Petreștii de Jos
—  comună  —
Primăria comunei Petreștii de Jos
Petreștii de Jos Petreștii de Jos (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°34′51″N 23°39′19″E ({{PAGENAME}}) / 46.58083°N 23.65528°E
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	58918
Atestare	1278 [1]
Reședință	Petreștii de Jos
Sate componente	Petreștii de Jos, Crăești, Deleni, Livada, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus, Plaiuri
Guvernare
- Primar	Teodora-Roxana Teutișan[*]​[3] (AUR, 1 noiembrie 2024)
Suprafață
- Total	72,61 km²
Altitudine	474 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	1.391 locuitori
- Densitate	26 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407455
Prefix telefonic	+40 x64[2]
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea comunei în județul Cluj
Petreștii de Jos pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 109) (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Petreștii de Jos (în maghiară Alsópeterd sau Magyarpeterd; denumirea veche rom. Petridul de Jos) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Crăești, Deleni, Livada, Petreștii de Jos (reședința), Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus și Plaiuri.

Este situată în Depresiunea Petrești, la poalele Culmii Hășdate a munților Petridului din cadrul munților Trascăului, pe râul Hășdate. Se află la 40 km de Cluj-Napoca și 14 km de Turda. Comuna se compune din satele Petreștii de Jos, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus, Crăești, Deleni, Livada și Plaiuri.

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.

Componența etnică a comunei Petreștii de Jos

     Români (88,86%)

     Alte etnii (1,8%)

     Necunoscută (9,35%)

Componența confesională a comunei Petreștii de Jos

     Ortodocși (80,95%)

     Penticostali (3,38%)

     Greco-catolici (2,52%)

     Martori ai lui Iehova (1,44%)

     Alte religii (2,08%)

     Necunoscută (9,63%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Petreștii de Jos se ridică la 1.391 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.512 locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,86%), iar pentru 9,35% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,95%), cu minorități de penticostali (3,38%), greco-catolici (2,52%) și martori ai lui Iehova (1,44%), iar pentru 9,63% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Comuna Petreștii de Jos este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Teodora-Roxana Teutișan[*]​, de la Alianța pentru Unirea Românilor, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Petreștii de Jos - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea:

Satul Petreștii de Jos a fost locuit din cele mai vechi timpuri, dovezi fiind fragmentele ceramice preistorice descoperite lângă "Izvorul lui Alexandru Macedon". De asemenea, o așezare din epoca bronzului a fost identificată la "Crucea Cheii", pe malul drept al văii Hășdate. Zona Petrești avea o însemnătate pentru romani, pentru că din preajma Cheilor Turzii se extrăgea piatra de calcar pentru drumuri și construcții. Una din cele mai interesante piese arheologice ce s-a păstrat în Muzeul de Istorie din Turda este lespedea funerară ornamentală a sclavului roman Scaunarius^[12].

Prima atestare a Petreștiului de Jos apare la 6 octombrie 1278 în documentele capitului^[13] din Oradea, sub denumirea de terra Hasadat (în română, Pământul crăpăturii, cu referire la Cheile Turzii)^[14]. Ulterior localitatea apare menționată ca Terra Petrud Hassdata (1294), Peterdy (1310), Sacerdos de Peturd (1332), Pethard (1366), Poss. Peterd hungaricalis (1407), Magyar Petherd (1480).

Localitate depopulată în jurul anului 1600 (în urma unei invazii militare străine). Repopulată cu locuitori de etnie românească.

O însemnată colecție de obiecte romane aduse din castrul Potaissa (Turda) s-a aflat în fostul conac al familiei Ferenc și Anna Lugossy (sec. XVIII) din Petreștii de Jos.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) satul Petreștii de Jos apare sub numele de M.Peterd ("Magyar Peterd").

Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj^[15], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:

• Tumulii^[16] preistorici din jurul satului (cod LMI CJ-I-s-B-07135).
• Tumulii preistorici din punctul "Dealul Bisericii" (cod LMI CJ-I-s-A-07139).
• Situl arheologic din punctul “Crucea Cheii” (cod LMI CJ-I-s-A-07134).
• Situl arheologic din punctul “Valea Sărăcăzii” (cod LMI CJ-I-s-B-07137).
• Situl arheologic din punctul "Terasa de lângă școală și casa parohială" (cod LMI CJ-I-s-B-07138).
• Așezarea din epoca bronzului din punctul "La pădure" (cod LMI CJ-I-s-B-07142).
• Așezarea romană din punctul “Fântâna Sf. Vladislav” (secolele II-III) (cod LMI CJ-I-s-B-07136).
• Așezarea din sec. II-III în punctele "Cernei", "Cărămida" și "Pietrosul" (cod LMI CJ-I-s-B-07141).
• Așezarea fortificată din punctul "La biserică" (cod LMI CJ-I-s-A-07140).

• Vechea Mănăstire a Petridului.
• Noua Mănăstire a Petridului, cu hramul „Schimbarea la Față” (înființată în 1998-2000). Mănăstire de călugări ortodocși.
• Biserica Unitariană, din 1570.
• Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1842-1846) din satul Livada.

