Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Nereju se ridică la 4.240 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.187 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,7%).[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,25%), iar pentru 3,42% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
Comuna Nereju este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Radu Beteringhe[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
În comună există două școli gimnaziale, una în Nereju și cealaltă la Nereju Mic, reabilitată în anul 2022, iar în cazul celor două școli, mai învață și copiii din ciclul primar și copiii de grădiniță în clădiri separate. Școala din Nereju poartă numele personalității Dimitrie Gusti.
Pe lângă cele două școli din comună, mai există o școală primară și o grădiniță cu program normal, aflându-se ambele în incinta instituției, în satul de reședință Nereju, pe străzile din comună.
De asemenea, în Sahastru, Brădăcești, Chiricani există câte o școală primară și o grădiniță cu un program normal, ambele aflându-se tot în incinta instituției.
Drumul DJ205D a fost îmbunătățit în 2016; reședința de județ Focșani se află la câțiva 75 km (47 mi) de-a lungul acestui traseu.
De asemenea, comuna este deservită și de o punte care face conexiunea între satele Nereju și Nereju Mic, ambele fiind despărțite de râul Zăbala.
Istorie
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Vrancea al județului Putna și avea în compunere satele Nereju Mare și Nereju Mic, cu 1498 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă cu 34 de elevi.[6]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași structură și în aceeași plasă, cu 1670 de locuitori.[7]
În anul 1938, sociologii Dimitrie Gusti și Henri H. Stahl au poposit pe plaiurile comunei, realizând anchete monografice complexe ce descriu satul, iar școala din localitate a ajuns să poarte denumirea marelui sociolog. În același an, sociologul Henri H. Stahl a publicat cartea Nerej - Un sat al unei regiuni arhaice care s-a bazat pe anchetele sociologice realizate în localitate.
În anul 1957, se înființa ansamblul Chipărușul bazat pe măști tradiționale și dansuri care a promovat tradițiile dansurilor funerare și a măștilor tradiționale, realizate chiar din perioada precreștină.
În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Năruja din regiunea Putna și doi ani mai târziu în cea a raionului Focșani din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați. În 1968 a fost transferată la județul Vrancea în structura actuală, tot atunci satul Nereju Mare primind denumirea de Nereju.[8][9]
Lacul Negru - un lac natural, cu o suprafata de 1 hectar, adancime 10m, si situat la o altitudine de 1.350 m (4.430 ft)
Zona montană Dealul Negru și Lapoș, la o altitudine de 1.400 m (4.600 ft)
Căldările Zăbalei - o zonă protejată, de-a lungul cursului râului Zăbala
Chipărușul este un grup artistic local care prezintă ritualuri precreștine care implică măști și alte elemente folclorice.
Economie
Economia comunei este reprezentată pe activități economice bazate pe lemn, agricultura ecologică montană, turismul montan, artele și tradițiile populare.
