Un fructan este un polimer de fructoză. Fructanii cu catenă mai scurtă sunt cunoscuți ca fructooligozaharide. Fructanii pot fi găsiți în peste 12% din speciile de angiosperme, inclusiv monocotiledonate și dicotiledonate.[1].
Tipuri
Fructanii sunt formați din resturi de fructoză, de obicei cu un rest de zaharoză (glucoză-fructoză) la capătul terminal. Poziția de legare a resturilor de fructoză determină tipul de fructan, existând 5 tipuri.[2]
Legarea se face de obicei la nivelul a 1 sau 2 resturi hidroxil primare (OH-1 sau OH-6), existând două clase simple de fructani:
1-linkați: în inulină, resturi fructozil β-2,1-linkate
6-linkați: în levan și fleină, resturi fructozil β-2,6-linkate
Celelalte clase sunt:
gramininele,[2] care conțin resturi β-2,1- și β-2,6-linkate.[3]
^ abcdChibbar, R. N.; Jaiswal, S.; Gangola, M.; Båga, M. (). „Carbohydrate Metabolism”. Reference Module in Food Science. doi:10.1016/B978-0-08-100596-5.00089-5. ISBN9780081005965. Fructans, on the basis of glycosidic linkage, are categorized into five groups: (a) inulin having β(2 → 1) linkage, (b) levan/phlein having β(2 → 6) linkage, (c) graminin (having inulin or levan backbone with ≥ 1 short branch), (d) inulin neoseries (like inulin but one glucose unit between two fructose moieties), and (e) levan neoseries (like levan but one glucose unit between two fructose moieties) (Figure 1).