Leskovac (în sârbă: Лесковац, pronunțat [lě̞skɔ̝v̞at͡s]) este un oraș și centrul administrativ al districtului Jablanica din sudul Serbiei. Conform recensământului din 2011, zona urbană a orașului a avut 60.288 de locuitori, în timp ce zona administrativă a orașului a avut 144.206 de locuitori, majoritatea sârbi ortodocși.[2][3]
Slavii s-au stabilit în Peninsula Balcanică în secolele al VI-lea și al VII-lea. Provincia a fost cunoscută sub numele de Dendra în limba greacă și ca Glubočica (Глубочица, mai târziu Dubočica) în limbile slave. Dendra a fost dată conducătorului sârb Desa în 1155.[8][9][10] A fost apoi deținută de Marele Prinț Ștefan Nemanja .
În timpul stăpânirii otomane, Leskovac a făcut parte din Sangeacul Niš (1448–1878) și a devenit un oraș mare, centru economic și comercial, cunoscut pentru târgurile sale unde veneau oameni din întreaga Peninsulă Balcani.[12] Mănăstirile din Jasunje dedicate Schimbării la Față a Fecioarei și Sf. Ioan Botezătorul au fost construite în 1499 ca aparținând maicilor Ksenija.[13][14]
Perioada modernă
Biserica Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul a fost reconstruită în secolul al XVI-lea. Înainte de 1877, Leskovac a avut o populație totală de 46.500 de locuitori, din care 22.500 erau sârbi și 24.000 albanezi.[15] Populația urbană musulmană din Leskovac era formată din albanezi și turci, dintre care o parte erau de origine albaneză. În timpul războiului sârbo-otoman (1876-1878), populația musulmană din Leskovac s-a refugiat în vilaietul otoman Kosovo și apoi s-a mutat în orașe din Macedonia și Kosovo, în special în Priștina unde au dominat comerțul.[16]
Leskovac a devenit parte a Serbiei după Tratatul de la Berlin din 1878, moment în care Serbia a devenit și ea complet independentă de Imperiul Otoman. Independența deplină față de otomani a avut inițial un impact negativ asupra comerțului. Cu toate acestea, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul Leskovac a ajuns faimos în toată zona Balcanilor pentru atelierele sale care au transformat cânepa în frânghie. Leskovac a fost cunoscut sub numele de Leskofça în timpul stăpânirii otomane și a fost granița sangeaculuiNiš până în 1878.
În curând, în regiune s-au dezvoltat trei producători de dantele bazate de mori de apă. În 1896, fondatorii acestor companii și-au combinat resursele și au cumpărat din Imperiul German echipamente de fabrică pentru producerea de pânză din lână. Aceasta a fost prima fabrică de la marginea orașului.[18] În 1903, a fost construită o fabrică pentru prelucrarea cânepei pe malul râului, la nord de centrul vechi al orașului. În mijlocul primei răscoalea revoluției sârbe (1804-1815), a fost construită în oraș o biserică ortodoxă sârbă secretă, prin păcălirea conducătorilor turci că această clădire ar servi ca reședință a preotului orașului și i-a fost adăugat un coș de fum, de unde și numele său Odžaklija (Șemineu).[19] În 1922, familia Teokarević a deschis o fabrică de pânză din lână în micul oraș Vučje, în apropiere de Leskovac. Până în 1938, fabricile private de textile din orașul Leskovac au angajat 2.560 de lucrători. În anii 1870, existau mii de procesoare de cânepă în Leskovac, producând până la 150.000 de încărcături pe an. Orașul a fost cunoscut cândva sub numele de „Micul Manchester”, datorită industriei sale textile din secolul al XIX-lea, care era pe locul doi după cea din Manchester, Anglia.[20] Orașul a continuat să fie un centru textil important până la căderea comunismului în Europa de Est, dar din cauza izolării economice a Serbiei, rezultată din războaiele etnice, a locației sale îndepărtate și a eșecului de a privatiza fabricile, industria s-a prăbușit, ducând la depresia economiei din zonă. [21]
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul a făcut parte din Serbia ocupată de germani. Acesta a fost puternic bombardat de Aliați în 1944, cu estimări ale victimelor civile care variază de la peste o mie la șase mii.[22] Cel mai puternic bombardament a avut loc la 6 septembrie 1944, când cea mai mare parte a părții centrale a orașului a fost distrusă.[23] Ziua de 6 septembrie este marcată anual în oraș.
