PROFILPELAJAR.COM

Cincizeci de bani
	România
Valoare	0,5 lei românești
Masa	6,1 g
Diametru	23,75 mm
Grosime	1,9 mm
Muchie	inscripționată: ROMANIA ☆ ROMANIA ☆
Anii de batere	1873, 1876, 1881, 1884-1885, 1894, 1900-1901, 1910-1912, 1914, 1921, 1947, 1955-1956, 2005-prezent
Avers
Design	'ROMÂNIA', Stema României, opt stele cu patru colțuri, anul de emitere
Revers
Design	50 BANI
Data design	2004/2005

Cincizeci de bani este o monedă a leului românesc. A fost reintrodusă la 1 iulie 2005 și este cea mai mare valoare nominală a unei monede din România.

Pe lângă România, moneda a fost bătută în Belgia (1873 și 1876; 1894; 1910, 1912 și 1914), Austro-Ungaria (1881), Germania (1900–1901, 1910–1911 și 1914), Elveția (1921) și Ungaria (1947).

Istorie

Principatul

O monedă de cincizeci de bani nu a fost inclusă în primul set de monede al României, bătut în 1867 la Birmingham, Anglia. Valoarea nominală a fost introdusă în 1873 ca o monedă cu diametrul de 18 mm și cântărind 2,5 g, compusă din 83,5% argint și 16,5% cupru. Aversul prezenta Coroana României și data emiterii dedesubt, înconjurate de o coroană din ramuri de lauri și stejar. Sub coroană se găsea textul STERN, numele de familie al gravorului, Moïse Stern, iar în partea de sus a monedei era capul Arhanghelului Mihail, marca monetăriei din Bruxelles, Belgia, unde a fost bătută. Reversul avea în jumătatea superioară numele țării, ROMANIA, jumătatea inferioară prezentând o coroană asemănătoare cu cea de pe avers, dar mai mică, împreună flancând valorea nominală, situată central, 50 BANI. În 1873 au fost emise 4,81 milioane de bucăți, iar 1876, 2.116.980 de bucăți. Moneda era cunoscută în regiunea Moldovei sub denumirea de Dutcă, după monedele de argint ale Poloniei și Rusiei care circulau în România, iar în regiunea Valahiei sub denumirea de băncuță.^[1]

A doua emisiune de cincizeci de bani a fost prima care îl prezenta pe monarhul român. A fost bătută doar în 1881, având aceleași specificații ca prima emisiune. Aversul prezenta portretul lui Carol I al României cu fața orientată către stânga, împreuna cu textul CAROL I DOMNUL ROMANIEI, iar sub portret se regăsea numele de familie al gravorului, KULLRICH. Pe revers, data era împărțită de o parte și de alta a stemei. Sub stemă, în partea dreaptă, se afla un spic de grâu, iar în partea stângă era marca monetăriei, „V”, de la Viena, Austro-Ungaria, unde au fost bătute toate cele 1.000.000 de monede.^[2]

Regatul României


Avers	Revers
Monedă de 50 de bani din 1884

În 1884 a fost realizată a treia emisiune a unei monede de cincizeci de bani, la monetăria din București, cu aceleași dimensiuni și compoziție ca și cele două precedente. Pe aversul monedei, portretul lui Carol I avea acum inscripția CAROL I REGE AL ROMÂNIEI. Pe revers erau valoarea nominală și data, înconjurate de o coroane din ramuri de laur și stejar. Au fost emise un milion de exemplare, cu sau fără marca monetăriei „B”. În 1885, au fost emise 200.000 de monede, iar portretul era foarte ușor diferit.^[3]

O a patra monedă de cincizeci de bani a fost realizată în 1894, având aceleași dimensiuni și compoziție ca cele precedente. Aversul era asemănător cu emisiunea din 1884-1885 și prezenta un portret actualizat al regelui Carol I, sub portret regăsindu-se textul A. SCHARFF, numele gravorului, Anton Scharff. Reversul era asemănător cu emisiunea din 1884-1885, având un font restilizat și coroana din ramuri împărțită în două: în stânga din lauri, iar în dreapta din stejar. În 1894, au fost emise 600.000 de bucăți, fiind bătute la Bruxelles, în 1900, 3,838 milioane de bucăți și în 1901, 194.205 bucăți, aceste emisiuni fiind bătute la Hamburg, Germania. Monedele emise la Hamburg aveau un diametru mai mare față de emisiunile precedente, acestea având 18,5 mm.^[4]

A cincea monedă de cincizeci de bani a fost emisă între 1910 și 1914 (cu excepția anului 1913). Aceasta a păstrat diametrul de 18 mm al monedelor precedente de cincizeci de bani și aceeași compoziție. Monedele au fost bătute la Bruxelles și Hamburg, diferența fiind că monedele bătute la Bruxelles aveau 101 zimți pe muchie, comparativ cu cele 120 din Hamburg. Un nou gravor, Tasset, și-a pus numele sub portretul lui Carol I pe avers. Reversul prezenta coroana României deasupra unor ramuri de măslin, cu numele țării în partea stânga, valoarea nominală în dreapta și data emiterii în partea inferioară. Deși nu era membră a Uniunii Monetare Latine, România a aplicat standardele greutății și măsurilor acesteia. Moneda prezintă multe similarități cu 50 centimes, monedă franceză emisă între 1897 și 1920.^[5]