• Cheile Turzii (rezervația naturală aparține administrativ comunei Petreștii de Jos).
• "Izvorul lui Alexandru Macedon", situat între satele Petreștii de Jos, Tureni, Săndulești și Copăceni, la cca 500 m nord-vest de carierele de calcar Săndulești, lângă drumul județean DJ107L (coordonate: 46°36'03"N 23°41'19"E).

• Gheorghe Barițiu și-a petrecut copilăria în Petreștii de Mijloc
• Iosif Balint (1836 - ?), preot greco-catolic, conducător al mișcării memorandiste în zonă
• Vasile Belu (1852-1943), dascăl, inspector școlar

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
• Valentin Vișinescu, Vasile Lechințan, Petreștii de Jos - Studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002, ISBN 973-686-324-7
• Valentin Vișinescu, Mănăstirea Schimbarea la Față - Petreștii de Sus, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007, ISBN 978-973-133-070-9

• Vechea Mănăstire a Petridului
• Mănăstirea Cheile Turzii (noua Mănăstire a Petridului, situată la 4 km de vechea Mănăstire a Petridului)
• Biserica de lemn din Petreștii de Mijloc
• Biserica de lemn din Livada
• Cheile Turzii
• Râul Hășdate
• Munții Trascăului (arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA)
• Lista monumentelor istorice din județul Cluj

• 
  Râul Hășdate la intrarea în Cheile Turzii
• 
  Mănăstirea Cheile Turzii
• 
  Drumul comunal Crăiești-Plaiuri
• 
  Plaiuri
• 
  Biserica ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Plaiuri
• 
  Satul Petreștii de Sus
• 
  Monumentul eroilor din satul Petreștii de Sus
• 
  Biserica ortodoxă din Petreștii de Sus
• 
  Drumul Petreștii de Sus-Borzești
• 
  Livada
• 
  Biserica de lemn din satul Livada (monument istoric)
• 
  Petreștii de Mijloc
• 
  Monumentul Eroilor din Petreștii de Mijloc
• 
  Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din satul Petreștii de Mijloc
• 
  Crăiești
• 
  Monumentul Eroilor din Crăiești
• 
  Biserica de lemn greco-catolică din satul Crăiești
• 
  Biserica ortodoxă din satul Crăiești
• 
  Satul Petreștii de Jos
• 
  Monumentul Eroilor din satul Petreștii de Jos
• 
  Biserica ortodoxă din Petreștii de Jos

Materiale media legate de Petreștii de Jos la Wikimedia Commons

• Pagina Primăriei
• Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Cluj Reședința Cluj-Napoca Municipii Turda  · Dej  · Câmpia Turzii  · Gherla Orașe Huedin Comune Aghireșu · Aiton · Aluniș · Apahida · Așchileu · Baciu · Băișoara · Beliș · Bobâlna · Bonțida · Borșa · Buza · Căianu · Călărași · Călățele · Cămărașu · Căpușu Mare · Cășeiu · Cătina · Câțcău · Ceanu Mare · Chinteni · Chiuiești · Ciucea · Ciurila · Cojocna · Cornești · Cuzdrioara · Dăbâca · Feleacu · Fizeșu Gherlii · Florești · Frata · Gârbău · Geaca · Gilău · Iara · Iclod · Izvoru Crișului · Jichișu de Jos · Jucu · Luna · Măguri-Răcătău · Mănăstireni · Mărgău · Mărișel · Mica · Mihai Viteazu · Mintiu Gherlii · Mociu · Moldovenești · Negreni · Pălatca · Panticeu · Petreștii de Jos · Ploscoș · Poieni · Râșca · Recea-Cristur · Săcuieu · Săndulești · Săvădisla · Sâncraiu · Sânmartin · Sânpaul · Sic · Suatu · Tritenii de Jos · Tureni · Țaga · Unguraș · Vad · Valea Ierii · Viișoara · Vultureni Sate Sate din județul Cluj

v • d • m Comuna Petreștii de Jos, județul Cluj Sat reședință Petreștii de Jos Alte sate componente Crăești  • Deleni  • Livada  • Petreștii de Mijloc  • Petreștii de Sus  • Plaiuri Monumente istorice Biserica de lemn din Livada  • Situl arheologic „Crucea Cheii” de la Petreștii de Jos  • Situl arheologic „Valea Sărăcăzii” de la Petreștii de Jos  • Situl arheologic de la Petreștii de Sus  • Tumulii preistorici de la Petreștii de Jos  • Tumulii preistorici de la Petreștii de Sus Rezervații naturale Cheile Turzii

v • d • m Zona metropolitană Cluj Aiton  · Apahida  · Baciu  · Bonțida  · Borșa  · Căianu  · Chinteni  · Ciurila  · Cluj-Napoca  · Cojocna  · Feleacu  · Florești  · Gârbău  · Gilău  · Jucu  · Petreștii de Jos  · Sânpaul  · Săvădisla  · Tureni  · Vultureni