Fitzroy Maclean, șeful misiunii militare britanice care ținea legătura cu partizanii iugoslavi, a scris [...] în timp ce priveam, întregul Leskovac părea să se ridice trupește în aer, într-o tornadă de praf, fum și resturi și un zgomot extraordinar a căzut asupra urechilor noastre[...] Ceea ce a mai rămas din Leskovac se afla învăluit într-un nor de fum; mai multe clădiri păreau să ardă aprig. Chiar și partizanii păreau resemnați. Acest bombardament a făcut parte din Operațiunea Ratweek supervizată de locotenent-colonelul Hardy Amies[24] care a avut ca obiectiv atacul și oprirea retragerii inamicului, iar recunoașterea aeriană a confirmat prezența unei concentrații puternice de transporturi de blindate și autovehicule acolo, cu toate a spus că folosirea a 50 de bombe grele ale B-17 Flying Fortress părea mai degrabă ca o încercare de a sparge o nucă cu un baros.[25]
Conflictul din Kosovo
În timpul bombardamentului NATO din Iugoslavia, Leskovac și împrejurimile sale au fost bombardate aproape zilnic. Cu această ocazie, la 12 aprilie 1999, un pod feroviar de lângă Leskovac (Cheile Grdelic, Grdelička klisura) și un tren de pasageri, care traversa podul, au fost puternic lovite. Zeci de civili au fost uciși în acest atac.[26]
Geografie
Leskovac este situat în inima vastei și fertile văi omonime (de 50 de kilometri lungime și 45 de kilometri lățime), cu micul râu Veternica, la poalele dealului Hisar, în partea centrală a văii Leskovac.
Leskovac se află la o altitudine de 228 de metri, într-un bazin care acoperă 2250 km². În jurul văii sunt munții Radan și Pasjača la vest, Kukavica și Čemernik la sud și Babička Gora, Seličevica și Suva Planina la est.
Sursă: Institutul Hidrometeorologic din Republica Serbia[27]
Râuri
Cel mai mare râu din regiunea Leskovac este râul Morava de Sud, care curge de la sud la nord. Afluenții Moravei de Sud sunt: râul Vlasina, care colectează apa din lacul Vlasina și curge prin Crna Trava și Vlasotince; râul Veternica, care curge prin Leskovac; râul Jablanica, care izvorăște din poalele Goljakului și curge prin Medveđa și Lebane; râul Pusta (pustiu), care izvorăște din muntele Radan, umple lacul Brestovačko și curge prin Bojnik. Râul Vučjanka, care izvorăște din muntele Kukavica, curge prin Vučje și este un afluent al râului Veternica. De asemenea, cunoscute în regiunea Leskovac sunt râurile Kozaračka, Predejanska, Kopašnička și Sušica.
Date demografice
Populația istorică
Anul
Pop.
±% p.a.
1948
113.158
—
1953
121.311
+1.40%
1961
134.250
+1.27%
1971
147.487
+0.94%
1981
159.001
+0.75%
1991
161.986
+0.19%
2002
156.252
−0.33%
2011
144.206
−0.89%
Panoramă a orașului de pe dealul Hisar
Conform rezultatelor recensământului din 2011, în orașul Leskovac au fost 144.206 de locuitori.
Grupuri etnice
În 2011 populația orașului era de 95.784 dintre care majoritatea erau sârbi. Alte grupuri etnice semnificative includ rromii, macedonenii și iugoslavii. În ianuarie 2007, în Leskovac au locuit aproximativ 500 de persoane de origine chineză.[28] În afară de orașul propriu-zis, există 143 de așezări în comuna omonimă, dintre care cele mai mari sunt Vučje și Grdelica, clasificate drept „urbane” (orașe) în recensământ, cu aproximativ 3000 de rezidenți fiecare.
Compoziția etnică a comunei (zonei administrative a orașului) este:[29]
La un moment dat era cel de-al doilea oraș ca mărime din Serbia, astăzi însă Leskovac este afectat de probleme economice, cu mulți oameni care migrează din zonă.[21]
Așezările comunei
Există 144 de așezări situate pe raza comunei Leskovac:
Roštiljijada (Săptămâna grătarului) este un festival de carne la grătar care este organizat la Leskovac de mulți ani și are loc anual la începutul lunii septembrie. În timpul evenimentului, bulevardul principal este închis pentru trafic timp de cinci zile, iar standurile alimentare sunt amplasate de-a lungul străzilor. Evenimentul aduce vizitatori din toată Serbia, precum și turiști din alte țări. Potrivit TOL (Organizația de turism din Leskovac) în 2013, peste 700.000 de persoane au vizitat evenimentul.[30] Se organizează concursuri, cum ar fi cel mai mare hamburger, Pljeskavica. Festivalul este punctul culminant al sezonului în Leskovac.
