Ceanu Mic
—  sat  —
Biserica greco-catolică din satul Ceanu Mic (1890)
Ceanu Mic (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°38′33″N 23°42′40″E ({{PAGENAME}}) / 46.64250°N 23.71111°E
Țară	România
Județ	Cluj
Comună	Tureni
SIRUTA	59782
Atestare	1366
Suprafață
- Total	9,7 km²
Altitudine	588 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	364 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407561
Prefix telefonic	+40 x64[1]
Prezență online
GeoNames
Localizarea satului pe harta județului Cluj
Modifică date / text

Ceanu Mic, alternativ Ceanu Deșert (în maghiară Pusztacsán) este un sat în comuna Tureni din județul Cluj, Transilvania, România.

Pe aici trecea probabil drumul roman care unea Potaissa (Turda) cu Napoca (Cluj).

Așezarea romană din punctul “Valea Rozelor” este înscrisă pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj^[2], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015.

Satul apare menționat inițial (1366) cu numele de "Chan", apoi la 1377 "Poss Chan", la 1489 "Thurchan", în anii 1750 "Puszta Csan", în 1850 "Csan Mik", revenind apoi la numele de "Puszta Csan" în 1854. Este menționat faptul că pe la sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea, localitatea era considerată sat cnezal, în voievodatul Cean^[3].

În 1658 localitatea a fost complet distrusă la o invazie a turcilor și tătarilor {necesită citare sursă !}. După 1679, repopulată cu români {necesită citare sursă !}.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095), localitatea apare sub numele de „Puszta-Csán”. La vest de sat pe hartă este marcat prin "Gericht" și prin semnul π un loc de pedepsire publică a delicvenților în perioada medievală.

Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.

De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel:

Lăcașul a fost construit în anul 1890 ca biserică greco-catolică, în timpul păstoririi preotului Samuel Poruțiu. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Materialele de construcție au fost cărămida și piatra de râu. Lăcașul de cult a fost împodobit iconografic între anii 1989-1991 de către pictorii Tecla Petru și Mocan Vasile, în tehnica tempera. Iconostasul datează din anul 1991, fiind pictat de aceiași pictori. Ultima sfințire a fost făcută în data de 15 iulie 2012 de mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuț.^[5]

• Simion Poruțiu (n.1867, Ceanul Mic - d. 1932, Turda), Subinspector școlar și memorandist, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918.
• Baziliu Poruțiu (1878 - 1945), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918

• Gergely, Eugen, Tureni: studiu monografic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002. ISBN 973-686-336-0
• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Materiale media legate de Ceanu Mic la Wikimedia Commons

• Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană

• Lista monumentelor istorice din județul Cluj

• 
  Biserica greco-catolică (1890)
• 
  Intrarea în localitate
• 
• 
  Casă de lemn
• 
  Școala
• 
  Biserica ortodoxă, fostă greco-catolică, singura din localitate
• 
  Monumentul Eroilor din satul Ceanu Mic
• 
  Monumentul Eroilor (detaliu)

v • d • m Comuna Tureni, județul Cluj Sat reședință Tureni Alte sate componente Ceanu Mic  • Comșești  • Mărtinești  • Micești Monumente istorice Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Micești (Micuș)  • Situl arheologic „La Furci” de la Tureni  • Situl arheologic „Svona” de la Tureni  • Situl arheologic „Dealul Ghincenghe” de la Tureni  • Situl arheologic „Dealul Bisericii” de la Mărtinești  • Situl arheologic „Valea Micușului” de la Micești  • Tumulii preistorici de la Mărtinești Rezervații naturale Cheile Turului