PROFILPELAJAR.COM

Freie und Hansestadt Hamburg

— land, oraș mare, oraș hanseatic[*], oraș imperial liber, oraș port[*], metropolă, Einheitsgemeinde[*], comună urbană[*], oraș-stat și urban district of Hamburg[*][[urban district of Hamburg |]] —

Drapel

Stemă

Freie und Hansestadt Hamburg (Germania)

Poziția geografică în Germania

Coordonate: 53°33′N 10°00′E / 53.55°N 10°E

Țară

Germania

Reședință

Hamburg

Subdiviziuni

Guvernare

- Erster Bürgermeister[*]

Peter Tschentscher[*] (SPD, 28 martie 2018)

Suprafață^[1]

- Total

755 km²

Altitudine

6 m.d.m.

Populație (2023)

- Total

1.910.160 locuitori

Fus orar

UTC+1

Cod poștal

20095–21149

Prefix telefonic

040

Localități înfrățite

- 15 orașe înfrățite

listă

ISO 3166-2

DE-HH

Prezență online

http://www.hamburg.de/
GeoNames

OpenStreetMap relation

Poziția regiunii Freie und Hansestadt Hamburg

Hamburg (în germană Freie und Hansestadt Hamburg, „Orașul liber și hanseatic Hamburg”) este un oraș portuar din nordul Germaniei, unul din cele 16 landuri federale ale Germaniei. Numele oficial al orașului face referire la legăturile sale cu Liga Hanseatică. Are 1,8 milioane de locuitori și este astfel al doilea oraș ca număr de populație din Germania și al șaptelea din Uniunea Europeană. Este centrul regiunii metropolitane europene Hamburg, cu o suprafață de 750 km².

Portul Hamburg este principalul port german.

Așezare geografică

Se găsește în nordul Germaniei, la vărsarea râurilor Alster și Bille în fluviul Elba. Portul fluvial mareic se întinde cu precădere pe malul sudic al brațului nordic, vizavi de cartierele Altona și St. Pauli. Malurile sunt legate prin poduri precum și prin tunelul vechi al Elbei și tunelurile noi. La nord și la sud de fluviu terenul este o luncă înaltă (Geest), din nisip și grohotiș, apărută în urma glaciațiunilor. Lunca joasă (Marschland sau Marsch) din nisip și mâl, din imediata apropiere a fluviului, este rezultatul a secole de inundații provocate de maree. Ambele maluri sunt însă acum îndiguite, vechi diguri amintesc încă de timpuri în care cartiere întregi stăteau sub apă. Cele două lacuri din centrul orașului se datorează unui baraj al râului Alster: lacul cel mare se numește Aussenalster, iar cel mic Binnenalster; ultimul este înconjurat de centrul istoric al orașului. În zona centrală a orașului afluenții, ca și Alsterul însuși, sunt parțial canalizați și mărginiți de multe locuri de parcare publice. Mulțimea de râulețe și canale (numite Fleet, dar și Kanal) sunt traversate de circa 2.500 de poduri, Hamburg fiind orașul cu cele mai multe poduri din Europa, mai multe ca Veneția (400), Amsterdam (1.200) și Londra împreuna (de aceea supranumirea „Veneția nordului”).

Granițele actuale ale Hamburgului s-au stabilit abia la 1 aprilie 1937, prin legea Groß-Hamburg-Gesetz. Orașul este atât ca suprafață cât și ca populație al doilea din Germania.

Se mărginește la nord cu landul Schleswig-Holstein și la sud cu landul Niedersachsen. Îi mai aparțin, administrativ la sectorul „Hamburg Mitte”, insulele Neuwerk, Scharhörn, Nigehörn precum și parcul național "Hamburgisches Wattenmeer" de la gura Elbei.

Ape curgătoare

Alster, cu afluenții: Wandse, Eilbek, Osterbek, Goldbek, Tarpenbek, Isebek
Bille
Elba, cu multe brațe: nord, sud, Dove Elbe, Gose Elbe, etc.
Este
Flottbek
Seeve

Înălțimi

Hasselbrack, 116,2 m peste nivelul mării, ramura de nord a dealurilor din Harburg (Harburger Berge).

Împărțire administrativă

Hamburg este împărțit în 7 sectoare. Fiecare dispune de un parlament de sector (întrunire de sector), cu drepturi administrative foarte îngrădite. Sectoarele sunt subîmpărțite în cartiere, în total 104. Cele din apropierea centrului de sector sunt de regulă administrate direct de aceste oficii centrale, celelalte de unul din cele în total 15 oficii locale.

Climă

Datorita influenței maritime, clima Hamburgului este mai blândă decât în estul continentului. Luna cea mai caldă este iulie (media 17,4 °C), cea mai rece ianuarie (media 1,3 °C). Temperaturi de 28 °C în mijlocul verii nu sunt o raritate. De la 1990 încoace s-au înregistrat, poate și din cauza încălzirii globale a mediului, temperaturi extreme (37,3 °C la 9 august 1992). În medie anuală, precipitațiile ating 774 mm, ceața durează 52 de zile. Iarna pot apărea furtuni foarte puternice. Clima este în tot cursul anului umedă.