Carnaval internațional
În 2009, Leskovac a devenit oficial un oraș de carnaval internațional, admis de Asociația Orașelor Europene de Carnaval, care are peste 50 de membri în Europa și America. Carnavalul Leskovac se desfășoară în perioada festivalului Roštiljijada. La carnaval participă aproximativ 1200 de persoane, din care o treime din străinătate. Guvernul orașului a considerat separarea acestui eveniment în 2010 ca un eveniment turistic special, care va fi introdus ca o ofertă specială a orașului.
Maraton de teatru
Teatrul Național din Leskovac
Maratonul de teatru are loc în fiecare an în noiembrie și durează 9 zile. Au loc spectacole ale Teatrelor Naționale din toată Serbia. Acest eveniment are loc în clădirea Teatrului Național din Leskovac.
Festivalul Internațional de Film de la Leskovac
Primul Festival Internațional de Film de la Leskovac a avut loc în 2008. Ideea nu este chiar atât de nouă. În 1996, un grup de entuziaști, în frunte cu președintele Rade Jović, a organizat un festival de filme de producție internă. Astăzi, după mai mulți ani, Leskovac găzduiește un Festival de Film Internațional. Festivalul oferă premii la 3 categorii:
„Aluna de aur” - cel mai bun regizor;
„Frunza de alun” - premii critice;
„Vox populi” - premiul publicului.
Moștenire culturala
Crkva svete trojice
Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul, Leskovac
Mănăstirea Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Leskovac
Mănăstirea din Rudare
Mănăstirea din Čukljenik
Catedrala din Leskovac
Biserica din Odžaklija
Parcul Memorial al Revoluției (1971) creat de renumitul arhitect iugoslav Bogdan Bogdanović
Economia din Leskovac este diversă, dar a fost într-o fază stagnantă în ultimii 20 de ani. În general, industria are o creștere minoră, dar creșterea sa este sigură și, în viitor, industria se va confrunta cu siguranță cu o altă creștere care va aduce Leskovac printre cele mai mari orașe din Serbia. Principala sa industrie este cea ușoară, precum industria textilelor, a mărfurilor de uz casnic și industria medicală. Leskovac are o mină de plumb și zinc numită Leskovac Lece (Лесковац Леце).[36]
Primul creștere economică a avut loc după primul război mondial și a durat până în 1941. A continuat la sfârșitul anilor 1940 în timpul așa-zisului „miracol economic iugoslav” (anii 1950 - cca. 1980). Leskovac s-a dezvoltat nu doar ca un centru regional al industriei textile, ci și în întreaga Europă de Sud-Est. A devenit cunoscut sub numele de "Manchesterul Sârb". Leskovac Lece a fost construit în acea epocă.
Odată cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și cu venirea la putere a Partidului Comunist Iugoslav, modul în care au fost gestionate resursele în Iugoslavia s-a schimbat. Industria a fost naționalizată și apoi redistribuită în toată țara în funcție de prioritățile Partidului Comunist. Această schimbare a reprezentat o lovitură acerbă pentru Leskovac. A rămas impresia că orașul nu și-a revenit niciodată, dat fiind faptul că statutul său de mare centru industrial încă nu a rămas o amintire.[37]
În timpul bombardamentului NATO din Iugoslavia, Leskovac a fost grav deteriorat ca niciun alt oraș din Europa la acea vreme.[38]
Următorul tabel oferă o previzualizare a numărului total de persoane înregistrate angajate de persoane juridice după activitatea lor principală (din 2018):[39]
Activitate
Total
Agricultură, silvicultură și pescuit
249
Minerit și cariere
18
Fabricație
10709
Alimentare cu energie electrică, gaz, abur și aer condiționat
306
Rezerva de apa; activități de canalizare, gestionare și remediere a deșeurilor
627
Construcții
1142
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații de autovehicule și motociclete
5002
Transport și depozitare
1211
Cazare și servicii alimentare
1,007
Informație și comunicare
311
Activități financiare și de asigurare
339
Activități imobiliare
139
Activități profesionale, științifice și tehnice
896
Activități de servicii administrative și de asistență
466
Administrație publică și apărare; securitate socială obligatorie
1513
Educație
2402
Sănătate umană și activități de muncă socială
2671
Arte, divertisment și recreere
403
Alte activități de servicii
544
Muncitori agricoli individuali
1459
Total
31415
Transport
Leskovac este situat într-un nod feroviar și rutier. Trenurile internaționale care călătoresc din Europa spre Skopje, Salonic și Atena trec prin acest oraș. Nouăzeci de trenuri opresc în Leskovac în fiecare zi. Calea ferată a ajuns la Leskovac în 1886. Leskovac are astăzi una dintre cele mai noi și moderne stații feroviare din Serbia.[40] Căile ferate au fost electrificate în 1974.[41]
De asemenea, traficul de autobuze este foarte bine dezvoltat, deoarece multe drumuri trec prin oraș. Cel mai important este drumul E75 care leagă granițele Ungariei și Macedoniei de Nord. Drumurile regionale duc de la Leskovac la Priština, Pirot și Bosilegrad. Distanța dintre Leskovac și Niš este de 45 de kilometri, până la Belgrad sunt 280 de kilometri și până la Sofia de sunt 155 de kilometri.
