Satul este situat la o altitudine de 203 metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță.
Istorie
Localitatea Forosna a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, nimundu-se inițial Forosna. În anul 1809 a fost construită aici o biserică de lemn pe fundament de piatră [2].
La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Forosna făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin[4].
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [5].
În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.
Începând din anul 1991, satul Forostna face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 957 (1+956), reprezentând 91,75% din populație [6]. În prezent, satul are 987 locuitori, preponderent moldoveni (români).
Demografie
Componența lingvistică a comunei Forostna
Română (92,3%)
Ucraineană (7,19%)
Alte limbi (0,51%)
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Forostna era vorbitoare de română (92,3%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (7,19%).[7][8]