Comuna Rișca, Cluj

Rișca
—  comună  —
Mănăstirea Râșca Transilvană
Mănăstirea Râșca Transilvană
Rișca se află în România
Rișca
Rișca
Rișca (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°44′37″N 23°06′28″E ({{PAGENAME}}) / 46.74361°N 23.10778°E
Țară România
Județ Cluj
SIRUTA59238
ReședințăRișca
Sate componenteRișca, Dealu Mare, Lăpuștești, Mărcești
Guvernare
 - PrimarAlin Florin Abrudan[*]​[2] (PSD, octombrie 2020)
Suprafață
 - Total65,65 km²
Populație (2021)
 - Total1.180 locuitori
 - Densitate26,91 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407490
Prefix telefonic+40 x64[1]
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Rișca (în maghiară Roska) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Dealu Mare, Lăpuștești, Mărcești și Rișca (reședința).

Obiective turistice

Demografie




Componența etnică a comunei Rișca

     Români (92,71%)

     Alte etnii (0,59%)

     Necunoscută (6,69%)



Componența confesională a comunei Rișca

     Ortodocși (88,31%)

     Penticostali (3,31%)

     Alte religii (1,1%)

     Necunoscută (7,29%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Rișca se ridică la 1.180 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.446 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,71%), iar pentru 6,69% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,31%), cu o minoritate de penticostali (3,31%), iar pentru 7,29% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

Comuna Rișca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Alin Florin Abrudan[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Partidul Național Liberal2     
Alianța pentru Unirea Românilor1     
Uniunea Salvați România1     

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[7] [8] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 155 155 0
1880 238 238 0
1890 313 312 1 0
1900 327 327 0
1910 345 344 1 0
1920 351 351 0
1930 1.813 1.813 0
1941 2.491 2.491 0
1956 2.551 2.547 4 0
1966 2.572 2.571 1 0
1977 2.664 2.664 0
1992 2.109 2.108 1 0
2002 1.814 1.812 2 0

Râșca, Cluj - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Imagini

  • Drumul spre satul Râșca
    Drumul spre satul Râșca
  • Drumul spre satul Râșca
    Drumul spre satul Râșca
  • Intrarea în localitate
    Intrarea în localitate
  • Biserica din lemn de brad din Râșca Onicești (1938)
    Biserica din lemn de brad din Râșca Onicești (1938)
  • Biserica din lemn de brad din Râșca Onicești (1938)
    Biserica din lemn de brad din Râșca Onicești (1938)

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Râșca”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Structura etno-demografică a României

Bibliografie

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Legături externe


v • d • m
Subdiviziunile administrative ale județului Cluj
Reședința Stema judeţului Cluj
Municipii
Turda  · Dej  · Câmpia Turzii  · Gherla
Orașe
Comune

Aghireșu · Aiton · Aluniș · Apahida · Așchileu · Baciu · Băișoara · Beliș · Bobâlna · Bonțida · Borșa · Buza · Căianu · Călărași · Călățele · Cămărașu · Căpușu Mare · Cășeiu · Cătina · Câțcău · Ceanu Mare · Chinteni · Chiuiești · Ciucea · Ciurila · Cojocna · Cornești · Cuzdrioara · Dăbâca · Feleacu · Fizeșu Gherlii · Florești · Frata · Gârbău · Geaca · Gilău · Iara · Iclod · Izvoru Crișului · Jichișu de Jos · Jucu · Luna · Măguri-Răcătău · Mănăstireni · Mărgău · Mărișel · Mica · Mihai Viteazu · Mintiu Gherlii · Mociu · Moldovenești · Negreni · Pălatca · Panticeu · Petreștii de Jos · Ploscoș · Poieni · Râșca · Recea-Cristur · Săcuieu · Săndulești · Săvădisla · Sâncraiu · Sânmartin · Sânpaul · Sic · Suatu · Tritenii de Jos · Tureni · Țaga · Unguraș · Vad · Valea Ierii · Viișoara · Vultureni

Sate