PROFILPELAJAR.COM

Pentru alte persoane cu același nume, vedeți Ferenc Fábián (dezambiguizare).

Date personale
Ferenc Fábián
Născut	2 noiembrie 1933 Gălăuțaș, Harghita, România
Decedat	9 martie 1979 (45 de ani) Oradea, România
Căsătorit cu	Anna Bósy[*]
Cetățenie	România
Ocupație	actor
Limbi vorbite	limba română limba maghiară
Activitate
Alma mater	Universitatea de Arte din Târgu Mureș
Modifică date / text

Ferenc Fábián, menționat uneori Francisc Fabian sau Ferencz Fabian,^[1] (n. 2 noiembrie 1933, Gălăuțaș, Harghita, România – d. 9 martie 1979, Oradea, România) a fost un actor român de etnie maghiară.^[2] A făcut parte timp de 23 ani (1956–1979) din trupa Teatrului Maghiar de Stat din Timișoara și a jucat, de asemenea, în numeroase filme de cinema (atât românești, cât și ungurești).^[3]^[4]^[5] A fost căsătorit cu actrița Anna Bósy.

Biografie

S-a născut la 2 noiembrie 1933^[2]^[4] în satul Gălăuțaș din județul Mureș (azi în jud. Harghita).^[3]^[4] A absolvit Institutul de Teatru „Szentgyörgyi István” din Târgu Mureș în 1956,^[3]^[4]^[5]^[6] avându-i colegi de promoție pe Ingeborg Adleff, Károly Sinka, Lajos Szabó și Katalin Török.^[7] Majoritatea actorilor acelei promoții (cu excepția lui Katalin Török, care a ajuns la Teatrul Maghiar de Stat din Satu Mare)^[7] au fost repartizați ca actori la Teatrul Maghiar de Stat din Timișoara,^[2]^[3]^[4]^[5] care fusese reînființat în 1953.^[8]^[9] Ferenc Fábián a devenit, prin talentul și experiența sa, actorul principal al companiei teatrale maghiare și a jucat acolo timp de peste două decenii, până la moartea sa.^[4]^[6]

A fost un actor dramatic cu o gamă largă de experiențe, care a excelat atât în tragedii, cât și în comedii, jucând roluri importante din dramaturgia maghiară și universală^[3]^[4] precum capelanul din Sfânta Ioana de George Bernard Shaw,^[4] Richard din Discipolul diavolului de George Bernard Shaw, Satin din Azilul de noapte de Maxim Gorki, Zoltán Szakhmáry din Chef boieresc de Zsigmond Móricz, Volpone din Volpone de Ben Jonson, Ashton din Îngrijitorul de Harold Pinter, János Bolyai din Seara lui Bolyai János de István Kocsis, Henry Bolingbroke din Richard al II-lea de William Shakespeare, Biberach din Banul Bánk de József Katona, unchiul Vania din Unchiul Vania de Anton Cehov,^[4]^[6] și Pietre Gralla din Act venețian de Camil Petrescu.^[4]^[5] El s-a remarcat, în plus, și ca regizor. Ultimul său rol pe scena teatrului din Timișoara a fost jucat în decembrie 1978 în Un leagăn pe cer, adaptarea dramatică a jurnalului omonim al lui András Sütő.^[6] Jocul actoricesc al lui Fábián a fost caracterizat printr-o mare forță interioară și, de asemenea, prin crearea unei atmosfere încinse.^[3]

Fábián a jucat, de asemenea, în mai multe filme atât în România, cât și în Ungaria,^[4]^[5]^[6] fiind distins în 1974 cu o mențiune specială a Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul din filmul De bună voie și nesilit de nimeni^[1]^[6] și de două ori cu Premiul Nívó la Budapesta: în 1977 pentru A ménesgazda și în 1978 pentru A trombitás (1979).^[6] Cele mai cunoscute roluri au fost cele din filmele De bună voie și nesilit de nimeni (1974), Alarmă în Deltă (1976), Pintea (1976), Buzduganul cu trei peceți (1977), A ménesgazda (1978), A trombitás (1979) și Blestemul pămîntului – Blestemul iubirii (1980).^[4]^[5] Interpretarea rolului nobilului secui Moise Székely în filmul românesc Buzduganul cu trei peceți (1977), regizat de Constantin Vaeni, a fost elogiată de criticul Eva Sîrbu, care a consemnat că Ferenc Fábián, András Csorba și Ferenc Bencze „desfășoară o uluitoare știință a conciziei și concentrării de exprimare în roluri de mică întindere”.^[10]

