Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
În presa literară, decembrie 1972, în Steaua și Luceafărul, cu pseudonimul Marian Luca. În 1988, îi apare la Cartea Românească volumul Despre arta poetică (titlul inițial, Descriere după altă natură, a fost respins de cenzură)..
Activitate Literară
Tradus, pentru reviste sau antologii colective, cu grupaje de poeme în germană, engleză, franceză, macedoneană, albaneză, spaniolă, italiană, suedeză.
În 1985, Premiul revistei Ramuri „pentru volum în manuscris”, alături de Doina Pologea (proză) și Marius Ghica (eseu). Inițiat de Marin Sorescu, anume pentru „a forța” debutul editorial al tinerilor afirmați în paginile revistei, premiul acesta, acordat în cadrul festiv al Zilelor Ramuri, la care participau scriitori de elită din toate generațiile, de prin întreaga țară, nu i-a impresionat defel pe funcționarii editoriali de la Scrisul Românesc.
În februarie 1991, în cadrul unui „schimb cultural” de două săptămâni cu Uniunea Scriitorilor din URSS, vizitează Moscova, Suzdal, Vladimir – experiență care-i inspiră poemul titular al volumului Partida de biliard din pădurea rusească, inclus/comentat de Ion Mircea în antologia Ocolul lumii în 80 de poeme.
Din inițiativa KulturKontaktAustria publică volumul bilingv Licht, langsam/Lumină, încet – versiune în limba germană de Florica Madritsh Marin (Wieser Verlag, Klagenfurt, 2004). Bursier în programul „Writers in residence” (2004/2005).
Lecturi cu public, în 2004, la Bank Austria Creditanstalt, Central Bibliothek Austria(în deschiderea Zilelor României la Viena) și, în 2005, la Institutul Cultural Român din Viena.
Inclus în manualul de Limba și literatura română, clasa a XII-a, Editura Paralela 45, 2007, cu poemul Negresa.
Președinte al secției de poezie din Asociația Scriitorilor București (2001-2005). Între 2002-2005, secretar general de redacție la săptămânalul Ziua literară, în paginile căruia scrie Cronica Cenaclului Uniunii Scriitorilor din România și Poșta redacției.
Din 2006, secretar general de redacție, apoi redactor șef-adjunct, al revistei Viața Românească (fondată la 1906), editată de Uniunea Scriitorilor și Redacția Publicațiilor pentru Străinătate. Membru în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor și în Comisia de validare (2006-2009).
Inițiază colecția de poezie Ins-Urgent, în care a antologat/prefațat volume de Vasile Petre Fati (Zidul și pălăria), Paul Aretzu (Urma lui Uriel), Ioana Crăciunescu (Mașinăria cu aburi), Rodian Drăgoi (Lumină de mireasă).
Președinte de Juriu, Festivalul internațional de literatură „Tudor Arghezi”, ediția a XXXV-a, Tg.-Jiu/Tg.Cărbunești, 22-24 mai 2015; Laudatio pentru poetul laureat Mircea Bârsilă.
Premiul National "Tudor Arghezi" - Opera Omnia, 2014, acordat de Uniunea Scriitorilor din România. Cetățean de onoare al Orașului Tg. Cărbunești. [1]
Diploma de Excelență, din partea Fundației “GEORGETA și MIRCEA CANCICOV”, pentru antologia de poezie a anului 2013, Lumina, încet. (Festivalul AVANGARDA XXI, ediția a XIII-a, Bacău, 2014)
Premiul revistei HYPERION, în cadrul manifestării Poeți români la Eminescu acasă, ediția a II-a, Botoșani, 13 iunie 2015 (președintele Fundației Culturale „Hyperion”, Gellu Dorian)
Prix D’Honneur du Grand concours littéraire du monde francophone 2021[2], pour recueil poétique Lumière, doucement
Nominalizari
Nominalizat la Premiul Național „Mihai Eminescu”, 2020, 2021. În 2022, Premiul se suspendă.
Lecturi la Gala Națională a Poeziei Contemporane, Alba Iulia, Iași, București, în patru ediții.
Inclus în Lista canonică a celor mai reprezentativi 100 de poeți români în 100 de ani (1918-2018)[3], rezultată în urma votului a 35 de critici literari din România
„Viziunea poetică are, la Marian Drăghici, memoria viziunilor (vedeniilor) mistice și se produce în codul imperativ al acelora. Febra ființei și febra limbajului se contopesc într-un spasm unic pe care poetul se străduiește să-l radiografieze. Pe cât e de locvace, pe atât poemul se nutrește, de fapt, din visul conciziei supreme a revelației. Retorica entuziasmată și convulsivă nu e decât ritualul de invocare și cadrul epifanic al fulgurației „orbitoare”, al acelei secvențe care ar topi lumea într-o imagine. Himera acestei metafore rezumative e cea care induce discursului electricitatea vizionară și fervoarea imaginativă. Dialectica discursivă e o modalitate de consolare în fața indicibilului, o modalitate febricitară mereu incitată de iminența acestuia. Tensiunea profetică a poemelor e întreținută nu numai de entuziasmul vizionar și de impetuozitatea în concret a imaginației, ci și de șansa dată poemului de a fi o scală iluminativă. Poezia lui MD e un limbaj de convertire, un limbaj ce suferă, într-un proces gradual, agresiunea prezenței divine. Ea devine o cale revelatorie și se înscrie între limbajele tari, contopindu-se cu rugăciunea. Poetul nu e un habotnic, nu bate toată ziua mătănii și nu recită acatiste, dar are vocația iluminării. Poezia e un discurs persuasiv al divinității, iar poetul ascultă înfiorat această persuasiune clandestină care se ridică din propriile versuri.” – scrie reputatul critic Al. Cistelecan în postfața sa la antologia Harrum cartea ratării, din 2001. Printr-o textură interpretativă, ca o plasă oțelită extrem de fină, efigia de profunzime a scrisului acestui poet era scoasă la lumină, reliefată.
