Ein deutsches Requiem

Johannes Brahms (ca. 1866)

Ein deutsches Requiem, nach Worten der heiligen Schrift (română: Recviem german, după cuvintele Sfintei Scripturi), este o compoziție de Johannes Brahms pentru cor, orchestră, soliști (soprană și bariton) și orgă ad libitum. Este o compoziție monumentală în șapte părți, care dureză între 65 și 80 de minute, cea mai lungă lucrare a lui Brahms, compusă între 1865 și 1868. Operă sacră dar nu liturgică, Recviem german, așa cum arată titlul, utilizează texte în limba germană, îndepărtându-se astfel de lunga tradiție din Missa pro defunctis în latină.

Istoric

Ideea de a compune Ein deutsches Requiem ar putea fi fost decesul mamei lui Brahms în februarie 1865, pierdere care i-a cauzat acestuia multă durere. S-ar fi adăugat persistența sentimentelor de tristețe în urma decesului prietenului său Robert Schumann în iulie 1856.[1] Planul inițial prevedea o lucrare în șase părți, părțile I–IV și VI–VII din versiunea finală. La sfârșitul lunii aprilie 1865 Brahms terminase părțile I, II și IV. Partea a II-a utiliza material muzical scris în 1854, anul prăbușirii mintale și încercării de sinucidere a lui Schumann, când Brahms se mutase la Düsseldorf pentru a-i fi de ajutor Clarei Schumann și copiilor ei.[1] Brahms a completat lucrarea, fără partea a V-a, până la sfârșitul lunii august 1866. Primele trei părți au fost dirijate de Johann Herbeck la Viena în 1 decembrie 1867; execuția a fost marcată de o neînțelegere privitoare la partea timpanelor, executată forte sau fortissimo, care acoperea restul orchestrei în secțiunea fugată de la sfârșitul părții a treia.[2][3] Premiera celor șase părți a avut loc în Catedrala din Bremen de Vinerea Mare din 10 aprilie 1868, dirijată de Brahms; ea a fost un mare succes și a marcat un punct crucial în cariera compozitorului.

În mai 1868 Brahms a compus ceea ce urma să devină partea a V-a din versiunea finală, executată în Zürich la 12 septembrie 1868. Versiunea finală în șapte părți a avut premiera în 18 februarie 1869 la Leipzig, cu Orchestra Gewandhaus⁠(en)[traduceți] dirijată de Carl Reinecke.[3]

Text

Brahms și-a scris singur libretul. În contrast cu Missa pro defunctis romano-catolică, ce utilizează un text standard în latină, textul lui Brahms este preluat din Biblia lui Luther⁠(en)[traduceți] germană. Adjectivul „german” se referă în primul rând la limbă, nu la publicul căruia i se adresează lucrarea; Brahms i-a spus directorului muzical al Catedralei din Bremen că ar fi putut adopta titlul Ein menschliches Requiem (Recviem uman).

Recviemul tradițional din liturghia romano-catolică începe cu o rugăciune pentru morți (latină: Requiem aeternam dona eis, Domine – română: Odihnă veșnică dă-le, Doamne), pe când recviemul lui Brahms se îndreaptă către cei vii (germană: Selig sind, die da Leid tragen; denn sie sollen getröstet werden – română: Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia). Această temă – trecerea de la teamă la mângâiere – revine în întregul text, cu excepția părților IV și VII. Dacă Dumnezeu este sursa mângâierii, simpatia omenească pătrunde întreaga lucrare.[4] Brahms a omis intenționat o referință la dogma religioasă.[5]

Textele biblice sunt preluate atât din Noul Testament (Evanghelia după Matei, Evanghelia după Ioan, Întâia epistolă a lui Pavel către corinteni, Epistola către evrei, Epistola sobornicească a lui Iacov, Întâia epistolă a lui Petru, Apocalipsa lui Ioan), cât și din Vechiul Testament (Psalmi, Isaia, Înțelepciunea lui Solomon, Înțelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah[6]).