O a șasea monedă de cincizeci de bani a fost emisă în 1921, fiind bătute 30 de milioane de bucăți la monetăria Huguenin Frères & Co. din Le Locle, Elveția. Moneda avea un diametru de 21 mm, un orificiu în mijloc și cântărea 1,203 g datorită realizării sale în întregime din aluminiu. Orificiul avea 4 mm sau 4,5 mm in funcție de piesă. Pe avers era vulturul din stema României, cu o cruce creștină în cioc, așezat deasupra orificiului, iar numele țării se afla dedesubt. Pe revers era valoarea nominală, cu cifra 0 din 50 în jurul orificiului. Coroana României era plasată în dreapta orificiului. Semnul monetăriei, Huguenin, era plasat în partea de jos a reversului.^[6]

Ultima monedă de cincizeci de bani emisă în timpul Regatului României a fost introdusă după reformă monetară din 15 august 1947, când 20.000 de lei vechi au devenit un leu nou, moneda de cincizeci de bani înlocuind, practic, vechea monedă de 10.000 de lei, introdusă în același an. Moneda măsura 16 mm în diametru, cântărea 1,7 g și era realizată din 80% cupru, 19% zinc și 1% nichel. Aversul prezenta Coroana României în centru, cu numele țării în partea superioară și data emiterii în partea inferioară. Reversul prezenta valoarea nominală. Moneda a fost bătută la monetăriile din București și Budapesta, Ungaria, într-un tiraj de 13,4 milioane de bucăți.^[7]

După reforma monetară din 15 august 1947, 20.000 de lei vechi au devenit un leu nou, iar o monedă de cincizeci de bani a fost reintrodusă. Măsura 16 mm în diametru și cântărea 1,7 g. Moneda era realizată din 80% cupru, 19% zinc și 1% nichel. Aversul său prezenta Coroana României în centru, cu numele țării în partea superioară și data emiterii în cea inferioară. Reversul prezenta valoarea nominală. 13,4 milioane de monede au fost bătute la monetăriile din București și Budapesta, Ungaria.^[8] La 30 decembrie 1947 însă, monarhia României a fost înlăturată de comuniști.

Republica Populară Romînă

Sub regimul comunist s-au batut cincizeci de bani doar între 1955–56, în timpul Republicii Populare Romîne. Moneda avea 25 mm în diametru, greutate de 4,55 g și era realizată din cupronichel. Aversul prezenta stema României și, în jurul acesteia, inscripția REPUBLICA POPULARA ROMÎNA. În ciuda accentului circumflex de pe „I” din „ROMINA”, conform noilor norme ortografice din 1953, inscripția era inexactă, deoarece literei „A” din „POPULARA” și „ROMINA” îi lipsea semnul diacritic breve. Reversul prezenta un muncitor de sex masculin care realiza un clește pe o nicovală, pe un fundal de coșuri de fum, benzi transportoare și silozuri. Valorea nominală a fost împărțită de o parte și de alta a imaginii. Moneda a fost bătută la București, fiind emise 16,7 milioane de bucăți în 1955 și 11,4 milioane în 1956.^[9]

România

Monedă comemorativă de 50 de bani din 2010 cu Aurel Vlaicu

Monedă comemorativă de 50 de bani din 2012 cu Neagoe Basarab

La 1 iulie 2005, România și-a denominat moneda la cursul de 10.000 de lei vechi pentru 1 leu nou. Noua monedă de cincizeci de bani a înlocuit, practic, vechea monedă de 5.000 de lei, care fusese cea mai mare valoare nominală. Versiunile inițiale ale monedei din 2005 sunt cu 0,15 mm mai înguste în diametru, având 23,6 mm.^[10] Moneda a fost vândută magazinelor mari în role a câte cincizeci de monede.^[11] O monedă comemorativă cu reprezentarea pionierului român al aeronauticii, Aurel Vlaicu, a fost lansată pe 25 octombrie 2010 pentru a marca centenarul primului său zbor în 1910. Aversul prezenta portretul lui Vlaicu cu numele său în partea din stânga sus și data 1910 între cele două. Avionul său a fost plasat sub portret, iar sub acesta anii vieții sale, 1882-1913. Reversul prezintă, de sus în jos, următoarele elemente: valoarea nominală „50 BANI”, stema României și inscripția în arc de cerc „ROMANIA”; pe un fundal cu linii orizontale este reluată, la dimensiuni mai mari, valoarea nominală „50”. În 2010 au fost emise 1.000.000 de monede de circulație și 5.000, la calitate proof, pentru colecționare.^[12] Moneda a mai fost emisă, la calitate proof, în seturi de monetărie, și în 2011, 2012 și 2013, cu 1.000 de bucăți pentru fiecare an, 2014 cu 500 de bucăți și 2015 și 2016 cu 250 de bucăți pentru fiecare an.^[13]

O a doua monedă comemorativă de 50 de bani a fost lansată ca parte a unei serii despre arta creștină în epoca feudală la 12 septembrie 2011. Aversul îl prezenta pe Mircea cel Bătrân, iar portretul acestuia era bătut descentrat, amintind de monedele medievale realizate prin forjare. În dreapta acestuia se găseau inscripționate MIRCEA CEL BATRAN și anii domniei sale, 1386-1418. Reversul prezenta valoara nominală, „50”, cu Mănăstirea Cozia în interiorul cifrei „0” și anul emiterii ăn interiorul cifrei „5”. Numele țării, în font românesc arhaic, se găsea în partea superioară, iar stema țării în cea inferioară. De o parte și de alta a stemei se găsea împărțită valoarea nominală. Au fost emise cinci milioane de bucăți,^[14] precum și 500 de monede în calitate proof cu valoarea nominală de 200 lei, realizate din aur pur.^[15]