnightly, Chapman and Hall Publishing House, London, 1951

[15] File de Jurnal. Preludii - Soarele Melancoliei - de Petre Pandrea

[16] Decretul nr. 873 din 20 august 1949 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, privind acordarea de decorații, publicat în Buletinul Oficial nr. 55 din 22 august 1949.

[17] ROMÂNIA – VIAȚA POLITICĂ ÎN DOCUMENTE – 1950 - ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI - PDF

[18] Alesandru Duțu ș.a.,op. cit., p. 73.

[Decret500-19] Decretul nr. 500 din 10 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Romîne nr. 18 din 9 decembrie 1964.

[20] Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 449 din 2 iulie 1964 privind numirea tovarășului Cambrea Nicolae în funcția de Vicepreședinte al Consiliului de Conducere al Casei de Economii și Consemnațiuni a Republicii Populare Romîne, publicată în HCM nr. 35 din 2 iulie 1964.

[21] „Hotărârea Consiliului de Miniștri al RSR nr. 1154/2 octombrie 1972 privind eliberarea tovarășului Nicolae Cambrea din funcția de vicepreședinte al Consiliului de conducere al Casei de Economii și Consemnațiuni a Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial nr. 107 din 10 octombrie 1972”. Arhivat din original la 31 ianuarie 2013. Accesat în 5 ianuarie 2013.

[22] Din amintirile unui ostaș, Editura pentru literatură, București, 1966

[Decret505-23] Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 588 din 20 august 1969 privind înaintarea în grad a unor generali și acordarea gradului de general-maior unor colonei în retragere și rezervă, publicat în Buletinul Oficial din 26 august 1969.

[24] Communist Terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948-1965 - by Dennis Deletant, C. Hurst & Co, UK, 1999, p. 26

[25] Asociația Cremaționistă Amurg din România - Români celebri care au fost incinerați

[Decretul1905-26] Decretul Regal nr. 1.905 din 8 iunie 1940 pentru numiri de membri ai ordinului „Steaua României”, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.785.

[Decret155-27] Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de Erou al Muncii Socialiste, publicat în Buletinul Oficial, 6 mai 1971.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]

[27]

PROFILPELAJAR.COM

Nicolae Cambrea

Biografie

Pregătire militară

Comandant al Diviziei Tudor Vladimirescu

Activitate după război

Lucrări publicate

Decorații

Note

Read other articles:

劉蓬瀛

Rahm (Dortmund)

Список пісень Nirvana

Файл:ОНМУ герб.jpg

New Mexico

Delaware's 20th Senate district

South Maitland Railway

Bacelarella dracula

Apache National Forest

Graziella (1926 film)

Kolonia Brużyca

CNaPS Sport

Audi Q5 e-tron

Slow Rollers

EPH (company)

Blind Al

I Did It (Dave Matthews Band song)

Addiscombe Military Seminary

2022 Southend-on-Sea Borough Council election

Casamento tradicional em Djerba