Demografie

Hamburgul a fost în secolul al XVII-lea cel mai mare oraș de pe teritoriul actualei Germanii, nefiind afectat de Războiul de 30 de ani. Numărul cel mai mare de locuitori l-a avut la 1964 (1,9 mil.). Migrația populației spre zonele limitrofe și stabilirea celor nou veniți cu precădere în acestea a dus la scăderea populației la 1,6 mil. în 1986. Apoi a crescut din nou la 1.744.215 (noiembrie 2005). Pentru următorii 20 de ani se prevede o creștere a populației pâna la 2 mil. locuitori, ceea ce ar însemna pentru Hamburg cea mai dinamica metropolă germană.

În decembrie 2004 255.070 locuitori aveau un pașaport străin, 14,9 % din populație.

Structura confesională

Orașul are o puternică influență evangelic-luterană din timpul reformei protestante (37% din populație în 2002). Ca port foarte important s-a deschis însă de multă vreme și pentru alte confesiuni. Aici a apărut de exemplu la 1834 prima comunitate baptistă germană. Este un loc important și pentru comunitațile apostolice. Aici s-au despărțit Misiunea generală apostolică creștină de comunitățile apostolice catolice și s-a dezvoltat Biserica apostolică nouă. Din anul 1995 este sediul Arhiepiscopiei romano-catolice Hamburg, cu centrul în Catedrala St. Marien. În anul 2003 proporția romano-catolicilor era de 10,3%.

În afară de acestea, de pe la 1960 există o proporție mare de musulmani precum și o comunitate evreiască înfloritoare. La 22 iunie 1957 comunitatea Ahmadiyya-Muslim și-a inaugurat în cartierul Stellingen prima moschee din Germania de după al Doilea Război Mondial.

Limba/Dialecte

Pâna în secolul al XIX-lea limba curentă în Hamburg a fost germana de jos (Niederdeutsch), una din limbile germanice. La mijlocul secolului al XX-lea germana standard (Hochdeutsch), încă din secolul XVI din ce în ce mai folosită în varianta scrisă, i-a luat practic complet locul. Dialectul Hamburger Platt este în continuare înțeles și vorbit de mulți hamburghezi și, ca și alte dialecte nordice, cultivat prin literatură, articole de ziar, dicționare. Dialectele nordice, cum sunt cel din Hamburg, Brema sau și Plattdeutsch, diferă între ele. Influența germanei de jos asupra germanei standard rămâne însă puternică, mai ales în "Missingsch" (amestec al acestora în spațiul Hamburg-Brema, cu deosebire în vorbirea bisericească). Cel mai cunoscut loc de cultivare a acestor dialecte este teatrul hamburghez Ohnsorg. Prin imigrările de după 1960 din diverse țări, în multe cartiere s-au constituit zone socio-lingvistice unde adesea, pe lângă germană, se aud și alte limbi: portugheza în zona portului, turca și curda în Altona, St. Georg, Veddel și Wilhelmsburg.

Istorie

Cele mai vechi așezări datează din secolul al IV-lea î.Hr. Între secolele IV și VI urmează venirea saxonilor în nordul Germaniei. La 810, pentru misionarea pagânilor din nord, Carol cel Mare ridică un baptister (biserică pentru botezuri). Pentru asigurarea acestuia se construiește castelul Hamburg. În 831 Ludovic cel Pios înființează o episcopie, ridicată la scurtă vreme la rangul de arhiepiscopie. Primul episcop de Hamburg a fost Sfântul Oscar. După împărțirea imperiului carolingian la 843 regiunea a fost invadată pe rând de vikingi și de slavi (obodriți). Arhiepiscopul se mută la Bremen. Datorită privilegiilor portuare și comerciale acordate de împăratul Friedrich I Barbarossa la 1189 asupra întregii regiuni din josul Elbei, orașul a înflorit în Evul Mediu drept centru comercial și producătorul principal de bere al Hansei (600 de fabrici). În secolul al XIV-lea, ca unul din cei mai vechi membri ai Hansei, orașul Hamburg a devenit cel mai important antrepozit și loc de schimb comercial între Marea Nordului și Marea Baltică.

Politică

Primarul orașului, numit în Hamburg Erster Bürgermeister, este în același timp și prim-ministrul guvernului de land (numit în Hamburg Senat). Parlamentul din Hamburg e numit Bürgerschaft.

Fiind vorba de un land (stat federal german), Hamburgul este reprezentat și în Bundesrat (consiliul federal german).

În perioada interbelică și după cel de-al doilea război mondial orașul Hamburg a fost un fief social-democrat. La alegerile din 1931 social-democrații au obținut 27,81% din voturi (46 de mandate), național-socialiștii 26,25% (43 de mandate), comuniștii 21,86% (35 de mandate). Din 1957-2001 primarii orașului Hamburg au fost social-democrați. Între aceștia s-a numărat Klaus von Dohnanyi, fiul disidentului Hans von Dohnanyi.

În anul 2001 a fost ales primar Ole von Beust din partea CDU. Acesta a fost reales în 2004 și în 2008, an în care a format prima coaliție între CDU și Verzi la nivelul unui land din Germania.

Alegerile din 2011 au fost câștigate de SPD, care a obținut 48,4% din voturi, față de 21,9% obținute de CDU. În funcția de primar și prim-ministru de land a fost ales Olaf Scholz, SPD, ales de parlamentul orășenesc la 7 martie 2011. Scholz a fost reales în anul 2015.

Alegerile din 2020 au fost câștigate de SPD, care a obținut 39,2% din voturi, urmat de Verzi, cu 24,2% și de CDU, cu 11,2%. În funcția de primar a fost ales Peter Tschentscher din partea SPD.