Leskovac are un aeroport regional, care este frecvent utilizat pentru zboruri sportive și agricole. Cel mai apropiat aeroport internațional este Aeroportul Constantin cel Mare din Niș situat la 45 de kilometri nord de oraș.[42]
Mediu înconjurător
Leskovac a fost primul oraș din Serbia care a avut o groapă de gunoi sanitară. Groapa de gunoi Željkovac se întinde pe 80 de hectare și este realizată după toate standardele europene. În depozitul de deșeuri există un centru pentru purificarea apei atmosferice, un centru pentru selectarea și eliminarea sistemelor de detectare a tuturor tipurilor de poluare. Compania Por Werner and Weber pentru Serbia, a început construcția centrului de colectare și reciclare al deșeurilor și este primul oraș din Balcani, unde a început această lucrare.
^ abc Milorad Stojic (2006). "Regional characteristics of the Brnjica cultural group" „Archived copy”(PDF). Arhivat din original(PDF) la . Accesat în .
^Ђорђевић, Драгутин (1990). Женски манастир Ваведења Св. Богородице у Црковници, Лесковачки зборник XXX (Издања Народног музеја у Лесковцу изд.). Лесковац.
^Jagodić, Miloš (). „The Emigration of Muslims from the New Serbian Regions 1877/1878”. Balkanologie. 2 (2). para. 6. "According to the information about the language spoken among the Muslims in the cities, we can see of which nationality they were. So, the Muslim population of Niš and Pirot consisted mostly of Turks; in Vranje and Leskovac they were Turks and Albanians"; para. 11. "The Turks have been mostly city dwellers. It is certain, however, that part of them was of Albanian origin, because of the well-known fact that the Albanians have been very easily assimilated with Turks in the cities."; para. 30-31, 40, 47.
^Bogdanovic, Milo (2019). Analiza situației și a problemelor de mediu pe teritoriul orașului Leskovac . Niš: Universitatea din Niš, Facultatea de Științe, Departamentul de Geografie.
^Stamenkovic, Predrag (2016). Competitivitatea districtului Jablanica ca destinație turistică . Novi Sad: UNIVERSITATEA NOVI SAD, FACULTATEA DE NATURĂ ȘI MATEMATICĂ, DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE, TURISM ȘI HOTELURI.
^ ab"A Serbian Region Unravels With Its Textile Industry", article by Nicholas Wood in The New York Times, January 29, 2007
^Tanic, D. (1972). Leskovac și împrejurimile. Leskovac: Adunarea Municipală și Asociația Turistică din Leskovac.
^Stevanovic, Igor (2016). Modificări ale numărului de gospodării din așezările rurale ale comunei Leskovac la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI. Niš: Universitatea din Niš, Facultatea de Științe, Departamentul de Geografie.
Stojančević, V. (1980) Leskovac za vreme Prvog srpskog ustanka. în: Stojančević V. [ed. ] Leskovčani za vreme Prvog srpskog ustanka 1804-1813, Leskovac, 267-8
Stojančević, V. (1980) Prvi srpski ustanak i leskovački kraj. în: Stojančević V. [ed. ] Leskovčani pentru vreme prvog srpskog ustanka 1804-1813, Leskovac, 67-8