Peste un deceniu și mai bine, odată cu publicarea antologiei din 2013, un alt critic de referință reușește să fixeze în clar, din linii ferme, de pe o poziție de-acum recapitulativă, locul și rolul autorului de față. Dan Cristea : „Se observă dintru început – ceea ce constituie un element de căpătâi pentru toată poezia lui Marian Drăghici – preaocuparea majoră pentru arta sau artele poetice. În această privință, MD este poetul care a reușit, probabil cel mai bine dintre autorii recenți, să dea greutate, consistență, amploare epică și dramatism credo-urilor sale despre poezie, limbajul acesteia și locul ei în lume. Deopotrivă, poetului i-a reușit o punere în scenă extraordinară a « vârstelor poetice », a rupturilor din existență și din poezie, a relațiilor profunde dintre scris și poezie.” (Giuliano Ladolfi, Il legato con la vita/Legătura cu viața, prefață la antologia bilingvă ILLIMITATO/DE NECUPRINS, Editura LADOLFI, Roma/Bergomanero, Italia, 2022)
„Fiind, cum spuneam mai în urmă, unul dintre marii poeți mistici și vizionari în viață din România de astăzi, atât prin trecutul nu o dată fracturat de atrocitățile regimului comunist, cât și prin prezentul marcat de o incomensurabilă dramă intimă, Marian Drăghici se manifestă, să nu ne iluzionăm, așa cum o spune și editorul său italian, ca un poet al vremii sale.” (Ștefan Ion Ghilimescu – O antologie de poezie bilingvă Marian Drăghici, în Hyperion, 10-11-12/2022)
Gheorghe Grigurcu, Poezie română contemporană, vol.I, II, Editura revistei Convorbiri literare, Iași, 2000.
Alexandru Cistelecan, Romanticul în postmodernism, postfață, în Harrum cartea ratării, Ed. Vinea, 2001
Geo Vasile, Poezia română între milenii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
Dumitru Chioaru, Developări în perpectivă, Editura Cartea Românească, 2005
Paul Aretzu, Viziuni critice, Editura Ramuri, 2005
Ion Mircea, Ocolul lumii în 80 de poeme, Editura Media Pro, 2005
Daniel Cristea-Enache, București Far West (Secvențe de literatură română), Editura Albatros, 2005
Nichita Danilov, Capete de rând, Ed. Paralela 45, Pitești, 2006
Dan Cristea, Poezia vie, Cartea Românească, 2006.
George Vulturescu, Cronicar la Frontiera Poesis, Princeps Edit, Iași, 2006
Lazăr Popescu, 5 poeți optzeciști, Editura Ramuri, Craiova, 2007
Emanuela Ilie, Hieroglifele poetilor, Editura Timpul, Iasi, 2008
Gheorghe Grigurcu, Catalog liric, Editura revistei Convorbiri literare, 2011
Octavian Soviany, Cinci decenii de experimentalism. Compendiu de poezie românească actuală, vol II, Lirica epocii postcomuniste, Editura Casa de pariuri literare, 2011
HAEMUS PLUS, Supplement of HAEMUS REVIEW 1/2014 –’15, editată de Asociația Culturală Albaneză HAEMUS. Marian Drăghici, Po(rtr)et, poeme, fără nominalizarea traducătorului
Lieven Callant, Marian Drāghici, Lumière, doucement, Traduction du roumain et postface de Sonia Elvireanu, Préface de Michel Ducobu, Accent tonique-Poésie, L’Harmattan, avril 2018, « Traversées », 24 juillet 2019 (Belgia)
Guy Cetoute, Lire le recueil de poèmes <lumière, doucement< par Marian Draghici, LHarmattan , 2018, Mondes francophones, 11 juillet 2019 (Franța)
Sonia Elvireanu, lumière, doucement de Marian Drăghici, Mondes francophones, 8 septembre 2019 (Franța)
Partick Devaux, Marian Drăghici, lumière, doucement, « La cause littéraire », 2018 (Franța)
À la découverte d’un poète roumain : Marian Drăghici. Présentation par Michel Ducobu et Sonia Elvireanu, Francopolis, mai-juin, 2018 (Franța)
Isabelle Poncet-Rimaud, Marian Drăghici, lumière, doucement, « Friches » en ligne, nr. 1, 2019 (Franța)
Partick Devaux, Marian Drăghici, lumière, doucement, « Reflets » , nr. 59, janvier-fevrier-mars 2019 (Belgia)
Marian Draghici - Biographie, publications (livres, articles)
Poèmes de Marian Drăghici, traduits en français par Sonia Elvireanu, en suédois par Stânișoara Stâncel Mărginean – Les belles phrases
ATELIER, NUMERO 106, 2022. Trimestriale di poesia, critica, litteratura. Giuliano Ladolfi/Marian Drăghici – Illimitato, presenzatione e traduzione