Instrumentație

Lucrarea este compusă pentru soliști (soprană și bariton), cor mixt și orchestră formată din:

Structură

Parte Text Biblie Tempo Solo Interpretare
I Selig sind, die da Leid tragen
Fericiți cei ce plâng[7]		 Matthäus 5,4[8] Ziemlich langsam
und mit Ausdruck
Die mit Tränen säen, werden mit Freuden ernten
Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera		 Psalm 126,5-6[9]
Selig sind, die da Leid tragen
II Denn alles Fleisch, es ist wie Gras
Pentru că tot trupul este ca iarba[10]		 1.Petrus 1[11] Langsam, marschmäßig
So seid nun geduldig
Fiți îndelung-răbdători		 Jakobus 5,7[12] Etwas bewegter
Denn alles Fleisch, es ist wie Gras Tempo I
Aber des Herrn Wort bleibet in Ewigkeit
Iar cuvântul Domnului rămâne în veac		 1.Petrus 1[11] Un poco sostenuto
Die Erlöseten des Herrn werden wiederkommen
Cei răscumpărați de Domnul se vor întoarce		 Jesaja 35,10[13] Allegro non troppo
Ewige Freude
Veselia cea veșnică		 Jesaja 35,10[13] Tranquillo
III Herr, lehre doch mich
Doamne, fă-mă să-mi cunosc sfârșitul[14]		 Psalm 39,5-6[15] Andante moderato Bariton
Ach, wie gar nichts
Ființa mea ca o nimica înaintea Ta		 Psalm 39,6-8[16] Bariton
Ich hoffe auf dich
Cine este răbdarea mea? Oare, nu Domnul?		 Psalm 39,8[17]
Der Gerechten Seelen sind in Gottes Hand
Sufletele drepților sunt în mâna lui Dumnezeu		 Weisheit 3,1[18]
IV Wie lieblich sind deine Wohnungen
Cât sunt de iubite locașurile Tale[19]		 Psalm 84,2-3.5[20] Mäßig bewegt
V Ihr habt nun Traurigkeit
Voi sunteți triști acum[21]		 Johannes 16,22[22] Langsam Soprană
Ich will euch trösten
Vă voi mângâia pe voi		 Jesaja 66,13[23]
Sehet mich an
Vedeți cu ochii voștri		 Jesus Sirach 51,27[24] Soprană
Ich will euch trösten
Ihr habt nun Traurigkeit Soprană
Ich will euch trösten
VI Denn wir haben hie keine bleibende Statt
Căci nu avem aici cetate stătătoare[25]		 Hebräer 13,14[26] Andante
Siehe, ich sage euch ein Geheimnis
Iată, taină vă spun vouă		 1.Korinther 15[27] Bariton
Denn es wird die Posaune schallen
Căci trâmbița va suna		 1.Korinther 15[27] Vivace
Dann wird erfüllet werden
Atunci va fi cuvântul care este scris		 1.Korinther 15[27] Bariton
Der Tod ist verschlungen in den Sieg
Moartea a fost înghițită de biruință		 1.Korinther 15[27]
Herr, du bist würdig
Vrednic ești Tu, Doamne		 Offenbarung 4,11[28] Allegro
VII Selig sind die Toten
Fericiți sunt morții[29]		 Offenbarung 14,13[30] Feierlich
Ja, der Geist spricht, daß sie ruhen
Da, grăiește Duhul, odihnească-se		 Offenbarung 14,13[30]
Selig sind die Toten

Note

  1. ^ a b Steinberg, p. 69
  2. ^ Thuleen
  3. ^ a b Steinberg, p. 68
  4. ^ Steinberg, p. 70
  5. ^ Zebrowski
  6. ^ Ecclesiasticul
  7. ^ Biblia sau Sfânta Scriptură, p. 1464
  8. ^ Matthäus 5,4
  9. ^ Psalm 126,5-6
  10. ^ Biblia sau Sfânta Scriptură, p. 1737
  11. ^ a b 1.Petrus 1
  12. ^ Jakobus 5,7
  13. ^ a b Jesaja 35,10
  14. ^ Biblia sau Sfânta Scriptură, p. 660
  15. ^ Psalm 39,5-6
  16. ^ Psalm 39,6-8
  17. ^ Psalm 39,8
  18. ^ Weisheit 3,1
  19. ^ Biblia sau Sfânta Scriptură, p. 711
  20. ^ Psalm 84,2-3.5
  21. ^ Biblia sau Sfânta Scriptură, p. 1576
  22. ^ Johannes 16,22
  23. ^ Jesaja 66,13
  24. ^ Jesus Sirach 51,27
  25. ^ Biblia sau Sfânta Scriptură, p. 1729
  26. ^ Hebräer 13,14
  27. ^ a b c d 1.Korinther 15
  28. ^ Offenbarung 4,11
  29. ^ Biblia sau Sfânta Scriptură, p. 1765
  30. ^ a b Offenbarung 14,13

Bibliografie

Legături externe

Wikisursă are text original legat de acest articol: