Alexandru Todea s-a născut la 5 iunie1912, la Teleac, al treisprezecelea din cei 16 copii ai familiei de țărani a lui Gheorghe și Maria Todea. Studiile primare le-a urmat în satul natal și la Căcuci,[4] iar clasele gimnaziale la Reghin. Clasele superioare le-a urmat la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj. În anul 1933, în sesiunea din iunie, a promovat examenul de bacalaureat.[5]
În toamna anului 1933 a fost admis student în anul I la Academia de Teologie din Blaj. După un an de studii universitare urmate aici, în toamna anului 1934, mitropolitul Vasile Suciu al Blajului l-a trimis pentru studii superioare în teologie la Roma, mai precis la Colegiul „De Propaganda Fide”. Întrucât în anul universitar precedent urmase (și promovase) anul I la Academia de Teologie de la Blaj, în Cetatea Eternă a fost admis direct în anul al II-lea la specialitatea Filosofie, după care a urmat încă cinci ani de Teologie. În acest timp a primit ordurile sacre, fiind hirotonit ca preot celibatar.
După terminarea studiilor superioare de teologie, Alexandru Todea și-a susținut teza de doctorat cu titlul De doctrina milenaria, tractatus exegetico-dogmaticus, în anul 1940, primind titlul de doctor în teologie.
În anul 1940 a revenit în țară și a fost numit cu funcția de secretar mitropolitan, în timpul păstoririi mitropolitului Alexandru Nicolescu, precum și la începutul vacanței scaunului mitropolitan de la Blaj, sub administrarea apostolică a episcopului de la Oradea, Valeriu Traian Frențiu.
Din 1945 și până în octombrie 1948, Alexandru Todea a funcționat ca paroh și protopop districtual al Reghinului. În această perioadă a fost arestat de mai multe ori de către autoritățile comuniste.
Episcop în clandestinitate și în detenție
După arestarea episcopilor greco-catolici și scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afara legii, în decembrie 1948, au avut loc în prima fază trei consacrări episcopale fără știrea autorităților comuniste (în clandestinitate): la 30 noiembrie1948 a fost hirotonit ca episcop, preotul Ioan Ploscaru de la Lugoj, în 6 martie1949, preotul Ioan Dragomir de la Baia Mare, iar în 19 noiembrie1950, protopopul de la Reghin, Alexandru Todea. În condițiile în care toți episcopii greco-catolici din România erau arestați, inclusiv Ioan Ploscaru și Ioan Dragomir, consacrarea episcopală a lui Alexandru Todea a fost săvârșită de episcopul romano-catolic al Bucureștiului, Iosif Schubert, în capela-baptisteriu a Catedralei „Sf. Iosif”. Recomandarea pentru ridicarea protopopului Alexandru Todea în treapta episcopală a venit din partea cardinalului Pietro Parente, conducătorul său de doctorat.[7] Alexandru Todea a fost hirotonit ca episcop titular de Cesaropolis, iar în fapt, ca auxiliar al episcopului Ioan Suciu, administrator apostolic al Arhiepiscopiei de Alba Iulia și Făgăraș (cu sediul în Blaj). La ceremonia clandestină a participat, în afară de episcopul nou consacrat și de episcopul consacrator, doar părintele George Guțiu. Securitatea a reușit în scurt timp să afle de hirotonirea unui nou episcop greco-catolic și, totodată, să cunoască și numele noului ierarh.
După consacrare episcopul Alexandru Todea a continuat să trăiască și să activeze în clandestinitate, la Reghin. Pe data de 31 ianuarie1951 a fost arestat din nou și dus la sediul Securității din Reghin, apoi la cel din Târgu Mureș, după care a fost transferat la Ministerul de Interne, la Jilava și la Uranus, unde a fost anchetat timp de 13 luni. La procesul din 15 februarie1952 procurorul a cerut condamnarea sa la moarte, cu mențiunea „periculos pentru societate”. Tribunalul Militar București l-a condamnat la muncă silnică pe viață. La 28 februarie1952 a fost mutat la Închisoarea Sighet, unde deja erau încarcerați toți ceilalți episcopi români uniți cu Roma, cu excepția episcopului Vasile Aftenie, care a fost ucis la București, la 10 mai1950.
În închisoare i s-a dat sarcina să curețe coridoarele penitenciarului, dar și alte locuri, mai puțin salubre, precum toaletele. După 13 ani de închisoare, a fost grațiat în august 1964, odată cu toți deținuții politici. După eliberare, s-a stabilit la Reghin, unde a păstorit, în continuare, clandestin, miile de credincioși greco-catolici din părțile locului și din întreaga Transilvanie.
În august 1971 a oficiat în satul mureșean Solovăstru slujba de înmormântare a unchiului Virginiei Zeani (Zehan), eveniment la care au participat peste patru mii de persoane, conform documentelor Securității.[8] Protopopul ortodox de atunci al Reghinului, Mihai Ciobanu, neliniștit și deranjat de activitatea pastorală a episcopului Alexandru Todea, s-a exprimat astfel: „Îl trimit eu de unde a venit” (adică la închisoare).[9]
Arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș, Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma
După data de 22 decembrie1989, mitropolitul Alexandru Todea și-a continuat activitatea, în condiții de libertate. La 12 martie1990, Sfântul Scaun l-a dezlegat de titlul de episcop de Cesaropolis și, ținând cont de preferințele conferinței episcopatului român unit din 14 martie1986, l-a numit Arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș și l-a confirmat ca Mitropolit al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică.
Cardinal al Bisericii Catolice (Universale)
La 28 mai1991, Papa Ioan Paul al II-lea a anunțat crearea a 22 de cardinali, între care se aflau Arhiepiscopul de Făgăraș și Alba Iulia, Alexandru Todea și arhiepiscopul italian, Angelo Sodano[11]. La 28 și 29 iunie 1991, a avut loc, la Roma, „proclamarea festivă” a noilor cardinali.[12] Trei ani mai târziu, la 20 iulie1994, Alexandru Todea s-a retras de la conducerea efectivă a Bisericii Române Unite cu Roma, din motive de boală.
Sfârșitul vieții
Cardinalul Alexandru Todea a trecut la cele veșnice pe data de 22 mai2002. El este înmormântat în Catedrala Sfânta Treime din Blaj, în fața iconostasului, în partea stângă.
Rugăciunea tineretului, Tipografia "Lumina" Miron Roșu, Blaj, 1945 (Semnată "Păr. Dr. Alexandru Todea, profesor" este o Carte de rugăciuni de 400 de pagini)
La data de 29 octombrie2012, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă aniversară, cu valoarea nominală de 10 lei, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea Cardinalului Alexandru Todea.[13] Moneda este din argint, cu titlul de 999‰, de calitate proof, are greutatea de 31,103 grame și diametrul de 37 mm. Cantul monedei este zimțat, iar moneda este emisă într-un tiraj de 500 de exemplare. Pe aversul monedei este gravată imaginea Catedralei Sfânta Treime din Blaj, valoarea nominală a monedei, 10 LEI și Stema României, iar circular, de-a lungul marginii monedei, a fost gravat anul emisiunii (milesimul) 2012 și inscripțiile ROMANIA și CATEDRALA SF. TREIME, BLAJ. Pe reversul monedei se află gravat portretul Cardinalului Alexandru Todea, anii între care a trăit, 1912 și 2002, iar pe marginea monedei, în arc de cerc, textul: CARDINALUL ALEXANDRU TODEA.[14]
Moneda are putere de circulație doar pe teritoriul României.
Fiecare monedă din emisiunea numismatică „100 de ani de la nașterea cardinalului Alexandru Todea” este ambalată în câte o capsulă de metracrilat transparent și este însoțită de câte o broșură de prezentate a emisiunii numismatice, cu texte în română, engleză și franceză. În broșură este inclus certificatul de autenticitate, numerotat, cu semnăturile guvernatorului Băncii Naționale a României și casierului central.[15]
^Căcuci era satul natal al mamei, situat nu departe de Teleac.
^Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea. La 80 de ani (1912-1992), p. 14.
^Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, p. 18.
^Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan: Cardinalul Alexandru Todea. In memoriam, Blaj 2002, pag. 68 și urm.
^ASRI, fond D, dosar 760, ff. 105-108, fișa personală a episcopului Todea, citat după: Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin, Curtea Veche, București, pag. 348.
^ASRI, fond D, dosar 760, f. 71, fișa personală a episcopului Todea, citat după: Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin, Curtea Veche, București, pag. 274.
^Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, pp. 37-38.
^Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, pp. 80-82.
^Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, pp. 83-85.
Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea. La 80 de ani (1912-1992), Editat de "Ordinul [Monahal] Sfîntul Vasile cel Mare", Provincia "Sf. Apostoli Petru și Pavel" România, Tipografia Gloria Cluj.
Ioan M. Bota, (1994), Istoria Bisericii Universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură "Viața Creștină", Cluj-Napoca.