La începutul anului 1979 a fost solicitat de secția maghiară „Szigligeti Társulat” a Teatrului de Stat din Oradea să joace rolul principal (dr. Ákos Paál) în spectacolul Minciună milostivă (Irgalmas hazugság) a lui János Székely și a acceptat, în ciuda numeroaselor obligații artistice pe care le avea (apariții în filme și la televiziune, reprezentații teatrale și deplasări în turnee).^[4]^[6] S-a pregătit de unul singur și s-a prezentat la prima repetiție cu cunoașterea aproape completă a rolului,^[6] dar în 9 martie 1979,^[2]^[4]^[6] în timpul repetiției principale^[4] organizate cu o seară înainte de premieră,^[6] a murit în urma unui atac de cord la Oradea.^[3]^[4]^[6]

Roluri în piese de teatru

Aurel Baranga: Opinia publică — Toma
Sándor Bródy: Învățătoarea — István Nagy Jr.
Sándor Bródy: Medicul — János
Anton Cehov: Ivanov — Borkin
Anton Cehov: Unchiul Vania — unchiul Vania
Gergely Csiky: Paraziții — Bence Zátonyi
Guilherme Figueiredo: Vulpea și strugurii — Xantos
Maxim Gorki: Azilul de noapte — Satin
Maxim Gorki: Micii burghezi — Teterev
Ben Jonson: Volpone — Volpone
József Katona: Banul Bánk — Biberach
István Kocsis: Seara lui Bolyai János — János Bolyai
Miroslav Krleža: Domnii Glembaj — Id. Glembay
Horia Lovinescu: Citadela sfărâmată — Matei
Maurice Maeterlinck: Monna Vanna — Guido Colonna
Zsigmond Móricz: Chef boieresc — Zoltán Szakhmáry
László Németh: Villámfénynél — Imre Nagy
Camil Petrescu: Act venețian — Pietro Gralla
Harold Pinter: Îngrijitorul — Ashton
Emmanuel Roblès: Montserrat — Izquierdo
William Shakespeare: Richard al II-lea — Henry Bolingbroke
George Bernard Shaw: Discipolul diavolului — Richard
George Bernard Shaw: Sfânta Ioana — Robert de Baudricourt / capelanul
András Sütő: Un leagăn pe cer — scriitorul

Filmografie

Magasiskola (Ungaria, 1970)
De bună voie și nesilit de nimeni (1974)
Pe aici nu se trece (1975) — jandarmul
Alarmă în Deltă (1976) — medicul
Pintea (1976) — groful bătrân Bartolok
Bunicul și doi delincvenți minori (1976) — cpt. Alexiu, ofițer de miliție, tatăl lui Andrei
Buzduganul cu trei peceți (1977) — căpitanul Moise Székely, nobil secui, comandantul unei oști de călăreți lefegii
A ménesgazda (Ungaria, 1978) — Mátyás Busó
A trombitás (Ungaria, 1979)
Vlad Țepeș (1979) — boier trădător
Blestemul pămîntului – Blestemul iubirii (1980) — judecătorul maghiar din Armadia

Premii

mențiune specială a Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul din filmul De bună voie și nesilit de nimeni - 1974^[1]^[6]
două premii Nívó: pentru A ménesgazda - 1977 și pentru A trombitás - 1978^[6]

Note

^ ^a ^b ^c Uniunea Cineaștilor din România (ed.), Premiile cineaștilor 1970-2000, Editura și Tipografia Intact, București, 2001, p. 17.
^ ^a ^b ^c ^d V.B. (2 noiembrie 2019), „Calendarul evenimentelor, 2 noiembrie – selecțiuni”, Rador.ro, accesat în 30 iunie 2022
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g Magyar színházművészeti lexikon. György Székely (red.). Budapesta: Akadémiai. 1994. ISBN 963-05-6635-4
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p Magyar életrajzi lexikon IV: 1978–1991 (A–Z). Ágnes Kenyeres (ed.). Budapesta: Akadémiai. 1994. ISBN 963-05-6422-X
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f István Katona Szabó, „Színházi kislexikon (1944–1981)”, în A Hét évkönyve, 1982, București, 1982, p. 203.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ Irén Szekernyés (9 martie 2009), „Fábián Ferenc emlékezete”, Nyugati Jelen, Arad, arhivat din original la 10 martie 2009, accesat în 30 iunie 2022
^ ^a ^b Doina Pană, „Din trecutul învățământului teatral din România. Institutul de teatru «Szentgyörgyi István» din Târgu-Mureș”, în revista Sargetia. Acta Musei Devensis, seria nouă, secțiunea: Istorie. Studii și articole, nr. V, Ed. Colofon Print, Deva, 2014, p. 417.
^ C. Paraschivescu, „Cronica dramatică: Un jubileu - Teatrul Maghiar de Stat din Timișoara^{[nefuncțională]}”, în revista Teatrul, anul XVIII, nr. 6, iunie 1973, p. 81.
^ Stefan Both (2 iunie 2013), „Sărbătoare la Teatrul Maghiar din Timișoara: 60 de ani de la reînființare”, Adevărul, accesat în 25 august 2022
^ Eva Sîrbu (august 1977), „«Buzduganul cu trei peceți» – cronică de film”, Cinema (8), arhivat din original la 26 iulie 2022, accesat în 26 iulie 2022

