Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Devine profesor de literatură română în comuna Nereju (1973-1975), și apoi Tohan Blocuri (1974-1990). Din 1990 este profesor la nou înființata Facultate de Litere a Universității din Brașov. În anul 2002 devine doctor în litere la Universitatea din București, cu o teză despre Dimensiunea tranzitivă a poeziei moderniste și postmoderne din România.
Debutul în literatură
Debutul său publicistic are loc în revista Luceafărul cu poezie. Debutează editorial în 1982 cu romanul Acte originale/copii legalizate.
Despre Acte oficiale/copii legalizate, Radu G. Țeposu notează: "Nu mai avem aici complicațiile psihologice ale celui care se pregătește să scrie un roman (ca la Mircea Eliade ori Anton Holban), ci o simplă derulare a mecanismului teoretic. Autenticitatea e, exclusiv, una a conștiinței auctoriale și naratoriale"[2]. Pentru Eugen Simion, volumul este "un jurnal de creație și un jurnal, în același timp, în care trăiește cel care gândește literatura și vrea s-o producă. El propune o tipologie și are o mișcare epică din care putem deduce destinul unor indivizi mărunți, prinși în ceea ce am putea numi structurile banalității"[3]. Iar pentru Nicolae Manolescu[4]: „Proza lui Crăciun este de la început deasă de senzații, impresii și imagini.”
Despre romanul său Pupa russa, Gheorghe Crăciun declara: „Este o carte de ficțiune. Ține de o zonă de obsesii personale și colective, pe care n-am avut nici maturitatea, nici curajul, nici… pregătirea strategică să o abordez înainte de 1994, la câțiva ani de la prăbușirea regimului comunist. Cartea s-a declanșat atunci. Temele ei s-au conturat pe parcurs. Dominanta rămâne tema corpului. În cărțile mele anterioare, m-am apropiat de aceasta temă într-un mod pieziș. De aceasta dată am vrut să o abordez frontal, punându-mi chiar problema unei schimbări de identitate corporală și sexuală, încercând să creez un personaj feminin cu care eu, ca autor, să mă identific[5].”
În acelasi interviu el adăuga: „Am vrut la un moment dat să spun că scriitorul, dacă intră în politică animat de idealuri mărețe, ca Heliade-Rădulescu, în ciuda faptului că știe riscurile la care se expune, trebuie să facă din activitatea lui politică un corolar al scrisului și personalității sale.”
O comparație[6] este propusă de Caius Dobrescu în termenii următori: „O altă asociere pe care nu mi-o pot reprima […] este aceea cu filmele lui Peter Jackson după Stăpânul inelelor de J.R.R. Tolkien. […] ceva analog se petrece și în Pupa russa: pregnanța percepțiilor corporale intră într-un straniu și fascinant proces de reacție cu monumentalitatea „neverosimilă”, deopotrivă „artificial-teoretică” și „simbolic-fantasmatică”, a personajului central.”
Antologii
Este prezent în antologiile de proză:
Desant '83, 1983, cu textul Temă la alegere
The Phantom Church and Others Stories from Romania, University of Pittsburgh Press, 1996,
Romanian Fiction of the '80s and '90s, 1999
Romane publicate
Acte originale. Copii legalizate, 1982
Compunere cu paralele inegale, după romanul pastoral Daphnis și Chloe al lui Longus, 1988
Trupul știe mai mult. Fals jurnal la „Pupa russa” (1993-2000), 2006[12], volum de însemnări despre problemele de conștiință morală și estetică ale autorului în elaborarea romanului Pupa russa
Mecanica fluidului, 2015, un volum de proze scurte, desene și fotografii
Scriitorul și Puterea sau despre puterea scriitorului, ediție îngrijită de Carmen Mușat și Oana Crăciun, prefață de Caius Dobrescu, în colecția Seria de autor„Gheorghe Crăciun” , Cartea Românească, 520 p., 2015
Imagini, litere și documente de călătorie, 2016, cu prefață de Carmen Mușat
Antologator
Competiția continuă. Generația 80 în texte teoretice, 1994
Generația 80 în proza scurtă, 1998
Traduceri în limba română semnate de Gheorghe Crăciun
A tradus din limba franceză Déplacements[13] ( Deplasări ) de Serge Fauchereau (ediție bilingvă, 1996) și La modernité[14] ( Modernitatea ) de Alexis Nouss, în colaborare, 2000.
Traduceri și retroversiuni în limbi străine
Experiment in Romanian Post-War Literature, în colaborare, 1998
Images & Texts / Images et textes, în colaborare, 2000
Composition aux parallèles inégales[15] (Compunere cu paralele inegale), éditions Maurice Nadeau, Paris, 2001, traducere în limba franceză de Odile Serre care a obținut Premiul Pierre-François Caillé decernat de Asociația franceză a traducătorilor
La poupée russe[16], fragment de început al romanului Pupa russa, traducere în limba franceză de Odile Serre, în Les Belles Étrangères : Douze écrivains roumains [Frumoasele (literaturi) străine, doisprezece scriitori români], 2005, p. 73-88
La Poupée russe, traducere în limba franceză de Gabrielle Danoux, éditions Maurice Nadeau, 2017
Receptarea operei lui Gheorghe Crăciun
Eugen Simion îl califică de „prozator interesat de o nouă lectură a lumii” și remarcă pe de altă parte talentul lui de portretist[17]. Criticul confirmă și apartenența romancierului la curentul textualist.
Premiul ASPRO pentru cea mai bună carte de critică a anului, 1997, 2002
Premiul revistei Cuvântul pentru exegeză critică, 2002
Premiul Pierre-François Caillé decernat de Asociația franceză a traducătorilor pentru cea mai bună traducere a anului 2001, romanul Composition aux paralleles inegales ; nominalizat cu aceeași carte la Premiul Uniunii Latine
Romanul Pupa russa a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru Proză și Premiul pentru Proză al revistei Cuvântul, 2004
Decorații
Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Comandor (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[18]
Referințe critice
Trupul și litera: explorǎri critice în biografia și opera lui Gheorghe Crǎciun; conferința naționalǎ "Gheorghe Crǎciun - Viața și opera" , Brașov, 12 iulie 2012, coordonatori Andrei Bodiu, Georgeta Moarcăs
^Radu G. Țeposu, Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, București, 1993, p. 116.
^Eugen Simion, Scriitori români de azi, IV, 1989, Editura Cartea românească, p. 621
^Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc, p. 317
^„Marele pericol pentru literatura română a momentului este mondenitatea“. Fragmente dintr-un interviu cu Gheorghe CRĂCIUN (publicat de Observator cultural, 6 octombrie 2005, Ovidiu ȘIMONCA )
^Caius Dobrescu, Un Bertrand Russell de respirație wagneriană, studiu introductiv la Pupa russa de Gheorghe Crăciun, p. 13, 2007