Bibliografie

János Szekernyés, „Az elsőszínész”, în Utunk, nr. 32/1968.
Anna Halász, „Fábián Ferenc 1933-1979”, în A Hét, 16 martie 1979.
István Szőcs, „Fábián Ferenc halálára”, în Utunk, 16 martie 1979).
Mária Kacsir (red.), „Színjátszó személyek”, în A Hét évkönyve, București, 1982.
Magyar színházművészeti lexikon. György Székely (red.). Budapesta: Akadémiai. 1994. ISBN 963-05-6635-4
Hol kezdődik és hol végződik a szerelem, Emlékezés Fábián Ferenc színművészre. Irodalmi Jelen, martie 2004. (Arhivat în 30 august 2020, la Wayback Machine.)

Legături externe

[UCIN-1] Uniunea Cineaștilor din România (ed.), Premiile cineaștilor 1970-2000, Editura și Tipografia Intact, București, 2001, p. 17.

[Rador-2] V.B. (2 noiembrie 2019), „Calendarul evenimentelor, 2 noiembrie – selecțiuni”, Rador.ro, accesat în 30 iunie 2022

[Lexikon-3] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g Magyar színházművészeti lexikon. György Székely (red.). Budapesta: Akadémiai. 1994. ISBN 963-05-6635-4

[MÉL-4] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p Magyar életrajzi lexikon IV: 1978–1991 (A–Z). Ágnes Kenyeres (ed.). Budapesta: Akadémiai. 1994. ISBN 963-05-6422-X

[Katona-5] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f István Katona Szabó, „Színházi kislexikon (1944–1981)”, în A Hét évkönyve, 1982, București, 1982, p. 203.

[Nyugati-6] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ Irén Szekernyés (9 martie 2009), „Fábián Ferenc emlékezete”, Nyugati Jelen, Arad, arhivat din original la 10 martie 2009, accesat în 30 iunie 2022

[Pană417-7] Doina Pană, „Din trecutul învățământului teatral din România. Institutul de teatru «Szentgyörgyi István» din Târgu-Mureș”, în revista Sargetia. Acta Musei Devensis, seria nouă, secțiunea: Istorie. Studii și articole, nr. V, Ed. Colofon Print, Deva, 2014, p. 417.

[8] C. Paraschivescu, „Cronica dramatică: Un jubileu - Teatrul Maghiar de Stat din Timișoara^{[nefuncțională]}”, în revista Teatrul, anul XVIII, nr. 6, iunie 1973, p. 81.

[Both-9] Stefan Both (2 iunie 2013), „Sărbătoare la Teatrul Maghiar din Timișoara: 60 de ani de la reînființare”, Adevărul, accesat în 25 august 2022

[Sîrbu-10] Eva Sîrbu (august 1977), „«Buzduganul cu trei peceți» – cronică de film”, Cinema (8), arhivat din original la 26 iulie 2022, accesat în 26 iulie 2022

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

PROFILPELAJAR.COM

Ferenc Fábián (actor)

Biografie

Roluri în piese de teatru

Filmografie

Premii

Note

Bibliografie

Legături externe

Read other articles:

Українці Далекого Сходу

Deli Plaza

لغة آينوية

Aura (satellite)

Asam Jujuhan, Dharmasraya

Lundbeck

Love bracelet (Cartier)

أتراك

Victor Hammer

Driving in the United States

Soyuz TMA-20M

Super League 2022-2023

Billboard Hot 100

Thierville

خط طول 58° شرق

Anthony Callea

Han Grijzenhout

Оксиринх

Reykhólahreppur

Cenotafio